Comunitatea romano-catolică de la Parohia „Maria Zăpezii” din Reșița este aproape de întreaga omenire care în aceste zile își ia rămas bun de la Papa emerit Benedict al XVI-lea. În ziua înmormântării, 5 ianuarie, la Biserica parohială „Maria Zăpezii” din Reșița se va celebra, începând cu ora 17.30, o Sfântă Liturghie pentru sufletul + pp. Benedict al XVI-lea.
În aceeași zi, între orele 12.00 și 16.00, Asociația Caritativă „Sfântul Vincențiu de Paul” din Reșița împreună cu Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița organizează o expoziție de cărți în limbile română și germană precum și de filatelie dedicate papei emerit care poate fi vizitate la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” Reșița.
De asemenea, prin grija Forumului Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin și a Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița, pentru aceeași dată de 5 ianuarie 2023 va fi editat un plic filatelic ocazional. Având aprobarea Poștei Române, întreaga corespondență care este trimisă în data de 5 ianuarie 2023 de la Oficiul poștal Reșița 1 va fi obliterată cu o ștampilă filatelică ocazională, astfel marcându-se și la Reșița trecerea în eternitate a Papa emerit Benedict al XVI-lea.

Erwin Josef Țigla

Patima șofatului și pedalarea propriei biciclete

După sfârșitul carierei de fotbalist la „Corvinul” Hunedoara, pe Nicolae JURCĂ îl vedem mereu prin orașul de pe Cerna sau pe străzile cartierului Buituri, la volanul autoturismului propriu sau pedalând, cu zâmbetu-i cunoscut, o elegantă bicicletă.

Mereu dezinvolt, prietenos sau pus pe glume, privind retrospectiv, ni-l imaginăm cu ani în urmă, cum era admirat ca un adevărat „stâlpul de beton” al liniei de apărare a „Corvinului”, mereu atent la minge și adversar, cu verticalitate și eficiență.

Motivat de un „gabarit” demn de un fotbalist, era adeptul unui joc bărbătesc, sigur pe el și bine înfipt pe picioare, remarcându-se de fiecare dată în victoriile alb-albaștrilor pe care îi reprezenta cu cinste pe „dreptunghiul  verde” unde gestiona judicios jocul din fața propriei porți.

S-a dovedit astfel un jucător serios, ambițios și mereu dornic de performanță.

Acum la vremea odihnei binemeritată, printre altele, are patima șofatului și plimbarea cu bicicleta. Își oferă o plăcere în a-și răsfăța timpul liber, amintindu-și că fotbalul a fost pentru el un liant care  l-a făcut cunoscut, apreciat și puternic sufletește.

Despre Nicolae JURCĂ și astăzi se mai aud vorbe frumoase, laudative, de admirație.

Pentru prestările sale pe teren, iubitorii fotbalului hunedorean îi respectă calitățile sportive și morale.

Recent, în grabă, i-am solicitat un scurt interviu.

– Ce mai faci, dle Jurcă?

– După ce am ieșit la pensie, în anul 2000, am continuat activitățile la F. C. „Corvinul”. Am format două grupe de copii, una pentru Mini Fotbal patronată de Ovidiu Crișan.

–  Cum vă apreciați activitatea dvs. ca fost fotbalist?

– Am fost și sunt mulțumit până unde am ajuns. Dar am avut probleme cu accidentările.

– Despre o amintire de neuitat din viața dvs. sportivă, ce ne puteți zice?

– Clipe foarte fericite am avut în 1976 când am promovat cu „Corvinul” în divizia A. La fel de fericit am fost în 1990 (1 mai), când am câștigat campionatul de juniori la „Centre Olimpice”. Am jucat pe stadionul „23 August” în deschidere la meciul din Cupa României: Dinamo – Steaua, scor  6 – 3.

– Cât despre o neîmplinire, vă amintiți?

– Da, neîmpliniri am avut: prea multe accidentări.

– Ce a însemnat pentru dvs. echipa „Corvinul” Hunedoara?

– După familia ce am format-o la Hunedoara, pot spune din suflet că echipa „Corvinul” a fost a doua familie a mea.

– Numiți câțiva colegi de echipă de care vă amintiți cu plăcere.

– Aș începe cu Remus Vlad, Mircea Pătrașcu, Bucur, Doancă, Dumitriu IV, Gălan, Georgescu.

– Ce transmiteți foștilor suporteri, celor care v-au încurajat în jocurile când erați pe teren în „11-le” Corvinului?

– Anul Nou cu bucurii și să fim mai buni.

– Mulțumiri deosebite, cui adresați?

– Gânduri bune și mulțumiri pentru M. Dăscălescu, Bogdan Andone, dlui Rus și nu în ultimul rând, lui Gigi Naghi.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

1. 78 de ani de la începutul deportării germanilor în fosta Uniune Sovietică și 73 de ani de la întoarcerea ultimilor deportați: manifestări comemorative în mai multe localități din județ, desfășurate în perioada 26 – 30 ianuarie 2023;
2. Manifestări de fășang, 30 ianuarie – 21 februarie 2023;
3. „Iubindu-L pe cel Răstignit, ne îndreptăm spre Sărbătoarea Luminii“ (manifestare ecumenică dedicată sărbătorii Paștelui, ediția a XVI-a), 30 martie 2023;
4. Simpozionul internațional „Minoritatea germană în sud-estul și estul european: Împreună pentru Casa Europei“, ediția a V-a, 28 – 30 aprilie 2023;
5. „Zilele Literaturii Germane la Reșița” (ediția a XXXIII-a), 4 – 7 mai 2023;
6. „Primăvara culturală germană la Reșița” (ediția aXXI-a), mai 2023; 
7. „Cinste ție, copilărie!“ (ediția a XV-a), 25 mai – 7 iunie 2023;
8. 250 de ani de la colonizarea Steierdorf-ului și 150 de ani de la ridicarea Bisericii Romano-Catolice „Preasfânta Treime“ din Steierdorf, 4 iunie 2023;
9. 72 de ani de la începutul deportării bănățenilor în Bărăgan: manifestări comemorative în Banatul Montan, desfășurate în iunie 2023;
10. „Iunie – luna expozițiilor” (ediția a XVI-a), iunie 2023;
11. Pelerinaj la Biserica romano-catolică „Maria Stâncii” din Ciclova Montană, cu prilejul împlinirii a 296 de ani de la recunoașterea oficială ca loc de pelerinaj și a 246 de ani de la ridicarea actualei biserici de pelerinaj, 2 iulie 2023;
12. Pelerinaj la Basilica Minor romano-catolică „Maica Harurilor” din Radna / Lipova, cu prilejul Pelerinajului anual al germanilor, 2 august 2023;
13. „Gărâna în septembrie” (ediția a XXV-a), 16 – 17 septembrie 2023;
14. Expoziția de filatelie interjudețeană cu participare internațională „Etnic 2023 / Un panou”, ediția a VIII-a,6 – 8 octombrie 2023;
15. „Decada Culturii Germane în Banatul Montan” (ediția a XXXIII-a), octombrie 2023, cu cea de-a XXX-a ediție a Sărbătorii „Heimat”-ului germanilor din Banatul Montan la Steierdorf, în 15 octombrie 2023;
16. Cea de-a 20-a Întâlnire a formațiilor muzicale și a corurilor germane în Banatul Montan, 14 octombrie 2023;
17. Proiectul „Mai multe lumânări în cimitirele noastre“ (ediția a XVI-a), 1 – 2 noiembrie 2023;
18. 36 de ani de activitate a Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița (19 noiembrie 2023) și manifestarea „Toamna culturală germană la Reșița“ (ediția a XXI-a), noiembrie 2023;
19. 125 ani de la naștere și 45 de ani de la trecerea în eternitate, Alexander Tietz (*9.01.1898 – †10.06.1978): pe tot parcursul anului 2023;
20. Derularea unor evenimente dedicate proiectului „1903 – 2023: Sistemul hidroenergetic Reșița – Semenic – 120“: pe tot parcursul anului 2023;
21. Organizarea de evenimente în parteneriat în cadrul Programului „Timișoara: Capitala Europeană a Culturii, 2023”: pe tot parcursul anului 2023.

În cursul anului 2023, revista în limba germană „Echo der Vortragsreihe = Ecoul Asociației” va apărea trimestrial, cu câte un număr dublu: martie, iunie, septembrie și decembrie.

Pe lângă manifestările mai înainte evidențiate, se vor organiza multe alte manifestări distincte sau făcând parte din proiectele curente anuale sau multianuale, multe dintre ele fiind cu participări naționale și internaționale. Despre toate acestea, puse sub semnul limbii, culturii, spiritualității si civilizației germane sau sub semnul culturii Banatului Montan în general, se vor oferi informații la momentul respectiv.

Erwin Josef Ţigla

* Datorită unor motive întemeiate, pot surveni modificări de-a lungul anului.

Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița își aduc aminte pe 3 ianuarie că se împlinesc 110 de ani de la nașterea profesorului Franz Stürmer, o personalitate germană marcantă a vieții muzicale reșițene.

Câteva date biografice despre acesta: născut la 3 ianuarie 1913 în Moldova Nouă, Franz Stürmer a urmat cursurile gimnaziului real german din Timișoara, studiind mai apoi la conservatorul din Cluj-Napoca. Începând cu 1939 până la sfârșitul vieții sale (în afară de anii 1944 – 1945, când în armata română, pe front, a servit ca translator), Franz Stürmer a activat ca profesor de muzică. În această calitate el a predat înainte de război la școala „Banatia” din Timișoara, după aceea la gimnaziul real german (astăzi Liceul „Lenau”). Începând cu anul 1963, Franz Stürmer s-a dedicat școlii de muzică reșițene. În timpul șederii sale la Timișoara a fost membru al Filarmonicii de Stat (violă), a dirijat mai multe coruri sindicale precum și celebrul cor țărănesc de la Chizătău, cu care a obținut numeroase distincții.

În Reșița, Franz Stürmer a activat de asemenea ca dirijor la: corul școlar, corul bisericii romano-catolice, corul ansamblului german de operetă, orchestra simfonică muncitorească și corul de cameră al profesorilor școlii de muzică. Totodată, Franz Stürmer a activat în cadrul cvartetului preotului mons. Paul Lackner (vioara întâi). Franz Stürmer a compus piese corale pe care le-a interpretat cu corurile conduse de dânsul, de asemenea a prelucrat piese din folclorul german al Banatului Montan.

A încetat din viață la 14 octombrie 1983 și a fost înmormântat în cimitirul german (nr. 3) din Reșița.

Astăzi, corul etniei germane din municipiul Reșița îi poartă cu respect numele. Corul „Franz Stürmer” este apreciat nu numai în Banatul Montan, dar și în alte locuri unde a reprezentat cu cinste cântecul german din regiune, ducând astfel și numele prof. Franz Stürmer mai departe.

La Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița va fi organizată, în 3 ianuarie 2023, o miniexpoziție documentară dedicată împlinirii celor 110 ani de la naștere. De asemenea, prin grija Forumului Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin și a Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița, pentru aceeași dată de 3 ianuarie 2023 va fi editat un plic filatelic ocazional. Având aprobarea Poștei Române, întreaga corespondență care va fi trimisă în data de 3 ianuarie 2023 din Moldova Veche va fi obliterată cu o ștampilă filatelică ocazională, astfel marcându-se cei 110 ani de la nașterea profesorului Franz Stürmer și în localitatea natală (Moldova Nouă neavând, în momentul de față, un oficiu poștal funcțional). Și această inițiativă vine din partea comunității germane din Banatul Montan, celebrând astfel, prin intermediul unor proiecte culturale, existența unor personalități importante pentru întreaga regiune.

Erwin Josef Țigla

Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin (FDG C-S) și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița au organizat în anul 2022, pe lângă multe altele, chiar dacă trăim cu toții, din martie 2020, într-o situație pandemică, următoarele manifestări principale: „Decada Culturii Germane în Banatul Montan”, cea de a XXXII-a ediție, întreaga lună octombrie, cu 51 de manifestări în 14 localități, cu cea de a 29-a Sărbătoare a „Heimat“-ului germanilor din Banatul Montan, organizată în 15 octombrie la Gărâna; „Zilele Literaturii Germane la Reșița” (cea de a XXXII-a ediție, 18 – 21 august); „Copiii desenează ținutul natal” (cea de a XVI-a ediție, cu expoziții la Reșița – 2 iunie, în Maribor / Slovenia – 2 septembrie și Feldbach în Stiria / Austria – 20 octombrie); manifestarea ecumenică pregătitoare a marii Sărbători a Învierii Domnului, „Iubindu-L pe cel Răstignit, ne îndreptăm spre Sărbătoarea Luminii” (ediția a XV-a, 7 aprilie); „Primăvara culturală germană la Reșița” (cea de a XX-a ediție, 2 – 24 mai); „Te salut, copilărie” (cea de a XV-a ediție, 30 mai – 1 iunie); „Iunie – luna expozițiilor” (cea de a XV-a ediție); „Germana cu plăcere“ (cea de a XXI-a ediție, 2 – 9 august); „Gărâna în septembrie“ (cea de a XXIV-a ediție, 17 – 18 septembrie); cea de-a 18-a Întâlnire a formațiilor muzicale și a corurilor germane în Banatul Montan (14 octombrie); manifestarea „Mai multe lumânări în cimitirele noastre” (a XV-a ediție, 1 – 2 noiembrie) și „Toamna culturală germană la Reșița” (cea de a XX-a ediție, 1 – 29 noiembrie). De asemenea, trebuie amintit Simpozionul internațional online „Minoritatea germană în sud-estul și estul european: Împreună pentru Casa Europei“, ediția a IV-a, cu participanți din Cernăuți (Ucraina), Maribor (Slovenia), Pécs (Ungaria), Sremska Mitrovica (Serbia) și Vukovar (Croația), desfășurat în 21 noiembrie. Tot în noiembrie am fost parte, în Reșița, a proiectului „Serile Muzicii Clasice Germane“, desfășurat în perioada 3 – 6 noiembrie.
Anul trecut, în plan central s-a situat jubileul german reșițean, 35 de ani de la constituirea Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița, cu evenimente desfășurate în octombrie și noiembrie, la Reșița și Timișoara, la care au participat oaspeți din țară și de peste hotare.
Biserica romano-catolică „Maria Zăpezii“ Reșița a sărbătorit în 2022 trei jubilee: 250 de ani de la întemeierea primei parohii catolice la Reșița – 1772 (sărbătoriți împreună cu hramul bisericii, la 7 august), 245 de ani de la sfințirea primei biserici catolice din Reșița – 28 septembrie 1777 (sărbătoriți în 28 septembrie) precum și 175 de ani de la sfințirea actualei biserici – 25 noiembrie 1847 (sărbătoriți la 20 noiembrie).
Amintite trebuie să fie și manifestările cuprinse în cadrul Zilei Culturii Naționale (15 ianuarie), a Zilei Mărțișorului și Internaționale a Femeii (1, respectiv, 8 martie), a Zilei Internaționale a Poeziei (21 martie), a Orei Pământului (26 martie), Zilei Mondiale a Artei (15 aprilie), a Zilei Internaționale a Monumentelor și a Siturilor (18 aprilie), a Zilei Internaționale a Cărții, a Drepturilor de Autor și cea Națională a Bibliotecarului (23 aprilie), a Zilei Internaționale a Dansului (29 aprilie), a Zilei Naționale a Inimii (4 mai), a Zilei Europei (9 mai), a Zilei Mondiale a Diversității Culturale pentru Dialog și Dezvoltare (21 mai), Fête de la Musique (21 iunie), a Zilei Banatului (21 iulie), a Zilei Germane de Comemorare a Victimelor Războiului și a Violenței (13 noiembrie) și a Zilei Minorităților Naționale din România (18 decembrie).
În plan central au stat în acest an evenimente precum cele dedicate împlinirii a 150 ani de la fabricarea la Reșița a primei locomotive cu aburi pe teritoriul actual al României – 1872. Acestui jubileu i s-au alăturat altele două în strânsă legătură: 100 de ani de la construirea la Reșița a Fabricii de locomotive și 50 de ani de la inaugurarea Muzeului de locomotive cu abur în aer liber din Reșița (inaugurat la 29 aprilie 1982). Am fost parte a manifestărilor organizate în acest sens (expoziții, simpozioane, prelegeri), de-a lungul întregului an calendaristic. FDG C-S și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița au realizat pe parcursului anului 2022 un număr de 6 plicuri filatelice ocazionale și au conceput de asemenea machetele unui număr de 6 ștampile filatelice ocazionale, aferente jubileului reșițean. Totodată, acestea au finanțat realizarea unei medalii dedicate celor 150 de ani. Concepția grafică a medaliei aparține lui Bogdan Piperiu, la fel ca și Trofeul „Reșița 150”, confecționat din acril (plastic). Activitățile editoriale au cuprins tipărirea a 2 cărți dedicate jubileului reșițean, apărute sub egida noastră în acest an calendaristic.
De asemenea, am continuat proiectul jubiliar din anul 2021, „Reșița: 250 de ani de istorie industrială“ cu diferite evenimente organizate pe parcursul anului 2022, sub motto-ul „Reșița: 250 + 1 ani de istorie industrială“.
În decursul anului 2022 au apărut în continuare publicația „Echo der Vortragsreihe” (= „Ecoul Asociației”) precum și numerele speciale dedicate celor mai importante evenimente culturale ale etniei germane din Banatul Montan, și 7 cărți din cele 126 apariții editoriale publicate din 1995 până în prezent. Au apărut, de asemenea, două numere ale periodicului „info“.
În anul 2022 au fost editate 70 plicuri filatelice ocazionale precum au fost și confecționate de către noi 69 ștampile filatelice ocazionale, aprobate, conform legislației în vigoare, de Poșta Română. De asemenea trebuie amintit următorul produs audio și media: CD-ROM „Die Banater Berglanddeutschen = Germanii din Banatul Montan“, Nr. 20 / 2022.
Tot în această perioadă a fost actualizată pagina web în limba germană http://www.dfbb.ro (coordonator: ing. Hugo Eduard Balazs), ca, de altfel, și pagina de Facebook a Asociației, coordonată de dr. ing. Christian Paul Chioncel.
Datorită situației pandemice, activitatea formațiilor culturale germane la Reșița a fost în prima parte a anului sever restrânsă; abia după aceea, activitățile au început să meargă pe făgașul normal… Amintim aici activitățile corului „Franz Stürmer“ (înființat la 27 mai 1991, astăzi condus de prof. Elena Cozâltea), ale formației muzicale „Banater Bergland“ (formație activă din 1995, compusă în momentul de față din prof. George Gassenheimer și Janny Zelko), ale formației de dansuri populare germane „Enzian“ = „Gențiana“ (activă din 26 iunie 1999), coordonatorii celor două grupe de vârste – mici și adulți – fiind Marianne și Nelu Florea, ale grupului muzical „Intermezzo” (înființat în ianuarie 2016, compus în momentul de față din Marianne Chirilovici, Letiția Sabău, Carol Walter Fleck și Lucian Duca – coordonator), ale soliștilor Marianne & Petru Chirilovici, și nu în ultimul rând, ale Cercurilor de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“ (coordonat de Doina și Gustav Hlinka) și de sculptură „Jakob Neubauer“ (coordonator: George Molin), ambele cercuri de creație plastică aflate în 2022 în cel de al 30-lea an de existență.
Pe această cale aducem mulțumiri tuturor celor care ne-au stat aproape în 2022, având speranța ca și mai departe, împreună să realizăm lucruri minunate!

Erwin Josef Țigla

Anul 2022 a însemnat pentru mine, după primii doi ani de pandemie, 2020 – 2021, un al treilea an în care CULTURA ÎN PANDEMIE, CULTURA ÎN TRANSFORMARE, CULTURA este cea INVINGĂTOARE!
Chiar dacă nu visam până în martie 2020 că vom trăi aceste vremuri, astăzi, aducându-ne aminte și de războiul din apropierea granițelor țării, Dumnezeu ne-a arătat, nouă, celor care trăim în acest nou secol al transformărilor, că suntem atât de mici și firavi, vulnerabili la o simplă adiere de vânt… Dar, ca un Dumnezeu bun care este, ne-a dat puterea ca, privind la greșelile noastre din trecut, să mergem mai departe, împreună cu EL!
Și am mers mai departe, noi cei activi în cultura locului, crezând și sperând în El și în ceea ce ne unește: limba, spiritualitatea, cultura și spațiul în care trăim! Și împreună am răzbit, am ieșit învingători!
Anul 2022, anul jubileelor reșițene „150 de ani de la fabricarea pe teritoriul actual al României a primei locomotive cu abur / 100 de ani de la construirea Fabricii de locomotive / 50 de ani de la inaugurarea la 29 aprilie 1972 a Muzeului de locomotive în aer liber”, a fost în parte un an al solidarității și comuniunii! Iar acesta nou care va veni, 2023, cel în care vom sărbători împlinirea celor 120 de ani de la inaugurarea sistemului hidroenergetic Reșița – Secu – Văliug – Semenic, să fie acel an în care suntem chemați să fim împreună, să mergem mai departe, datori fiind trecutului nostru comun, generațiilor de dinaintea noastră, fiecare făuritoare de speranțe la timpul său! Și să nu uităm de personalitățile noastre jubiliare în anul 2023: 100 de ani de la trecerea în eternitate dr. Corneliu Diaconovici (18.02.1859, Bocșa – †17.08.1923, Reșița), 125 de ani de la nașterea lui Alexander Tietz (9.01.1898, Reșița – †10.06.1978, Reșița) și 100 de ani de la nașterea lui Constantin Lucaci (*7.07.1923, Bocșa – †20.07.2014, București).
Prin El – Bunul Păstor -, cu El vom merge și în anul 2023 mai departe și vom învinge, trăind în speranță și dragoste față de adevăr și frumos!

Erwin Josef Țigla

Ce-a de-a II-a ediție a Târgului de Crăciun de la Bocșa  s-a derulat în perioada 20 – 23 decembrie 2022 și s-a dovedit a fi un bun prilej pentru bucuria și încântarea celor care au fost cuprinși de spiritul Crăciunului și de magia sărbătorilor de iarnă.

Și de această dată, organizatorii  – Primăria Orașului Bocșa, Consiliul Local, Casa Orășenească de Cultură, Biblioteca Orășenească „Tata Oancea”, primarul orașului Bocșa, dr. Mirel Patriciu Pascu, – cu sprijinul excepțional al SPG Bocșa și al dnei. Anca Pascu – s-au străduit să  ofere bocșenilor clipe de relaxare și bucurie, iar programul oferit să fie pe gustul diferiților participanți.

Astfel că, în deschiderea Târgului de Crăciun de la Bocșa, a fost invitată o tânără interpretă, în vogă la ora actuală, îndrăgita ANDIA, aceasta reușind să adune o mare de oameni, mai ales tineri, care au cântat și au dansat împreună cu solista, pe tot parcursul concertului!

Seara de marți, 20 decembrie 2022, a continuat cu DJ cunoscuți și recunoscuți în lumea muzicală, precum DJ Victor Stan și DJ Allia.

Mulțimea de participanți la eveniment s-a putut răsfăța cu parfumate pahare de  vin fiert sau ceai, cu produse tradiționale oferite de producători recunoscuți ai zonei, au putut admira și achiziționa ornamente handmade de sezon sau lucrări de artă ale cunoscutului pictor bocșean Nik Potocean, prezent la eveniment.

Unele dintre căsuțele de Crăciun au pus la dispoziție aranjamente decorative în scop caritabil: de exemplu, în căsuța elevilor de la Liceul Teoretic „Tata Oancea” s-augăsit ornamente lucrate chiar de ei, iar banii obținuți din vânzarea acestora s-au dus către familii nevoiașe. Un alt exemplu este cel al căsuței Primăriei Orașului Bocșa în care, oameni inimoși au adus spre vânzare obiecte decorative  cu scopul de a aduna bani pentru sprijinirea colegei noastre Gabriela, care se confruntă cu grave probleme de sănătate.

De asemenea, pentru cei mai mici dintre participanți a fost amenajat un parc de distracții care, în ciuda frigului, a fost asaltat de copilași însoțiți de părinți și bunici.

Punctul de atracție l-a constituit Căsuța lui Moș Crăciun, în care Moșul i-a primit cu dulciuri pe toți cei care l-au vizitat, fie pentru o fotografie, fie pentru a-l colinda.

Următoarele seri ale Târgului de Crăciun au adus în prim-plan colindul sfânt și bun transmis de copiii și tinerii Bocșei, de diferite culte și naționalități. Vestea Nașterii Domnului a fost transmisă cu bucurie și însuflețire de peste 500 de colindători, în mai multe limbi, reprezentanți ai instituțiilor de învățământ de pe raza orașului Bocșa, reprezentanțiai Bisericilor de diferite confesiuni, ai Centrelor Catehetice și ai unor grupări creștine. Au fost momente de veritabilă înălțare spirituală oferite, cu generozitate, de membri – tineri și vârstnici – ai  comunității noastre!

Tot în cadrul Târgului de Crăciun de la Bocșa au fost prezentate spectacole artistice pentru copii cu sprijinul Teatrului de Vest Reșița, manager Florin Ionescu și al Teatrului DA Reșița, manager Dan Mirea. La invitația primarului Mirel Patriciu Pascu, cei doi fii ai Bocșei au fost „acasă” pentru Târgul de Crăciun, și Florin Ionescu și Dan Mirea (Szüsz) fiind bocșeni, iar unul dintre scopurile acestui eveniment a fost cel de a readuce acasă, la ceas de sărbătoare, fiii locului!

Un proiect inedit încadrat în acest eveniment al Târgului de Crăciun de la Bocșa a fost Concursul „Cel mai frumos brad”, ed. I, un concurs care s-a adresat instituțiilor școlare de pe raza orașului și la care au participat șase instituții de învățământ, cu 10 brazi: Liceul Teoretic „Tata Oancea” (3 brazi), Liceul Teologic Baptist, Liceul Tehnologic „Constantin Lucaci”, C.S.E.I. Christiana, Școala Gimnazială nr. 1(3 brazi) și Școala Gimnazială nr. 2.

În urma votului pe pagina „Cel mai frumos brad al Târgului de Crăciun de la Bocșa https://www.facebook.com/profile.php?id=100087606833163”, cu 1900 de voturi a câștigat C.S.E.I. Christiana, premiul constând într-o Diplomă de premiant, o carte și un plic cu suma de 500 lei; ceilalți brazi înscriși în concurs au primit din partea organizatorilor câte o Diplomă de participare, o carte și câte un plic cu suma de 300 lei fiecare.

Concursul s-a dovedit a fi o provocare frumoasă și o competiție tratată cu seriozitate, fiecare brad având o poveste, realizarea acestora dovedind, nu doar creativitate, ci și studiu și meticulozitate.

Cea din urmă seară a Târgului de Crăciun de la Bocșa, ed. a II-a, 2022 a adus pe scenă excepționalul colind interpretat de poetul și cantautorul George Popovici, iar fiecare seară a Târgului de Crăciun s-a încheiat cu muzică mixată de DJ importanți și recunoscuți în lumea muzicală: DJ Gabriel Todașcă și Grațian M. Denis, DJ Ist și DJ Alli, DJ Mocco, DJ Allia și DJ Victor Stan. Fiecare dintre aceștia, de la pupitru, au oferit seri minunate, încântând prin muzică de calitate și valoroase cunoștințe tehnice și muzicale, ținând publicul în priză  până aproape de miezul nopții.

Și în acest an, grație echipei de la SPG Bocșa,  Insula „Paradis” arată ca desprinsă din poveste, iar în perioada Târgului de Crăciun, s-a transformat într-un frumos orășel al lui Moș Crăciun. Luminițe, ornamente, vată de zahăr, acadele, brad și ghirlande luminoase, toate acestea au constituit un loc desprins din  povestea celei mai frumoase perioade din an!

         Sărbători fericite, tuturor! La mulți ani!

Au trecut 33 de ani de la Revoluția Română din Decembrie 1989, a fost un an însângerat, un an care a schimbat soarta poporului român. Mulți dintre noi au privit la televizor, alții au avut curajul să iasă în stradă și să strige: Jos, Ceaușescu! Sau: Libertate! Indiferent de locul în care ne-au prins acele zile ale revoluției cred că pentru fiecare român care a trăit în epoca lui Ceaușescu, acele zile au rămas întipărite în minte, fuga familiei Ceaușescu fiind o zi de sărbătoare, o sărbătoare a libertății.
Foarte mulți lugojeni au ieșit în stradă cu pieptul gol și inima deschisă, cu mult curaj și speranța de mai bine, din păcate trei dintre ei au fost uciși, Dumnezeu să-i odihnească în pace pe Valentin Rosada, Norbert Pongracz și Daniel Brocea.
Lugojul a fost al doilea oraș care s-a scăpat de comunism, Lugojul este un oraș martir, iar acest lucru nu trebuie uitat niciodată.
În ziua de 20 Decembrie a acestui an, am participat la slujba de pomenire a eroilor revoluției din 1989, slujbă ce a avut loc la Biserica „Învierea Domnului”, ora 9, după care toți participanții s-au adunat la Ceasul Electric de unde au pornit în marș pe același traseu pe care au pășit și manifestanții din Decembrie 1989, a fost impresionant momentul, a fost impresionant mai ales când au depus coroane din flori la mormintele celor trei lugojeni, eroii noștri care au crezut într-un destin mai bun, într-o țară mai frumoasă și mai prosperă, au crezut în LIBERTATE!!! Manifestările comemorative au fost organizate de către Asociația 16-21 Decembrie 1989 și Asociația Luptătorilor, Participanților și Arestaților în Revoluție (ALPAR)- Lugoj 20 Decembrie 1989 în parteneriat cu Federația Națională Loja de Onoare a Revoluționarilor din Decembrie 1989.
I-am privit pe tinerii curajoși ce au purtat steagul țării mele, au trecut peste ei 33 de ani, însă tot tineri și frumoși au rămas, puțini triști, însă bucuroși și mândri că au putut face ceva, curajul nebun și poate un pic de inocență au schimbat soarta unui popor, ei sunt unii dintre cei care ne-au scăpat de dictatură, ei sunt cei care ne-au adus libertatea, ochii lor încă mai aveau acea strălucire, acea bucurie, sufletul lor purta haina amintirii noastre, erau în fața mea și cred că pentru câteva secunde am auzit oftaturile lacrimilor pierdute pe covorașul din biserică.
Cinste lor, cinste eroilor! Cinste revoluționarilor!
Am aprins lumânări, o liniște deplină ne cuprindea ca o haină groasă și roasă de timp…au trecut 33 de ani de când am crezut în ceva, am crezut în noi, sufletele eroilor plecate de pe scena vieții se rostogolesc în morminte, printre nori, se zbat sub aripa unui destin, sufletele acelea nevinovate, tinere, bătrâne, stau cu ochii lipiți de pământ și se întreabă: Cum e posibil ca după 33 de ani românii să tot fluture steagul țării și să strige: Libertate, jos guvernul, hoții, nu mai vrem să fim săraci, ba mai mult, astăzi strigăm: Nu ne vindem țara! Astăzi suntem parcă mai săraci și mai puțini, pământul, bogățiile țării au fost vândute pe nimic, tinerii pleacă în străinătate, din păcate e tot mai trist, politicienii de carton dau vina tot pe popor pentru eșecurile lor, dau vina pe acest popor care l-a dat jos pe Ceaușescu, cu mâinile goale și curaj, cu strigătul durerii ce-l purta de ani și ani în toată ființa lui.
Doamne, vino Doamne, să vezi ce-a mai rămas din țară….
„Doamne, vino Doamne, să vezi ce-a mai rămas din oameni…”
Ce cântec trist!!!
Cine a tras în noi? O întrebare care s-a născut fără răspuns!
Din Timișoara, în toată țara…
După 33 de ani unde suntem?
Din păcate, suntem într-o fundătură, într-o lume care ține piept cotropitorilor- politicienilor, ținem piept guvernelor care ne dezbracă și ne terfelește sufletul. Întrebarea care persistă pe buzele românilor este: Ce putem face? E din ce în ce mai trist…
Eroii revoluției și-au dus la capăt misiunea, că au fost și mâini invizibile care au pus umărul…tot ce se poate, acum am rămas noi, ce trebuie să facem pentru a da strălucire acestui popor?
Încă mai sunt români care iubesc România, încă mai sunt eroi, încă mai sunt oameni care nu și-au pierdut demnitatea, onoarea, cinstea, onestitatea.
În fiecare din noi există o revoluție, cu viața, cu sentimentele și cu trăirile avute, cu trecutul mut sau prezentul vorbitor, însă amintirile din Decembrie 1989 trebuie să le păstrăm la loc de cinste în cutiuța existenței noastre, din când în când să punem trandafiri pentru sângele vărsat.
Este foarte important să se vorbească mai mult în școli despre -Eroii poporului român- altfel cum am putea să facem ca speranța de mai bine să renască?
În dimineața lui 20 Decembrie, stând față în față cu minunații români lugojeni revoluționari am simțit că nu e totul pierdut, chiar dacă au trecut, oameni buni, 33 de ani de la Revoluția din 1989, chiar dacă România este văzută ca o țară de mâna a doua de către cei care tocmai ne jefuiesc, chiar dacă ne pleacă elitele din țară, chiar dacă…haideți să nu uităm că nu poporul ci politica a distrus țara, valorile ei, idealurile românilor, haideți să nu uităm că au fost odată marii noștri: Mihai Viteazul, Ștefan Cel Mare, Avram Iancu, Constantin Brâncoveanu, Mihai Eminescu, Constantin Brâncuși, Arsenie Boca…și mulți, mulți care au trăit pentru idealurile poporului român, au crezut în înțelepciunea acestui popor și au murit pentru el.
Să nu ne pierdem niciodată încrederea, nădejdea, curajul, suntem creștini și Dumnezeu este mereu cu noi, în ființa noastră, în tradiția și în cultura noastră, suntem un popor care a supraviețuit vremurilor, sângele nostru are culoarea puterii, de aceea spun din toată ființa mea: Cred în Dumnezeu, cred în oamenii acestei țări si cred în viitorul României!
Cinste lor, cinste lor, cinste eroilor!!!
Respect, revoluționarilor!

Maria ROGOBETE Lugoj 27.12.2022 MEMBRU UZPR

Grupul vocal ,,Lira” parte a Corului misionar din Timișoara, în aceste zile premergătoare sărbătorilor de sfârșit de an, străbate orașul de-alungul și de-a latul și bate pe la uși și porți, a diverselor instituții, școli, case de copii , cămine de bătrâni, cu credință în Dumnezeu, pentru a vesti semenilor aflați în suferință și nevoi despre Nașterea Domnului nostru Iisus Hristos. Astfel i-am întâlinit recent pe holurile Spitalului județean din Timișoara, zgribuliți de frig dar bucuroși că din magia colindelor tradiționale pot transmite în sufletele celor pentru care spitalul și nu numai, este un spațiu al luptei pentru viață, un strop de bucurie și gânduri luminate.
Doamna Camelia Condescu, coordonatoarea acestui Grup vocal, ne-a spus: Colindăm voluntar de mulți ani, facem această activitate cu mult suflet pentru semenii indifferent de starea socială ori alte opțiuni, conștienț că prin mesajul nostru de compasiune sinceră, liniște și pace firească le vom face trecerea peste încercările timpului mai ușoară și să-i asigurăm că nimeni nu este singur pe acest pâmânt! Subscriem cu toată prețuirea noastră, și le dorim tuturor, multă sănătate și ,,Sărbători fericite” anul 2023 să fie mai bun!

Dumitru BUȚOI/ UZPR Timiș

A fi cadru didactic – după cum ne spunea Mariana Crăciun, profesor la Colegiul Național „Decebal” Deva – e mai mult decât o profesie, e o misiune prin care valorile unei societăți civilizate, educate, normate se prepetuează și se dezvoltă pentru o lume mai bună, superioară, după idealurile cele mai înalte pentru care se militează: binele, frumosul, adevărul.
Lumea a evoluat prin idei, prin dialectica aspirațiilor unor temerari care urmează calea timpului și la care fiecare contribuie în marea trecere. În acest proces evolutiv, dascălul are un rol esențial, prin însoțirea novicelui spre problematizare și spirit critic, spre cunoaștere și curiozitate, prin jocul didactic în care învățarea devine fundament al unei personalități capabile să-și găsească locul în lume, precum o albină în țesătura hexagonală a fagurelui.
Inspirat din modelul mistagogic din Antichitate, raportul profesor-elev se fundamentează în cadrul instituțional al sistemului de învățământ, reglementat prin norme și metodologii care profilează dascăli ce însoțesc educabilii într-un proces de formare a unor competențe care să le desăvârșească propria personalitate. Astfel, profesorul devine parte a acestui demers educațional, responsabil de formarea unui viitor cetățean care să ducă mai departe aspirațiile societății din care face parte. Indiferent de disciplina predată, cadrul didactic trebuie să se adapteze la dinamica societății, la noutățile lumii, raportându-se la particularitățile de vârstă ale elevilor și la nevoile personale.
Profilul cadrului didactic este dublat de cel al dirigintelui, care dincolo de pregătirea universitară, se pliază pe cerințele desemnate de curriculumul național pentru disciplina Consiliere și dezvoltare personală (gimnaziu), respectiv Consiliere și orientare (liceu). Curriculumul național este ansamblul conținuturilor activităților destinate procesului educațional ce integrează etape concepute pentru parcursul școlar al educabilului prin diverse experiențe de învățare, prin care se urmărește continuitatea și realizarea de competențe.
Dirigintele trece dincolo de bancă și de catalog; el devine îndrumător, consilier în orientare spre carieră, un partener de nădejde, un fin observator și psiholog în demersul didactic de identificarea stilurilor de învățare, a nevoilor personale și a idealurilor unui adolescent bine pregătit pentru provocările lumii contemporane. Din perspectiva lui Constantin Noica, profesorul adevărat trebuie să fie un întârzietor, cineva care te oprește în elanul de a te instala. De aceea, diversitatea activităților didactice, îndrumarea spre cunoaștere, plurivalența dascălilor și parcursul școlar devin provocări pentru elevi în căutarea locului și rolului lor în lume. Idealurile în orientarea școlară și în carieră capătă o dinamică nemaipomenită; nu de puține ori, elevii năzuiesc la cariere în anumite domenii, apoi conștientizează prin problematizare și diverse ipostazieri că sunt potriviți pentru alte profesii. În acest demers personal, elevul are cei mai sinceri parteneri: școala și familia.
Dirigintele urmărește activități multiple: întocmește planificarea activităților specifice clasei de elevi, propune teme, comunică în mod constant cu părinții și profesorii clasei, organizează și coordonează activitățile, monitorizează activitatea elevilor, colaborează cu psihologul școlar sau alți parteneri și informează optim.
Programa în baza căreia dirigintele își desfășoară activitatea se caracterizează prin continuitate și armonizare a competențelor urmărite din primii ani de școală, din ciclul gimnazial până în cel liceal, având temei realizarea profilului adolescentului conform recomandărilor europene. Dacă în clasele primare se urmăresc competențe generale ce rezidă în formarea unei imagini pozitive despre sine în raport cu ceilalți, în exprimarea adecvată a emoțiilor și autocontrol, precum și în formarea unor comportamente dezirabile, în gimnaziu, acestea sunt continuate prin adoptarea unei atitudine pozitive față de sine și un stil de viață sănătos, relaționarea armonioasă cu ceilalți în diverse contexte, reflectarea asupra motivației pentru învățare, luarea deciziilor pentru continuarea studiilor și pregătirea pentru carieră. Toate aceste se vor augmenta și prelungi în ciclul liceal, prin angajarea unor activități care să formeze adolescenților competenţe interpersonale, interculturale, sociale şi civice, competențe pentru a învăţa să înveţi, competenţe digitale (bazate pe deprinderi de utilizare a tehnologiei pentru gestionarea informaţiei şi comunicarea electronică) și competenţe antreprenoriale.
În tot acest demers, dirigintele facilitează și determină exprimarea atitudinii elevilor faţă de progresul personal, identificarea intereselor şi abilităților particulare, ilustrarea perspectivei pozitive față de sine și dezvoltarea coeziunii în grup, acesta fiind mereu un partener de nădejde, un suport motivațional al devenirii care contribuie evident prin vocația sa, prin tactul pedagogic și prin personalitatea sa la luarea deciziilor și valorificarea învățării pentru reușita personală și profesională a propriilor elevi.
Profesorul diriginte este un educator și un formator de oameni, parte integrantă a procesului educațional atât de important în parcursul fiecărui elev, care prin succesul personal ajută la progresul întregii societăți. Dirigintele rămâne un idealist care oferă elevilor încredere, ascultă pulsația aspirațiilor lor și îi sprijină în planificarea unui traseu educațional, la capătul căruia să fie capabili de alegeri bune, de adaptare la schimbare și de cutezanță la idei înalte.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

În aceste zile ne aducem cu toții aminte de Revoluția din Decembrie 1989, la împlinirea a 33 de ani de la evenimentul care a schimbat istoria României. La 21 decembrie, se aprindea flacăra și la Reșița…
Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița organizează anul acesta două expoziții tematice: una filatelică și o expoziție de fotografii, „Monumente și plăci comemorative, dedicate Revoluției din Decembrie 1989, ridicate în Timișoara“, cu fotografii realizate de Nelu Florea (Reșița).
Manifestările expoziționale sunt realizate cu sprijinul Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici“ Caraș-Severin.
Arhitecta și artista plastică reșițeană Ioana Mihăiescu a realizat logo-ul evenimentelor culturale dedicate împlinirii celor 33 de ani de libertate.

Erwin Josef Ţigla

Și în acest an, Marele Praznic al Crăciunului ne va umple inimile de bucurie prin soliile pe care le aduce, iar colindele străbune ne îmbracă sufletul în haină luminoasă, căci prin pruncul Iisus s-a născut soarele iubirii și al dreptății.
Pe acest fond în Biserica ortodoxă din Cinciș-Cerna s-a continuat implementarea proiectului „Trăim în Dumnezeu și El trăiește în noi” în organizarea Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (președinte Sorin Stanciu), Episcopia Devei și Hunedoarei (episcop Preasfințitul Părinte Nestor) și ziarul „Accent Media” (director Cornel Poenar – membru UZPR).
Astfel auditoriul prezent în număr mare a participat la un reușit moment cultural – religios de colinde care i-a făcut pe toți cei prezenți să simtă în suflet bucuria Marelui Praznic care surpă peretele urii și al vrajbei, zidind în fiecare dragostea și înfrățirea în duh și adevăr.
Au colindat prof. Ica Pop, Cristina Ramona Muzur și Mihaela Gabriela Cioran, fiecare primind Diploma de onoare „Drag de Dumnezeu” pentru promovarea prin cântec și trăire sufletească a învățăturii creștine, a Ortodoxiei, care este viața în Hristos, în Duh și Adevăr.
Părintele paroh a oferit cântărețelor cărți de rugăciuni, doamna Mihaela Gogu, buchete de flori, iar ec. Carmen Pușok, tradiționalul cozonac.
Ascultând colindele prezentate, după cum susținea Carmen Pușok, ne-am simțit lângă peștera sfântă din Betleem trăind în duhul iubirii lui Hristos, ieșirea din umbra morții duhovnicești și câștigarea echilibrului moral.
Acolo la porțile Betleemului s-a deschis în noaptea Crăciunului cea dintâi pagină a unui catehism de viață nouă. Am auzit parcă îngerii din albastrele înălțimi ale cerului rostind „Mărire întru cei de Sus lui Dumnezeu și pe pământ pace, între oameni bunăvoire!”
De consemnat este și mesajul trimis cu ocazia implementării acestui proiect cu genericul „Trăim în Dumnezeu și El trăiește în noi” de către dl Sorin Stanciu, președintele Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România: Momentul religios creștin – ortodox „Trăim în Dumnezeu și El trăiește în noi” s-a constituit într-o activitate prin care s-a punctat faptul că din credința religioasă creștin ortodoxă curg virtuți morale și sociale, ea fiind reazimul și tăria vieții.
Acest moment a fost o sărbătoare a reculegerii și luminătoare a sufletului. Mulțumim părintelui Apietroaie Cosmin Gabriel pentru că a oferit prilejul ca acest proiect cultural – religios să fie implementat în biserica pe care o păstorește, iar cântărețelor, auditoriului prezent, sărbătorile Crăciunului să le dăruiască lumină, har și înțelepciune – Sărbători fericite! și La mulți ani!
Aceleași gânduri și mulțumiri pentru Episcopia Devei și Hunedoarei și ziarul „Accent Media”.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Foto: Nicolae Șișu, Oprica Andrei

Sâmbătă, 17 decembrie în biserica cu hramul ,,Nașterea Maicii Domnului”, din localitatea Giarmata Vii, s-au desfășurat lucrărilor Forumului Asociației Publiciștilor Presei Rurale din Banat.

Lucrările au debutat cu o slujbă de Tedeum oficiată de către P. C. Părinți Vasile D. Suciu, Ioan Mermeze (parohia Giarmata Vii), Iliia Pavlovici Pătruț (parohia Mașloc), Valentin Bugariu (parohia Birda) și Marian Chirilă (parohia Sasca Montană).

Un cuvânt de bun venit a fost rostit de către părintele Vasile D. Suciu, parohul bisericii și redactor-șef al revistei ,,Vatră nouă”, prin care a întâmpinat ospeții și a vorbit de rolul binefăcător al presei sătești născută în tinda Bisericii și Școlii, cei doi piloni de bază  ai dezvoltării spirituale a satelor bănățene. În continuare a prezentat lăcașul de cult, ridicat cu mari sacrificii de către preotul Filip Doboș sprijinit de credincioșii ortodocși din vatra cea nouă a satului.

Prof. Ioan Traia, președintele Asociației Publiciștilor Presei Rurale din Banat a prezentat etapele acestei activități: lansarea lucrării monografice Asociația Publiciștilor Presei Rurale din Banat, Editura Eurostampa, Timișoara, 2022, 342 p. (autor: Ioan Traia); decernarea ,,Premiului ,,Pavel Filip și Aurel Turcuș” al Asociației pentru cinci publiciști și schimburi culturale.

Volumul Asociația Publiciștilor Presei Rurale din Banat, revăzut și adăugit, a fost prezentat de părintele dr. Valentin Bugariu. Vorbitorul a apreciat această a II-a ediție, care oferă cititorilor un istoric al Asociației, întâlnirile membrilor, aniversarea unor reviste sau lansarea unor cărți, evenimente petrecute în Voivodina (Serbia) și în județele Caraș-Severin și Timiș. În marea lor majoritate, aceste activități s-au desfășurat în bisericile satelor: Birda, Colonia Gătaia, Giarmata Vii, Ferendia, Partoș și Șopotu Vechi, în școli la Birda, Giarmata Vii și Urseni, la căminele culturale: Torac și Săcălaz.

Față de anul 2018 s-au afiliat Asociației opt noi reviste, noi publiciști care au îmbogățit zestrea culturală a Banatului. În încheiere părintele Valentin Bugariu a apreciat faptul că noua lucrare poate fi considerată un veritabil Dicționar al sufletului românesc dintre Mureș și Dunăre.

În partea a doua a întâlnirii au fost premiați cinci publiciști: Vasile D. Suciu, cuvântul de prezentare a fost întocmit de Gheorghe Blejușcă, redactor al revistei ,,Foaia Săcălazului”; Valentin Bugariu, cuvântul de întâmpinare a fost rostit de prof. Octavian Gruița de la Giroc; judecător Ion Ionescu, prezentat de prof. Gheorghe Lungu, prof. Dorinel Stan, președintele Asociației Românilor liberi din Serbia și părintelui Cornel Juica, redactor-șef al revistei ,,Foaia Codrenilor” din Serbia.

Părintele Vasile D. Suciu, gazda întâlnirii a prezentat cele mai noi apariții tipografice: Vasile Derunc, Până când Doamne? Psalmi din carantină, Editura Kult, Drobeta-Turnu Severin, 2020, 69 p. și Din an în an. 77 colinde și 7 scenete religioase, ediția a V-a, îngrijită de…, Editura Partoș, Timișoara, 2019, 151 p..

Tot la îndemnul părintelui Vasile s-a rostit o rugăciune pentru eroii Revoluției din 1989 și a fost sărbătorit părintele coslujitor Ioan Mermeze care astăzi a împlinit  frumoasa vârstă de 65 de ani.

Au fost schimburi culturale între participanți. Pe lângă cărțile sus-amintite au fost dăruite revistele: ,,Arhanghelul” (Birda), ,,Sfeșnicul” (Mașloc), ,,Vatra Satului” (Ferendia), iar prof. Octavian Gruița a dăruit celor prezenți broșura monografică Giroc. Arc peste timp, Editura Partoș, Timișoara, 2022, 66 p..

La final întâlnirii, membrii Asociației au intonat colinde.

Valentin Bugariu

După cum ne spunea prof. Lucia Ordean (foto) directoarea Școlii Gimnaziale Lunca Cernii de Jos, sub genericul „Natura este singura carte în care fiecare filă păstrează câte un adevăr”, elevii acestei unități școlare în parteneriat cu Asociația „Centrul de Resurse pentru Acțiune Locală” au demarat proiectul „Natură pentru lectură”.

Prin activități diverse, elevii au conștientizat astfel faptul că natura trebuie prețuită și îngrijită, ei bucurându-se de tot ce le oferă aceasta.

În acest context, elevii acestei școli au participat cu dragoste și spor la plantarea de copăcei oferiți de Direcția Silvică Hunedoara.

În dorința de-a demonstra respectul pentru pădure, ei au creat povestea „Incendiul din pădure” – prilej de  îndemn, grijă și atenție pentru „plămânul verde” al naturii.

Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Din agenda de lucru a Primăriei din Cerbăl, am consemnat recent reușite activități cultural educative desfășurate în anul 2022, printre care Festivalul Plăcintelor Pădurenești, măsuratul oilor, nedeia tradițională, dar și cea a Crăciunului.

Pe același fond al preocupării Primăriei pentru noi investiții, printre care modernizări și amenajări etc. în comună, am stat de vorbă cu primarul Mircea Claudiu COSTA care ne-a punctat câteva dintre aceste obiective.

• Modernizarea DC 115 A sat Ulm, DC 121 sat Arănieș, DC 118 sat Merișoru de Munte, străzi în  Cerbăl, sistem de alimentare cu apă în comuna Cerbăl (sursa de finanțare Anghel Saligny)
• Amenajare piste de biciclete în comună, înnoirea parcului de vehicule destinate transportului public-achiziția de vehicule nepoluante, achiziție accesorii pentru un buldoexcavator (sursa de finanțare PNDR)
• Amplasare stații de reîncărcare pentru vehicule electrice (sursa de finanțare AFM)
• Primăria Cerbăl face parte dintr-un parteneriat cu 4 consilii județene și 120 de primării pentru implementarea a 3000 km de trasee cicloturistice la nivel național (proiectul Cu bicicleta prin vest – traseu cicloturistic).
• Amenajarea în satul Poiana Răchițelii a unui loc de relaxare și joacă Aventura Park destinat în egală măsură copiilor și adulților.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR