33 de ani de la Revoluție, 16, 17, 18….25 Decembrie, 1989 Timișoara

Noi am învățat Revoluția prin grădinițe, școli și amfiteatre
Am învățat din mers, fără profesori licențiați în economie ori istorie
– deși la unele lecții absența era obligatorie-
Pașii noștri chiar obosiți de-atâta noapte, noroi, asfalt și beton
Știau singuri drumul spre baricade , spre casă și spre victorie!
Noi am învățat Revoluția prin singurele noastre Universități de lux
Prin câmpia de la marginea satului și șantierul din inima orașului
Inundat de râul de sudoare izvorât din fascinația salopetelor albastre
Clipa de libertate și fericire era suspans-ul dintre flux și reflux
Și momentul de contemplare al zbaterii de aripi din zborul păsării măiastre!
Și azi Revoluția noastră continuă,
Prin oameni, prin flori și pomii ce nu mai vor să înflorească
Prin migrația poporului de crini spre alte zări străine
Umilit prin vămi și alte săli de așteptare
Prin țipătul copilului din pântecul mamei, care refuză să se nască,
Prin vântul ce șuieră-a pustiu prin fabrici și uzine.
Prin tristețea mea că-n țară avem mai multe cozi decât topoare!
Și azi Revoluția noastră continuă
Prin eroii anonimi multiplicați în cruci de lacrimi, în cimitirul de la margine de sat
Printr-o nouă Revoluție morală, nu mai cred într-o altă lovitură de stat
Cred în Revoluția din sângele meu în care, globulele roșii și albe împreună cu îngerii din Univers mă cheamă la răscoală!
Și azi Revoluția noastră continuă,
Prin plânsul pământului și plânsul istoriei, care ne spun că viața este o luptă
Pentru triumful poporului meu și eu voi lupta până-n pânzele albe
Chiar dacă ar fi să mai ud încă odată cu sânge florile din cer, florile dalbe!
Și azi revoluția noastră continuă,
Prin tăcerea zidurilor celeste, ce cresc între noi și spaima dintre șoapte
Prin verticalitatea tatălui meu în fața ghilotinei, erou de poveste
Prin zâmbetul mamei ce sfidează incertitudinea dintre viscole și ploi
Revoluția noastră continuă, pașnic, fără violență, aici și dincolo de moarte!

Cinstire și recunoștință veșnică eroilor Revoluției române, din 1989.

,,LA MULȚI ANI POPOR ROMÂN”!

Dumitru BUȚOI/UZPR Timiș
Un revoluționar fără niciun merit!

Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin, Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița, Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” Caraș-Severin și Colegiul Național „Diaconovici – Tietz” Reșița își aduc aminte în aceste zile de poetul, traducătorul, eseistului și editorul german născut la Reșița, Rolf Bossert, de la a cărui naștere se împlinesc, la 16 decembrie a.c., 70 de ani.
Iată câteva date de referință despre această personalitate a Reșiței:
Rolf Günther Bossert, născut la 16 decembrie 1952 (părinții: Alice și Emil Bossert), urmează cursurile școlii generale (Nr. 1 – Casa Muncitorească) și de liceu („Bastilia“, astăzi Colegiul Național „Diaconovici – Tietz“) în localitatea sa natală, Reșița (1959 – 1971). Apoi urmează studii de germană – engleză la Universitatea din București (1971 – 1975).
Ca tânăr absolvent este numit profesor la Bușteni / Prahova (1975 – 1979). Între anii 1979 și 1981 activează ca instructor cultural al Casei de Cultură „Friedrich Schiller“ din București. În 1981 devine redactor la Editura „Meridiane“ din capitală, iar din 1982 la Editura „Kriterion“.
În 1984 Rolf Bossert înaintează actele de emigrare în Germania, ceea ce îi aduce interzicerea de publicare. În decembrie 1985 emigrează împreună cu soția, Gudrun, și cei doi fii, Frank și Klaus. La 17 februarie 1986, după numai două luni de locuit în Germania, se sinucide în Frankfurt pe Main.
Rolf Bossert debutează ca poet în 1971 în revista de literatură în limba germană „Neue Literatur“ din București, an 22, nr. 2 / februarie 1971. Aici îi apare poezia „Japanisches Märchen“ („Poveste japoneză“). În 1979 îi apare cartea de debut, „siebensachen“.
Între anii 1972 și 1974 devine membru al grupării literare „Aktionsgruppe Banat“ din Timișoara. În anul 1979 primește Premiul de poezie al Uniunii Tineretului Comunist, în anul 1980 Premiul pentru literatură pentru copii „Ileana Cosânzeana“, iar în anul 1982, Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru traducerea din opera lui Gellu Naum, în germană. În același an i se decernează Premiul cercului literar „Adam Müller-Guttenbrunn“ din Timișoara.
În perioada 1996 – 2022, Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița și Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin au editat un număr de 10 plicuri filatelice ocazionale și au emis un număr de 8 ștampile filatelice ocazionale, toate dedicate amintirii lui Rolf Bossert. În anul 2002, ambele organizații ale etniei germane din Banatul Montan au finanțat și lansat o medalie jubiliară „Rolf Bossert”, realizată la Monetăria Statului din București.
De asemenea, din inițiativa celor două organizații germane s-au desfășurat de a lungul anilor un număr de 26 manifestări comemorative în diferite instituții de învățământ și cultură reșițene, dar și în cadrul Bibliotecii Germane „Alexander Tietz“ din municipiu.
Consiliului local al Municipiului Reșița, reunit la 10 februarie 2011, a hotărât, la inițiativa Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin, să confere titlul de Cetățean de Onoare al Municipiului Reșița, post mortem, poetului născut la Reșița.
De curând, una dintre sălile de clasă ale Colegiului Național „Diaconovici – Tietz” Reșița a primit numele de SALA „ROLF BOSSERT”.
Cunoscut și apreciat pentru cele 10 volume proprii (din care 6 postume), 4 volume cu traduceri și multe apariții în publicații din țară și de peste hotare, Rolf Bossert rămâne cel mai cunoscut literat german din Banatul Montan al ultimelor decenii din secolul XX.
Pentru a marca împlinirea celor 70 de ani, în 16 decembrie 2022, începând cu ora 11.00, la Colegiul Național „Diaconovici – Tietz“ Reșița, în Sala „Rolf Bossert”, va fi organizată o manifestare dedicată scriitorului, cu participarea elevilor secției germane a Colegiului Național „Diaconovici – Tietz”, coordonatoare fiind prof. Sonia Maria Chwoika, dir. adj. și profesor de germană – limbă maternă.
Pentru a marca împlinirea celor 70 ani, Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița lansează un plic filatelic ocazional. Cu același prilej a fost confecționată o ștampilă filatelică ocazională. Ștampila este folosită la oficiul poștal Reșița 1, în data de 16 decembrie. Menționăm faptul că această ștampilă a fost aprobată de Federația Filatelică Română și de către Poșta Română pentru întreaga corespondență expediată în data de 16 decembrie din Reșița.
Trebuie totodată evidențiat faptul că, anul acesta, se află în plină desfășurare cea de a IV-a ediție a Concursului literar internațional de limbă germană „Rolf Bossert”, inițiat de scriitorul Hellmut Seiler din Germania, originar din România, un apropiat al poetului reșițean, concurs care își va găsi finalitatea prin decernarea Premiului Literar Comemorativ „Rolf Bossert” în cadrul „Zilelor Literaturii Germane la Reșița”, ediția a XXXIII-a, care se vor desfășura în luna mai a.c. Secretariatul concursului se află la Reșița.

Erwin Josef Țigla

Marți, 20 decembrie 2022, ora 19:00, sala LIRA a Liceului de Arte Sabin PAUTZA din Reșița va fi gazda concertului de debut al noii Corale MIORIȚA, cu Emanuela MOLDOVAN la pupitru. Înființată în l975 din inițiativa tânărului și talentatului dirijor Doru Petru MORARIU ( 17.11.l951- 21.02.2020) formația devine, treptat, una de prestigiu, dovadă stând numeroasele premiile naționale și internaționale obținute. În anul 1990 formația intră în stand by, Doru Petru MORARIU devenind, prin concurs, dirijorul Corului Academic al Filarmonicii „Moldova” din Iași. Au existat încă două etape scurte în viața Coralei, prima sub bagheta Corneliei PONORAN, cea de-a doua sub bagheta dirijorului Cornel TODEA. Marți, 20 decembrie 2022, vom deschide o nouă etapă. Cea de-a treia. Corul de Cameră reunește, sub bagheta talentatei Emanuela MOLDOVAN, vechi coriști cu tineri, voci proaspete, într-o formulă apropiată de cea de debut. O formație eterogenă care-și propune prin talent, entuziasm, pasiune, dăruire, efort, să readucă arta corală bănățeană în prim plan. Aici unde, spune tradiția, cântecele se aud înainte ca soarele să răsară „Pe-un picior de plai, pe-o gură de Rai…”

DAR DIN DAR SE FACE RAI este cel de-al VII-lea concert caritabil (edițiile din 2020 și 2021 fiind anulate de pandemia de Covid). CRĂCIUNUL, sărbătoare emoţională şi emoţionantă, ne invită să redescoperim, an de an, lumina din noi, să o împărtășim cu familia și prietenii noștri. Toți trecem, mai devreme sau mai târziu, prin perioade dificile în viață. Fie că pierdem o ființă dragă, fie că trecem prin situații de criză, suntem greu încercați, ne însingurăm, devenim triști. Un zâmbet şi o mână întinsă, o îmbrăţişare caldă, un gest de solidaritate pot să șteargă din lacrimi, să aducă lumină în ochi și suflete şi dovada că fiecare dintre noi contăm pentru ceilalți, că nu suntem singuri. Anii trecuți daruri din suflet pentru suflet au adus mângâiere, un licăr de lumină în ochi plânşi. Spuneți-ne, dacă stiți, persoane însingurate de Crăciun. Sau bolnave, sau triste. Vom încerca să le alungăm din tristețe, fiindu-le alături. Pentru că nimeni, dar nimeni nu ar trebui să fie singur de CRĂCIUN.

Veniți la concert și donați. DAR DIN DAR, cu ajutorul D-vs, SE VA FACE RAI.

Organizator: METARSIS – activități și servicii de cultură urbană și artă contemporană

Parteneri culturali: Liceul de Arte Sabin PAUTZA, Rotary Club Reșița, Magazinele Refill.

Academia Română Filiala Timișoara, Biblioteca cademiei Române – Filiala Timișoara, Mitropolia Banatului Parohia Ortodoxă Română Iosefin – Timișoara, Biblioteca Politehnică din Timișoara, în colaboare cu Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România – Filiala „Valeriu Braniște” Timiș organizează joi, 15 decembrie 2022, ora 11:00, în Aula Filialei din Timişoara a Academiei Române, evenimentul de întâmpinare a Sărbătorii Crăciunului intitulat „O, ce veste minunată!”.

După „Cuvântul de de întâmpinare” rostit de aad. Dan Dubină, președintele Filialei Timișoara a Academiei Române, este programată o „Meditație duhovnicească”, susținută de preot-vicar dr. Ionel Popescu, evenimentul incluzând, de asemenea, colinde interpretate de Corala bărbătească „Epifania” a preoților, diaconilor și profesorilor de religie din Timișoara – dirijor prof. Nicolae Florin Șincari – și „Colindul celor nouă cerbi”, prezentat de Lia Lungu (SUA), interpret de folclor tradițional. De asemenea, va rula filmul de scurt metraj „Nașterea Domnului, sărbătoarea iubirii divine”, regizat de Victor Popa.

Moderatorul evenimentului este conf. univ. dr. Ioan David, directorul Bibliotecii Academiei Române, Filiala Timișoara, președinte al Filialei „Valeriu Braniște” Timiș a UZPR

Pentru strălucita sa activitate juridică și publicistică, de peste 45 de ani, la Gala Celebrităților 2022, desfășurată într-o atmosferă hollywoodiană la Autentic Events, din București, domnul George Vlaicu, doctor în Drept și scriitor, avocat în Baroul București, redactor-șef adjunct al revistei „Cronica Timpului”, publicație a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, a primit Trofeul Gala Celebrităților 2022, constând într-o superbă statuetă aurită.

George Șt. Savu

scriitor și publicist

Comuna Boșorod cunoscută și apreciată datorită hărniciei oamenilor și frumuseților peisagistice a locurilor, pe zi ce trece își schimbă înfățișarea urmare a unor lucrări de investiții pe diverse segmente.
Există aici șansa pentru o autentică dezvoltare pe baza unor noi proiecte finanțabile.
Pe acest fond edilul comunității, Ioan GRECU, un om sobru și hotărât ne-a punctat în exclusivitate câteva din recentele obiective finalizate.

• Terminarea lucrărilor pentru modernizarea drumului comunal Boșorod – Târsa – Prihodiște, cât și a celui comunal Boșorod – Luncani – Piatra Roșie;
• Modernizarea stadionului din Boșorod și a spațiilor de joacă pentru copii, la Chitid;
• Reparații la Căminul cultural din Boșorod și modernizarea de străzi la Chitid, Boșorod și Bobaia.
De notat că s-au depus și aprobat proiecte pe axa „Anghel Saligny” urmând astfel modernizarea și extinderea alimentării cu apă în satul Bobaia, modernizarea dispensarului și grădiniței din Boșorod.
La acestea se adaugă modernizarea drumului județean 668 de pe raza comunei și introducerea gazului metan.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

În cadrul ,,Întâlnirilor de Luni” la sediul Filialei UZPR ,,Valeriu Braniște” din Timișoara, ziariști, scriitori, poeți și iubitori de cultură au avut prilejul de a se bucura de prezența în miljlocul lor a două personalități marcante ale vieții social-culturale din Banat, și nu numai. Dr. preot – și membru UZPR – Valentin Bugariu, parohia din Birda, județul Timiș, care a prezentat o temă inedită: „Elie Miron Cristea, patriarh și prim-ministru al României într-o perioadă controversată. Contribuții la dezvoltarera culturii române”. Dr Miron Cristea, dincolo de înfăptuirile la nivel național, relevante sunt și realizările ca episcop al Caransebeșului, spațiu în care s-a ancorat serios, convins că munca și credința sunt cele două virtuți importante ale vieții și omului, iar ele trebuie să constituie,,evanghelia viitorului” pentru neamul românesc. ,,Rolul său în renașterea națională bănățeană la timpul respectiv a fost determinant, prin sprijinirea culturii române, prin înființarea de școli noi publice, a învățământului teologic și primar românesc și încadrarea a 300 de învățători, a credinței străbune prin sădirea în sufleteșle educatorilor tinerei generații a iubirii de neam și biseriocă”.

Complementar, preot Horia Țâru remarcă faptul că dr. Elie Miron Cristea a fost cel dintâi care a lansat în spațiul cultural sintagma eminesciană ,,Luceafărul poeziei românești”.

… Și domnul prof. univ. dr. Dumitru Mnerie, membru UZPR, ne-a captivat atenția cu un emoționant documentar – secvențial deocamdată – despre viața și activitatea jurnalistului-poet Marin Beșcucă, referitor la Trilogia care cuprinde următoarele titluri; Hanul răzeșilor – Letopisețul lui Marin Beșcucă, Balada lui Asaftei și Mlădia Hangița. Toate aceste lucrări inspirate dintr-o realitate tulburătoare dintr-un timp trecut, prezent și viitor cotropit, ca și autorul, de griji și întrebări, reprezintă oglinda fidelă a unui mare om de cultură, pasionat și dăruit comunității în care supraviețuiește, el fiind și scut și spadă între iubire, blestem și suferință, dar și podul de lacrimi ce ne unește cu Dumnezeu. Marin Beșcucă, ajuns la vărsta la care visează cu ochii deschiși la întâlnirea cu Dumnezeu, a rămas vertical pe baricadele culturii române și cu toate încercările vieții, scrie despre oameni, despre istoria unui popor (ne)fericit și în același timp gândind „La steaua polară” învață să (mai) și trăiască.

Și de-acolo, din templul străjuit de cuvinte, El, depozitarul de patrimoniul românesc, ne (mai) transmite un sincer mesaj, ca un semn de solidaritate și credință.

„Cinstite, Cetitorule!

DUMNEZEU e totdeauna Bun, numai DUMNEZEU

Nimic și Niciodată fără DUMNEZEU!

ilumină-mă Lumina, întru LUMINĂ”!

Dumitru BUȚOI/ UZPR Timiș

Participând cu emoție, de Ziua Națională a României, la Casa Armatei din Baia Mare, la spectacolul literar-muzical-artistic dedicat acesteia, la simpozionul dedicat lui Vasile Lucaciu și Întregitorilor Neamului Românesc, la lansarea volumului  ”Vasile Lucaciu – Erou al Națiunii Române”- autor col. (r) Gavril Babiciu din Șișești, am constatat că România nu va putea fi ștearsă de pe harta pământului niciodată. Atâta timp cât sunt oameni ca cei care au participat la acest eveniment și spun cu toată ființa: ”Te salut, te iubesc și te respect Românie” în fiecare zi, atâta timp cât drapelul nu este numai pe insignele din piept sau fularele din jurul gâtului ci și în inimă, atâta timp cât armata și biserica sunt piloni ai acestui neam, România va dăinui și va MAMA bună tuturor românilor.

Toți cei care au venit în 29 noiembrie la Casa Armatei, au mai venit pentru ceva sfânt. Să aducă ofrandă, recunoștință și prinos marelui Tribun VASILE LUCACIU. Pentru mine ceea ce face col. (r) Gavril Babiciu este de admirat și ținut minte generații de azi și generații ce vor veni! Destinul a făcut ca acest mare patriot să se fi născut la Șișești iar una dintre datoriile lui a fost și este să fie legat ombilical de cel mai cunoscut înaintaș care a trăit pe aceste meleaguri binecuvântate. Gavril Babiciu, pe banii lui, pe truda și neodihna Domniei sale scrie cărți despre faptele ”Leului din Șișești”, adună documente, petrece zile în arhive, studiază Istoria neamului, îl face cunoscut pe Eroul Națiunii Române Vasile Lucaciu în țară și peste hotare,  se implică total la Complexul muzeal din Șișești, ceea ce mă îndeamnă să mă gândesc că poate fi numit  un erou al zilelor noastre, zile tot mai apăsătoare datorită războiului  ruso-ucrainean, crizelor politice și economice ce le resimțim.

De altfel, în editorialul semnat de Gheorghe Pârja în Graiul Maramureșului cu o zi înainte, prezent și Domnia sa la această manifestare, a scris: ”Gavril Babiciu a adunat cu migală și reverență dovezile care l-au înveșnicit pe marele patriot. Statui, busturi, lucrări de pictură, instituții care-i poartă numele, lucrări privind viața și activitatea lui Vasile Lucaciu fac parte din recunoștința unui veac.”

Despre cartea document ”Vasile Lucaciu – Erou al Națiunii Române” au vorbit în termeni elogioși dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Județene ”Petre Dulfu” Baia Mare, dr. Ilie Gherheș, istoric, dr. Ștefan Vișovan, conf. univ. ș.a.

Au prezentat materiale, adevărate lecții de istorie col. (r) Mircea Fechete, col. (r) Gavril Costin, actorul Claudiu Pintican ne-a recitat și îngândurat, poeții Radu Botiș,UZPR, și col. (r) Iacob Oniga au recitat poeme patriotice din creația proprie iar prof. Alexandru Leonard Pop a lansat, în colaborare cu Poșta Română  emisiunea filatelică ”100 de ani de la moartea Leului de la Șișești”.

Corul ”Armonia Chioreană” din Ciolt, dirijor Eugen Indre, la invitația col. (r) Ioan Marchiș ne-a delectat și emoționat cu vechi cântece patriotice, inclusiv ”Pe-al nostru steag e scris Unire” dar și cu câteva colinzi vechi, de pe vremea bunicilor noștri.

Un moment special a fost când pe scenă au urcat fiică și tată și au fost premiațide către col. (rtg.) Ioan Bota. Eleva Maria Breban, elevă în clasa a IX-a la Colegiul de Arte Baia Mare ne-a fermecat cu a ei vioară, cu modestia și frumusețea ei. Înclin să cred că cele mai mari emoții le avea col. (r) Romică Breban, tatăl ei, cel care ne-a oferit spre încântarea ochiului și inimii o expoziție în toată regula cu ”ciotele” sculptate de el, dar și cu picturile Domniei sale, încât, te întrebi de unde atâta energie?

Pentru cele câteva ore în care m-am simțit mai român ca niciodată, se cuvine să aducem calde mulțumiri organizatorilor, dl. col. (r) Ioan Ceterchi, să nu uităm că Șișeștiul este ”Alba Iulia Ardealului de Nord” și că aici, la Șișești  este a ”Doua Catedrală a Reîntregirii Neamului Românesc”.

Trăiască România Mare! Vivat! Crescat! Floreat!

Gelu Dragoș, U.Z.P.R.

MOTTO: ,,Merită să lupți pentru a câștiga încrederea lor, căci inima lor e mai prețioasă decât o comoară, mai fragilă decât o floare , mai bogată decât întreaga avere a lumii. Merită să fii alături de ei mereu”!
Recent, Biblioteca Județeană ,,Sorin Titel” Secția de Arte ,,Deliu Petroiu” din cadrul Complex Bastion Maria Theresia din Timișoara, a fost gazda generoasă a vernisajului, expoziție de artă plastică, la care au participat numeroși iubitori de artă și cultură, cu genericul ,,Un alt fel de colind”unde au expus copii-elevi , lucrări de mare sensibilitate și talent , despre care cu certitudine vom mai auzi, ai Fundației ,,Siguranța pentru Copii României”cu sediul în comuna Checea județul Timiș. Pentru strădaniile lor merită să le reținem numele; Alexandru Gabriel Dorobanțu, Florica Maria Negoț, Ciprian Marius Negoț, Școala Gimnazială Checea, Cosmina Florica Negoț, Liceul Tehnologic Jimbolia, Iancu Alexandru, Daniel Cristian Nițu, Liceul Tehnologic Gheorghe Atanasiu Timișoara, Masria Larisa Zaysik, Liceul de Arte Plastice Timișoara. Ciprian Dragoș Rogoveanu și Maria Sarah Rogoveanu, copii-elevi ai căror ,,părinți” sociali respectiv familia Rogoveanu, absolvenți de licee și facultăți de specialitate le oferă și asigură tuturor șansa de a visa frumos într-un spațiu plin de miracole, de a crea la rândul lor bucurii pentru comunitate și nu numai.
Amfitrionii acestui inedit eveniment de suflet și iubire pentru semeni, au fost doamnele; Veronica Jeanina Rogoveanu, curatorul expoziției și coordonatorul atelierului de pictură, prof. Lavinia Răducanu, coordonator Grup Vocal al Școlii Gimnaziale ,,Sorin Leia” din Tomești-Timiș, Zoe Nicorici, Maria Casima Rusu, colinde, Anamaria Nicoleta Bogdan, Antonia Elena Bogdan, dans popular și modern, instructor de la Asociația Cultural Sportivă ROK ART, Daniela Jicherean, Laura Constantin, Biblioteca Județeană Timiș, domnul Daniel Ioan Bugarschi, președintele Fundației și nu în ultimul rând familia Marianne și dr. Hans Ludwig Herbold din Germania care sprijină logistic și financiar Fundația. Această organizație nonguvernamentală s-a înființat în anul 1999, are personalitate juridică, dispune de cont în bancă, este constituită pe principiul voluntariatului cu un profund caracter social umanitar cu prioritate pentru copii de la 3-4 ani la 17-18 ani, aflați în nevoi, dar și pentru persoanele vârstnice neajutorate.
De-a lungul timpului Fundația Siguranța pentru Copii în România a avut colaborări benefice cu instituții precum; Primăria Checea, Primăria Jimbolia, Primăria Timișoara, Consiliul Județean Timiș, Facultatea de Arte și Design Timișoara, Consiliul Tinerilor Instituționalizați din România, a participat la multe competiții și manifestări cultural-artistice și sportive expoziții de pictură la care au obținut numeroase premii, ca un semn al recunoașterii pasiunii și dăruirii acestor copii minunați dar și implicării celor ce și-au asumat cu bună credință rolul de a-i educa și pregăti pentru lupta cu viața și împreună merită să-i felicităm sincer.

Dumitru BUȚOI/ UZPR Timiș

Recent, în cadrul „Întâlnirilor de luni”, sediul Filialei UZPR ,,Valeriu Braniște” Timiș  din Timișoara a fost gazdă generoasă pentru invitatul nostru special, domnul Constantin Mărăscu, poet, publicist, scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Timișoara și un remarcabil om de televiziune, cu care participanții, numeroși ziariști, dar și iubitori de cultură, au generat un dialog cultural-jurnalistic de notorietate și ținută artistică, referitor la prezentarea volumului de poezie, ,,Nopți de nuntă de demult”, apărut în Editura „Eubeea” Timișoara și respectiv „remember-ul” activității de peste 50 de ani a distinsului autor Constantin Mărăscu în slujba culturii române și a comunității.

Poetul cu o serie de referințe din partea unor personalități culturale reprezentative în  domeniu – Corneliu Ungureanu și Eugen Dorcesu – ne-a surprins plăcut prin arhitectura poemelor, prin limbajul ironic subtil, dar și prin forța cuvântului ce exprimă elemente relevante dintr-o lume (a)normală, în care, ca toți poeții, supraviețuiește și își plătește în continuare cotizația de romantism în amintirea unui timp în care scria(m) cu fața la zid. 

Să nu mă atingă nimeni/ sunt bolnav de o lepră  ciudată/ care-mi fură cuvintele./ M-așteaptă amurgul/ în care sarea va înflori în palme/și de pe câmpia străină/ nici un munte nu-mi va fi aproape de buze,/doar cuvintele ciuntite vor rămâne/ ca urme nevăzute tropotind/ înspre zare, ne spune poetul în acest volum, ca o filosofie de viață, ca un protest în fața Catedralei din sufletul său, ca un strigăt în pustiu.

În partea a doua, domnul profesor Gheorghe Lungu, membru UZPR Timiș, a ținut să ne reamintească faptul că pe 29 decembrie a.c. se vor împlini 501 ani de la primul text românesc, respectiv ,,Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung Muscel către judele Brașovului Hans Beckner”, din anul 1521. În această scrisoare, „Neacșu ot Dlagopole” îi trimite multă sănătate cinstitului Hanăș ot Brașov. De asemenea, îi dă știre domniei sale „za lucrul turcilor”, adică despre mișcările armatei otomane, care intenționa, la timpul acela, sub Mahamed-beg, un „lotru”, să treacă Dunărea în „Țara Românească” și de acolo mai departe. Îl atenționează că nu știu mulți oameni despre vestea aceasta și că doar el, „Hans este ,înțelept și să se păzească așa cum știe el mai bine”. Încheie dorindu-i veselie din partea lui Dumnezeu „Amin”.

În concluzie, a fost o zi plină de învățăminte, dar și de suspans, întreținută cu obiecțiuni bine argumentate din partea istoricilor Ștefan Tat, Dumitru Mnerie, Alexandru Gyuris, Ioan I. Ionescu și, nu în ultimul rând, al poetelor Mirela Cocheci, Sylvia Constanța Hârceagă și a seniorului presei din Banat, colegul nostru Ioan Medoia.

                                                                             Dumitru Buțoi/ UZPR Timiș

În cadrul festivității de decernare a Premiilor Academiei Române pe anul 2020, „Distincția Culturală” i-a fost acordată, alături de alte trei personalități, și jurnalistei de radio Mădălina Corina Diaconu, secretar general al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, pentru proiectul „Poveștile Academiei”. Onoranta distincție primită din partea forului științific de prim rang al României vine să puncteze anvergura și profunzimea unei emisiuni de radio care o singularizează pe Mădălina Corina Diaconu printre profesioniștii mass-media.

Reporter pursânge, dedicată întreaga viață profesională radioului, ca într-o misiune de cea mai mare importanță, și un împătimit promotor al presei, Mădălina Corina Diaconu este, în același timp, un susținător fervent al valorilor naționale și al menținerii jurnalismului românesc ca parte cu identitate proprie a unui întreg global, dând voce publică unui mare număr de personalități din țară și de peste hotare și informând publicul la cele mai înalte standarde. Seriile sale de emisiuni de la Radio România Cultural au în spate un frumos renume, iar povestea lor continuă.

În același timp, Mădălina Corina Diaconu a pornit și gestionează cu dăruire un proiect cu care Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România se mândrește – Radio UZP. Jurnalista a reușit ce și-a propus încă din primul an de la debutul acestui podcast unicat – să reflecte valențele jurnalismului, centrând întreaga desfășurare pe reflectarea muncii profesioniștilor din domeniu și a performanțelor lor, precum și pe imaginea unor personalități de top ale presei, din țară și de peste hotare, cu care a realizat interviuri remarcabile.

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România o felicită pe Mădălina Corina Diaconu pentru distincția onorantă primită din partea Academiei Române și o consideră o recunoaștere a muncii îndelungate, bogate și meritorii a unuia dintre jurnaliștii de radio care demonstrează, cu fiecare nou proiect, că vocația nu are limite.

Posted On07 dec. 2022

La Spitalul Municipal din Brad o pacienta în vârstă de 48 ani avea o patologie genitală complexă şi cu o particularitate a cazului, suferea de un fibrom uterin voluminos şi de prolaps genital. În situaţia dată trebuiau rezolvate ambele patologii existente. S-a născut provocarea de a se rezolva ambele patologii în aceeaşi şedinţă cu eficienţă maximă alegând tehnica cea mai sigură şi cea mai minim invazivă pentru pacientă.

Aşa că echipa operatorie condusă de Ali Iacob Alin  (foto) – medic primar obstetrică-ginecologie şi formată din Bold Viorel Toma – medic primar obstetrică-ginecologie, Muntean Ionuţ Traian – medic primar ATI şi asistenta  Dobârcau Cristina a decis să practice o histerectomie vaginală asistată laparoscopic. În felul acesta s-au putut rezolva ambele patologii, cu efect minim invaziv pentru pacientă.

Intervenţia a fost dificilă tehnic datorită volumului fibromului şi a aderenţelor existente ale intestinului la uter şi anexa stângă, dar cu toate acestea, intervenţia s-a finalizat cu succes şi cu o recuperare rapidă a pacientei care a fost externată în 72 ore.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

În viața culturală hunedoreană am consemnat evoluția biografică a Teodorei MUNTEAN, profesor de limba și literatura română la Liceul Teoretic „Traian Lalescu” din orașul de pe Cerna.

S-a afirmat și câștigat adeziunea celor care îi citesc poeziile pentru că acestea au o notă comună: originalitate, o viziune luminoasă, echilibrată și trăiri spiritual afective.

De  notat este sensibilitatea discretă, dar profundă a autoarei, originalitatea expresivă, frumusețea și puterea de atracție.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR