…astfel s-a intitulat expoziția de pictură purtând semnătura lui NIK Potocean, expoziție vernisată miercuri, 4 iunie 2025, la sediul Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea” Bocșa.
Pe simeze au fost expuse lucrări care reprezintă imagini dintr-un oraș vechi și unul nou, imagini de ieri și de azi au conturat frumos o Bocșă istorică, un loc cu trecut valoros și cu un prezent încurajator, menit transformărilor pentru un viitor al modernității și civilizației.
Bocșeanul Nicolae Potocean (NIK) a surprins în culoare peisaje din Bocșa – detalii de la Insula „Paradis”, Aleea cu Tei, Parcul Perscăruș etc. -; a surprins clădiri – Biblioteca Orășenească „Tata Oancea”, Școala de Piatră, Primăria Orașului Bocșa, Gara Vasiova etc.- dar și clădiri de patrimoniu, unele reproduse după fotografii vechi, altele actuale: detaliu pod peste Ieruga Gara CFR Bocșa Montană, Turn de alimentare furnal la Gara CFR Bocșa Montană, Cetatea (ieri și azi), Sinagoga etc. – precum și aspecte din diverse locuri – străzi, case, blocuri etc. Lucrări care și-ar putea găsi locul într-o carte-album, pagină de istorie și culoare.
Nicolae Potocean nu este la prima sa încercare de a contura un profil artistic al orașului Bocșa. Nu demult, au fost expuse în câteva expoziții publice lucrări reprezentative pentru viața spirituală a locului: biserici catolice, ortodoxe și greco-catolice din orașul Bocșa, dar și multe peisaje inspirate din mirifica natură care înfrumusețează localitatea.
Despre autor și despre lucrările sale au vorbit Gustav Hlinka (Reșița), Maria Tudur (Reșița), Gabriel Hoduț (Reșița), Camelia Tasici Iațco (Reșița/Germania), Mihai Chiper (Anina), Mircea Rămneanțu (Bocșa), dar și cei doi organizatori: Gabriela Șerban și Erwin Josef Țigla. Cuvântul de final l-a avut, evident, artistul – Nicolae Potocean (NIK).
Evenimentul a fost organizat de Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa, în parteneriat cu Centrul German „Alexander Tietz” Reșița și inclus în proiectul „Luna iunie, luna expozițiilor” ed. a XVIII-a 2025, și cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Bocșa, al primarului Mirel Patriciu Pascu.
Biblioteca bocșană desfășoară o rodnică și frumoasă colaborare cu Centrul German „Alexander Tietz” Reșița și Forumul Democratic al Germanilor Caraș-Severin, astfel că evenimentele cultural-artistice și spirituale organizate împreună sunt multe și veritabile. În cadrul acestor nuclee de cultură își desfășoară activitatea Cercul de pictură „Deutsche Kunst Reschitza”, coordonat de Gustav și Doina Hlinka, iar membrii acestui cerc sunt foarte activi și talentați, primindu-l în mijlocul lor și pe bocșeanul Nicolae Potocean. Iată că, tradiționala colaborare culturală Bocșa-Reșița continuă, se menține și, evident, se intensifică!
La Deva, s-a încheiat Săptămâna Prevenirii Criminalității, printr-un eveniment de amploare care a reunit sute de copii, cadre didactice și reprezentanți ai structurilor de ordine și siguranță publică. Evenimentul a oferit celor mici oportunitatea unică de a interacționa direct cu polițiști din structuri operative – acțiuni speciale, criminalistică, ordine publică, poliție rutieră, Biroul Siguranță Școlară, precum și din cadrul Compartimentului de Analiză și Prevenire a Criminalității.
La eveniment au fost prezenți și partenerii instituționali, alături de care polițiștii se află zilnic în slujba cetățeanului: Inspectoratul Județean de Jandarmi „Decebal” Hunedoara, Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență „Iancu de Hunedoara”, Direcția Generală Anticorupție, Agenția Națională împotriva Traficului de Persoane, Crucea Roșie și Salvamont.
În cadrul manifestării, au fost premiați câștigătorii concursului de creație „Copilărie în siguranță”, competiție în care elevii au fost provocați să se exprime artistic prin scrisori adresate polițiștilor, fotografii sau videoclipuri ce reflectă viziunea lor asupra unui mediu școlar sigur, protejat de oamenii legii. Creativitatea, empatia și spiritul civic al participanților ne-au demonstrat, încă o dată, cât de importante sunt educația preventivă și parteneriatul cu tinerii.
Acțiunea – după cum susținea Comisarul șef, NIȚU Bogdan Gabriel, (foto) purtător de cuvânt al Inspectoratului de Poliție Județean Hunedoara – a reprezentat punctul culminant al celor patru zile de activități preventive desfășurate în mai multe localități din județul Hunedoara. În această perioadă, polițiștii și partenerii instituționali au prezentat elevilor „tehnica din dotare”, specificul muncii operative, dar și sfaturi esențiale pentru protejarea lor în fața pericolelor. Scopul acestor activități a fost acela de a transforma prevenirea criminalității într-un efort comun, susținut de întreaga comunitate.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Satul Cinciș-Cerna – frumoasă așezare hunedoreană. Zi de adevărată vară, cu soare zâmbitor. La Biserica penticostală „Filadelfia” din localitate (pastor Mihăilesc Dorin Ioachim) lume multă: copii, tineri și vârstnici (unii dintre aceștia pensionari). Au fost prezenți pastori și alți invitați. Nu a lipsit pastorul coordonator județean, Daniel Hada, care în cuvântul său a dovedit o lăudabilă pregătire teologică.
Sub semnul credinței în Dumnezeu, întregul auditoriu a trăit bucuria unui unic eveniment cultural-religios: sărbătorirea a 25 de ani de activitate a Bisericii „Filadelfia”. S-au ținut discursuri drept îndemn de trăire cu dragoste în Dumnezeu, s-a recitat și cântat. Am notat astfel orchestra și corul de copii, prezența formației Ruhama (condusă de Cobârzan Constantin), recitatoarea Viorica Popa și cântăreții Mihaela și Dorin Răceanu.
Apreciate au fost mesajele dedicate evenimentului semnate de primarul comunei Teliucu Inferior, ing. Pupeză Daniel Gheorghe și de directorul ziarului „Accent Media”, Cornel Poenar, acesta din urmă punctând: „Evenimentul de astăzi este un prilej de trăire sufletească a gândurilor și năzuințelor de iubire a lui Dumnezeu. Vă transmit gânduri bune și dorința de-a contribui cu toții la întărirea dragostei față de Dumnezeu și la o bună înțelegere cu semenii”.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Casa de Presă și Editură „Libertatea” Panciova, la 80 de ani.
Prezentarea a trei volume reprezentative din producția editorială a Casei de Presă și Editură „Libertatea”, aflate sub semnul jubileului de 80 de ani de activitate neîntreruptă:
– Dr. Valentin Mic, „Învățarea Artei Comunicării: ghid de jurnalism”, o lucrare de referință dedicată tinerilor jurnaliști și celor care caută să descopere mecanismele și etica scrisului profesionist;
– Mariana Stratulat & Gordana Vlajić, „Despre credibilitatea propriilor răpiri – Poezii alese”, un volum bilingv (română – sârbă) ce unește două voci poetice distincte, dar profund convergente: Mariana Stratulat, una dintre cele mai cunoscute voci poetice de astăzi în limba română din Serbia, și Gordana Vlajić, una dintre cele mai apreciate poete din Serbia contemporană;
– Mariana Stratulat & Veronica Balaj, „Odisee versului tăcut – Testamentul mării către Herodot”, o bijuterie lirică scrisă în limbile română și greacă, în care versul devine punte între epoci, între continente și între suflete.
4. Juni 2025, 17.00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Das Presse- und Verlag-Haus „Libertatea” Pantschowa: 80 Jahre Tätigkeit.
Buchpräsentationen zum Jubiläum:
– Dr. Valentin Mic, „Învățarea Artei Comunicării: ghid de jurnalism” (= „Die Kunst der Kommunikation lernen: Leitfaden für den Journalismus“);
– Mariana Stratulat & Gordana Vlajić, „Despre credibilitatea propriilor răpiri – Poezii alese” (= „Zur Glaubwürdigkeit der eigenen Entführungen – Ausgewählte Gedichte“), eine zweisprachige Buchveröffentlichung Rumänisch – Serbisch;
– Mariana Stratulat & Veronica Balaj, „Odisee versului tăcut – Testamentul mării către Herodot” (= „Odyssee des stummen Verses – Das Testament des Meeres für Herodot“).
Interviu realizat de Adriana Telescu (UZPR Caraș Severin) cu Clemetina Tudor, director al Centrului Cultural „Ionel Perlea” și organizatoare a Festivalului Ionel Perlea 2025.
Cu un număr record de jurnaliști uciși în ultimul an, patru reporteri care relatează despre conflictele din întreaga lume dezvăluie cum evită moartea în numele informării publicului.
Stephen*, 39 de ani, este jurnalist în Republica Democrată Congo. Războiul dintre armata RDC și facțiunea militară cunoscută sub numele de M23 este unul dintre cele mai lungi conflicte din Africa. Escaladarea violenței a însemnat că Stephen renunță acum la o prezență pe rețelele de socializare – a fost vizat de rebelii M23. „Am relatat despre aproape toate conflictele din Kivu de Nord, unde lucrez ca reporter. Moartea era peste tot. Am fost integrat alături de forțele guvernamentale în principalele zone de conflict și acesta este motivul pentru care am fost vizat de rebelii M23. Eram acasă în Goma [un oraș din regiunea Kivu de Nord din estul RDC] când am primit apeluri telefonice anonime de la membri ai M23 care mi-au spus că știau că am relatat alături de forțele guvernamentale. Mi-au spus că mă vor vâna… Întreaga experiență m–a lăsat traumatizat psihologic. Chiar dacă acest război mi-a afectat grav viața, jurnalismul este o adevărată pasiune. Este o vocație pentru mine”, povestește jurnalistul, citat de The Guardian.
„Fac tot posibilulsă spun povesteasutelor de oamenistrămutați, torturațisaudispăruți”
Daniel* este jurnalist de mai bine de un deceniu în statul Sinaloa, din nordul Mexicului – locul în care se derulează unui război sângeros împotriva drogurilor. Statul este inima uneia dintre cele mai puternice organizații de trafic de droguri din lume, cartelul Sinaloa. Mexic este deja una dintre cele mai periculoase țări din lume pentru jurnaliști, dar a devenit îngrozitor în ultimele luni. Șapte sau opt persoane „dispar” aici în fiecare zi, inclusiv femei și copii. „Fac tot posibilul să spun povestea sutelor de oameni care sunt strămutați, torturați sau dispăruți în fiecare an în războaiele cartelurilor. M-am întrebat de ce continui să fac ceea ce fac în ciuda riscului. Mi se pare foarte, foarte dificil și încă procesez mai multe incidente care mi s-au întâmplat”, mărturisește Daniel, care, după o amenințare, a stat mai multe luni ascuns. „Eram în Culiacán și relatam despre arestarea lui Ovidio Guzmán, fiul lui El Chapo, baronul drogurilor din cartelul Sinaloa. Bărbați înarmați m-au oprit, m-au amenințat și mi-au confiscat tot ce aveam. Știind că sunt jurnalist, mi-au făcut fotografii și videoclipuri ținându-mi o armă la tâmplă. Am decis să părăsesc statul și să mă îndrept spre peninsula Yucatán, la recomandarea unității naționale pentru protecția jurnaliștilor. A trebuit să-mi îmbrățișez soția și copiii și să ies pe ușă plângând, fără să știu când mă voi putea întoarce”, își amintește Daniel.
„Crimele de războicomiseaici nu vorajunge la lumedacă nu mailucrez”
Rar Ra* este un jurnalist care lucrează în statul Kachin, din Mayanmar. Țara a fost cuprinsă de un război civil brutal de când tranziția sa către democrație a fost întreruptă de armata care a preluat puterea printr-o lovitură de stat, în 2021. Ca jurnalist cunoscut, Rar Ra este monitorizat, iar telefonul și laptopul său sunt verificate. „După lovitura de stat, armata a pus postul nostru de televiziune – un canal cu sediul în Yangon – pe o listă neagră. Unii dintre colegii mei s-au dus direct la graniță pentru a scăpa în alte țări, dar eu m-am întors la locul meu de naștere. Am vrut să continui să relatez știrile cât mai mult posibil, scriind despre crimele de război comise de armată, atacurile aeriene care ucid copii și despre condițiile persoanelor strămutate. Trebuie să fiu discret și nu pot ține evidența, șterg toate notițele după ce trimit relatările editorului meu, deoarece armata ne verifică adesea telefoanele și laptopurile. Sunt monitorizat și verificat, așa că trebuie să fiu în gardă tot timpul. Trebuie să mă gândesc mereu cum să scap și unde să mă duc. Este greu să obții informații despre ce se întâmplă în Myanmar – nu există vreun loc sigur… Continui cu această slujbă – crimele de război comise aici nu vor ajunge la lume dacă nu mai lucrez. Fac tot posibilul, în ciuda tuturor provocărilor legate de pericol, să cresc gradul de conștientizare cu privire la oamenii care sunt uciși în fiecare zi”, detaliază Rar. (redacția UZPR)
2 iunie 2025, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Proiectul „Luna iunie – luna expozițiilor” (ediția a XVIII-a).
Franciscus PP. (*Jorge Mario Bergoglio, 17.12.1936, Buenos Aires – †21.04.2025, Vatican): 6 săptămâni de la trecerea sa în eternitate.
Expoziție filatelică și de carte „Vizita Papei Francisc în România, 31 mai – 2 iunie 2019”, din colecția Erwin Josef Țigla.
2 iunie 2025, ora 14.00, Centrul Cultural și Complexul Muzeal „Teatrul Vechi Mihai Eminescu” – sediul Muzeului de Etnografie „Țara Carașului“ Oravița:
Proiectul „Luna iunie – luna expozițiilor” (ediția a XVIII-a).
Dublă expoziție de artă plastică Gabriela Surugiu & Doina Hlinka, membre ale Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza”.
2 iunie 2025, ora 16.00, Centrul Cultural Muzeistic Anina:
Proiectul „Luna iunie – luna expozițiilor” (ediția a XVIII-a).
Salonul de primăvară de arte plastice al Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“ din Reșița, coordonatori: Doina & Gustav Hlinka. Participă: Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina & Gustav Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Nik Potocean, Gabriela Surugiu, Camelia Tasici, Carmen Todosie, Maria Tudur și Tatiana Țibru.
2 iunie 2025, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Proiectul „Luna iunie – luna expozițiilor” (ediția a XVIII-a).
Proiect expozițional cu Bogdan Andrei Mihele: „Istoria Reșiței în secvențe pierdute”, partea a VI-a.
2. Juni 2025, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Projekt „Juni – unser Ausstellungsmonat“ (XVIII. Auflage).
Franciscus PP. (*Jorge Mario Bergoglio, 17.12.1936, Buenos Aires – †21.04.2025, Vatikan): 6 Wochen seit seinem Hinscheiden im Herrn.
Philatelie- und Buch-Ausstellung: „Besuch von Papst Franziskus in Rumänien, 31. Mai – 2. Juni 2019“, aus der Sammlung von Erwin Josef Ţigla.
2. Juni 2025, 14:00 Uhr, Kulturzentrum und musealer Komplex „Altes Theater Mihai Eminescu“ – Sitz des Ethnographischen Museums „Karascher Land“ Orawitza:
Projekt „Juni – unser Ausstellungsmonat“ (XVIII. Auflage).
Doppelte Kunstausstellung Gabriela Surugiu & Doina Hlinka, beide Mitglieder des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza”.
2. Juni 2025, 16:00 Uhr, Museales Kulturzentrum Anina:
Projekt „Juni – unser Ausstellungsmonat“ (XVIII. Auflage).
Kunstausstellung „Frühlings-Kunstsalon“ des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“, Koordination: Doina & Gustav Hlinka. Es beteiligen sich folgende Künstler: Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina & Gustav Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Nik Potocean, Gabriela Surugiu, Camelia Tasici, Carmen Todosie, Maria Tudur und Tatiana Țibru.
2. Juni 2025, 17:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Projekt „Juni – unser Ausstellungsmonat“ (XVIII. Auflage).
Ausstellungsprojekt mit Bogdan Andrei Mihele: „Istoria Reșiței în secvențe pierdute = Geschichte von Reschitza in verschollenen Ansichten”, Teil VI.
Anul 2025 a fost declarat Anul Național al Copilului în România prin lege adoptată de Parlament! Aceasta înseamnă că autoritățile – centrale și locale, precum și instituțiile publice aflate în subordinea sau coordonarea acestora vor organiza și susține evenimente și activități dedicate dezvoltării sociale, educaționale, culturale și civice a copiilor. De asemenea, Guvernul și autoritățile administrației publice locale vor prioritiza, în limitele alocațiilor bugetare aprobate, investițiile necesare pentru dezvoltarea infrastructurii și a proiectelor ai căror beneficiari finali sunt copiii, în scopul creării unui mediu mai bun și mai sigur în care copiii să poată crește, învăța și se pot dezvolta armonios. (UNICEF România http://www.unicef.org/romania/ro)
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Anna Riatti, Reprezentantă UNICEF în România.
D.M.C. Ziua de 1 iunie nu este doar o zi în care ne bucurăm de joacă sau diverse evenimente dedicate copiilor. Este o zi dedicată drepturilor copiilor. Care este poziția UNICEF față de aceste drepturi?
A.R. UNICEF este agenția ONU mandatată de către Adunarea Generală a Națiunilor Unite să militeze pentru protecția drepturilor copilului, să contribuie la satisfacerea nevoilor lor de bază și să le extindă oportunitățile de a-și atinge potențialul maxim. Susținem și promovăm cu tărie drepturile copiilor la nivel global, inclusiv în România, în ultimii 30 de ani. Misiunea noastră în 190 de țări și teritorii din întreaga lume se concentrează pe a ne asigura că dreptul fiecărui copil la o viață sigură, sănătoasă și împlinită este respectat. Lucrăm cu toate statele membre ale Națiunilor Unite pentru a ne asigura că aceste drepturi sunt transpuse în viața de zi cu zi a copiilor.
D.M.C.Care sunt aceste drepturi?
A.R. Drepturile pe care UNICEF le promovează sunt cele incluse în Convenția ONU cu privire la drepturile copilului, care este cel mai ratificat tratat de drepturile omului din istorie. A fost adoptată în 1989 și prevede că toți copii, indiferent de cine sunt și unde se află, trebuie să trăiască în siguranță, să primească susținere când au nevoie, să aibă acces la educație, servicii de sănătate și să crească într-un mediu în care au parte de grijă și sprijin. De asemenea, Convenția prevede clar că copiii ar trebui să poată învăța despre drepturile lor și să participe la luarea deciziilor care îi privesc.
D.M.C.Cum se pot face înțelese și cunoscute aceste drepturi?
A.R. Este esențial să ajutăm oamenii să înțeleagă și să promoveze drepturile copiilor pentru a ne asigura că aceste drepturi sunt respectate. În acest sens, UNICEF lucrează cu copiii, cu familiile, cu guverne și organizații ale societății civile, cu comunități, cu sectorul privat pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la drepturile copiilor. Lucrăm mult cu școlile, deoarece credem că școlile sunt mediul ideal pentru a promova drepturile copilului și a le discuta cu copiii. Este de asemenea foarte importantă colaborarea cu mass-media, care joacă un rol crucial în creșterea conștientizării legate de drepturile copiilor și a situației acestora. Vă mulțumim pentru oportunitatea pe care ne-ați oferit-o de a promova drepturile copilului.
D.M.C.Ce mesaj are UNICEF cu ocazia acestei zile dedicată copiilor?
A.R. Mesajul UNICEF cu ocazia ediției din acest an a Zilei internaționale a copilului este că astăzi trebuie să fie o zi de sărbătoare, dar și o zi de creștere a conștientizării cu privire la situația drepturilor copilului în România. Fiecare copil are dreptul să crească în siguranță, sănătos, educat, protejat de violență, discriminare și teamă. Din păcate, în prezent, milioane de copii din lume nu au aceste drepturi fundamentale.
Ca în fiecare 1 iunie din ultimii cinci ani, vă invităm să vă alăturați UNICEF la Senatul Copiilor și la Camera Deputaților. Vă așteptăm, pe copii și pe părinți, cu o mulțime de activități distractive pe tot parcursul zilei.
Liceul tehnologic Nicolae Stoica de Hațeg, din Mehadia, a găzduit în ziua de 31 mai 2025, cea de-a XXXIV-a ediție a Conferinței educaționale ,,Didactica Internațional”. Organizată de către Casa Corpului Didactic, în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Caraş-Severin şi de către Liceul tehnologic Nicolae Stoica de Hațeg, la conferință au participat conducători si membrii ai instituțiilor mai sus amintite, alături de cadre didactice din peste 50 de școli.
Alături de personalul din domeniul educațional, la manifestare au mai participat primi reprezentanți ai instituțiilor administrative locale, ai bisericii Ortodoxe și ai presei locale. De asemenea, au mai participat elevi ai liceului tehnologic Nicolae Stoica de Hațeg, care au desfășurat un frumos program artistic, adaptat parțial contextului, respectiv temei manifestării.
Pentru a pătrunde și a înțelege atmosfera manifestării, trebuie precizat că aceste conferințe, au un predominant caracter tehnic, promovând schimbul de bune practici între cadrele didactice din diferitele instituții, explorând metode moderne de predare și incluziune educațională, în același timp aducând în prim-plan reflecții pedagogice și strategii inovatoare pentru îmbunătățirea procesului de învățare.
Această ediție, prin tematica stabilită, și-a propus să analizeze și să exploreze metodele și beneficiile implementării inteligenței artificiale în sistemul de învățământ. Din elementele de discuție abordate, desprindem că inteligența artificială prin implicarea și aplicarea ei în tot mai multe domenii, a atins un nivel dincolo de care aceasta nu mai poate fi ignorată, deoarece rolul ei devine unul din ce în ce mai important în structura societății, cu implicații majore în viața noastră, iar menținerea conexiunii între elementele ei va depinde în mare măsură de familiarizarea cu metodele utilizării ei.
În domeniul educațional, ca dealtfel în aproape toate domeniile, implementarea AI aduce provocări semnificative în rândul învățătorilor, dar și a elevilor, în primul rând în ceea ce privește interacțiunea dintre elev și profesori, care nu poate fi înlăturată, fiind esențială pentru dezvoltarea socială și emoțională. În acest sens, de o importanță majoră este interesul și capacitatea de adaptare și adoptare, a profesorului, iar oferirea a cât mai multe platforme de a interacționa cu inteligența artificială, identice cu acest gen de acțiune desfășurată azi, cu tematică asemănătoare, poate fi esențială în cursul acestui proces.
Cu tot caracterul tehnic al discuțiilor purtate, putem spune că tema acestora a trezit un interes major tuturor participanților, indiferent de ramura sa ocupațională, inclusiv subsemnatului.
Felicitări organizatorilor, pentru tema aleasă și pentru modul de organizare a lucrărilor acestei manifestări!
Vă mulțumim din suflet pentru cuvintele pline de încurajare, prețuire și solidaritate pe care ni le-ați transmis cu ocazia împlinirii a 80 de ani de existență a Casei de Presă și Editură „Libertatea”.
Mesajul dumneavoastră este o adevărată declarație de respect și prietenie, care ne onorează profund și ne motivează să continuăm drumul început cu opt decenii în urmă. Ne bucură să știm că, în Țara-Mamă, avem prieteni și confrați de condei care simt și gândesc la fel – unindu-ne prin limbă, cultură și iubire pentru cuvântul scris.
Sperăm ca acest moment aniversar să fie doar un început al unei colaborări mai strânse și mai rodnice între instituțiile noastre, în slujba comunităților românești din Serbia și din România.
În numele colectivului „Libertatea”, vă transmitem recunoștința noastră sinceră și vă asigurăm că ne dorim, la rândul nostru, să fim aproape de voi, să colaborăm și să împărtășim bucuriile și realizările profesiei noastre.
Cu ocazia aniversării a 80 de ani de presă liberă în Voivodina, scriitoarea și jurnalista Veronica Balaj a fost distinsă pentru contribuția sa remarcabilă la promovarea culturii românești și a valorilor jurnalismului de calitate. Evenimentul a avut loc în cadrul unei festivități organizate de comunitatea românească din regiune, reunind personalități din domeniul cultural și media. Veronica Balaj, membră a Uniunii Scriitorilor din România, a Uniunii Ziariștilor Profesioniști și a altor numeroase asociații literare internaționale, este autoarea a peste 40 de volume de poezie, proză și eseuri, multe dintre ele traduse și apreciate la nivel internațional. De-a lungul carierei sale, a fost recunoscută pentru activitatea sa jurnalistică și literară, primind premii în țări precum Italia, Spania, Canada, Israel și Austria. Premiul acordat în Voivodina subliniază impactul pe care Veronica Balaj îl are în consolidarea legăturilor culturale între comunitățile românești din Serbia și România, evidențiind rolul esențial al presei în păstrarea identității și promovarea valorilor comune. Iată un interviu cu Veronica Balaj, imediat la întoarcerea în țară.
– Doamna Veronica Balaj, v-ați întors de foarte curând din Serbia unde ați avut parte de întâlniri sărbătorești cu personalități culturale.Prilejul a fost un eveniment marcant, împlinirea a 80 de ani de existență a Casei de Presă și Editură din Panciovo, Voivodina. Prezența dumneavoastră acolo a fost, ca de multe alte ori, în dublă calitate:de jurnalistă și de scriitoare. Vă rugăm,câteva impresii… Cum ați numi acest eveniment, în primul rând?
– L-aș numi verigă în lungul și admirabilul drum al interculturalității. Conceptul de interculturalitate este mult uzitat în Europa actuală și asta e foarte relevant pentru parcursul diversificat al culturii contemporane. De-a lungul istoriei au fost multe argumente privitor la comunicarea între culturi, concretețea lor ajută azi la cunoașterea unor epoci trecute dar, în prezent, se știe, totul este mult mai complex și mai complet. Formulele de comunicare sunt atât de eficiente și rapide și conexe și ilustrative, încât, suntem niște favorizați ai sorții, noi, toți cei interesați de cultură.
Să ne imaginăm atmosfera. Ca jurnalistă care observă orice detaliu și ca scriitoare, având o acuitate specială, sesizând și starea de spirit…
– Atmosfera?
– Fastuoasă. Fiind vorba de 80 de ani de publicare neîntreruptă în limba română, atât în ziarul „Libertatea”, apoi, în suplimentele sale, adăugând și cărțile tipărite la Editura „Libertatea”, emoțiile s–au simți din plin deopotrivă pentru jurnaliștii de azi cât și pentru colaboratori sau oaspeți. Au fost prezenți dar, firește, au și susținut această manifestare, oficialitățile politice și culturale ale Republicii Serbia și România, începând cu Ambasada de la Belgrad și Consulatul Român de la Vârșeț, desigur jurnaliștii de la ziarul săptămânal „Libertatea” și cei de la Editura cu același nume. Biletul de intrare la festivitatea și concertul omagial din sala teatrului a constat într-o carte luată la alegere de pe rafturile expoziției. Am aflat astfel că la Editura „Libertatea”au fost tipărite peste 2000 de titluri.
Despre această sărbătorire s-a scris deja, se va mai scrie, chiar o carte cu toate referatele susținute în cadrul simpozionului care a avut loc, după deschiderea fastuoasă din 25 mai, a.c. de la Teatrul din Vârșeț și vizionarea expoziției de carte plus ediții vechi ale ziarului „Libertatea”. Organizare impecabilă, implicați cu responsabilitate fiind jurnaliștii, scriitorii, colaboratorii publicați la „LIBERTATEA”, de-a lungul anilor. Totul s-a derulat după un scenariu stabilit sub coordonarea Directoarei, poeta și jurnalista, Mariana Stratulat secondată de Redactorul șef Valentin Mik, de la ziarul săptămânal, de redactoarea Marina Kalcan, de la revista”Lumina ”și Marin Gașpar, directorul Editurii „Libertatea”. Importanța presei în istorie nu poate fi detaliată în câteva cuvinte. Meseria de jurnalist este una de ardere, de implicare în noutatea și semnificația clipei. Asta s-a celebrat și cu prilejul acestui eveniment.
– În calitate de scriitoare, cum s-a conturat acest eveniment?
– Îl trec la capitolul „întâmplări care îmbogățesc sufletul”. Ar fi putut fi o pagină despre importanța prieteniei, ținând cont de aparițiile interviurilor mele în revista „Lumina” sau a unor profiluri literare și în ziarul „Libertatea”, ar fi putut fi emoția gata să se aprindă ori de câte ori voi pune mâna, voi deschide una dintre cele trei cărți apărute la Editura „Libertatea”, Panciova, în 2024 și 2025, în special două dintre acestea unde semnăm ca autoare, în tandem, eu și poeta specială, Mariana Stratulat care, a avut ingeniozitatea de-a găsi lungimea de undă potrivită, necesară pentru o colaborare admirabilă. Ar fi fost motiv de bucurie de-ar fi fost numai atât, dar, s-au conturat și s-au legat imprevizibile alte momente. Prevăzute parcă de criticul literar, Cornel Ungureanu, prefațatorul unuia dintre volume, care consemna cu prilejul lansării titlului nostru, „Holograme și îngeri”, apărut la editura menționată că, este un fapt unicat, să reziste texte scrise în aceeași carte de către două scriitoare din spații despărțite de o graniță dar unite prin aceeași limbă. Ei bine, același lucru a determinat un juriu internațional, privind scrierile LITERARE din Balcani, acum la zi, să ne acorde Premiul de CARTE EXPERIMENT, premiu pe care l-am primit pe scena Teatrului din Vârșeț, în cadrul programului omagial despre care am vorbit mai înainte. Duminică, 25 martie, am simțit emoția declanșată de transformarea unui text literar în fericire. Jurnalista care sunt, iubind eu iremediabil cuvântul, notam în minte secvențele evenimentului respectiv, menit să devină un reportaj, iar scriitoarea, iubitoare și ea de a contura lumea din cuvinte, trăia bucuria ca pe o magie.
La 18 ani de „Gânduri către Dumnezeu” putem afirma cu mândrie că avem tineri talentați și curajoși, care încă își pleacă genunchii în biserică și-și îndreaptă cu smerenie gândurile către Dumnezeu!
Iar acestea le dovedesc cei 121 de copii și tineri participanți la cea de-a XVIII-a dediție a Concursului Județean de Creații Literar-Artistice „Gânduri către Dumnezeu” organizat de Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa, în parteneriat cu Episcopia Caransebeșului, Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” Caraș-Severin și ANBPR filiala Caraș-Severin, și cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Bocșa, precum și al primarului Mirel Patriciu Pascu.
Trebuie să menționez că acest concurs a luat naștere în urmă cu 18 ani la inițiativa bibliotecii bocșene, cu sprijinul primarului Mirel Patriciu Pascu și, iată, este îmbucurător faptul că, după atâta timp, putem sărbători împreună continuitatea acestui frumos proiect, ceea ce dovedește seriozitate și profesionalism.
Miercuri, 28 mai 2025, în sala de festivități a Primăriei Orașului Bocșa s-a desfășurat premierea participanților la cea de-a XVIII-e ediție a Concursului Județean de Creații Literar-Artistice „Gânduri către Dumnezeu”. Sala s-a dovedit a fi neîncăpătoare și acest lucru s-a datorat și partenerului nostru, Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici” Caraș-Severin. Managerul Clara Maria Constantin a dorit să facă o surpriză participanților la acest majorat și a adus la Bocșa o importantă scriitoare pentru copii. Este vorba despre Victoria Furcoiu, cunoscută ca Bunica tuturor copiilor, membră a Uniunii Scriitorilor din România Filiala Bacău și foarte îndrăgită pentru frumoasele cărți pe care le scrie, le editează și le distribuie în toată țara.
Pentru prima dată la Bocșa, scriitoarea Victoria Furcoiu a fost întâmpinată de primarul orașului Bocșa, Mirel Patriciu Pascu, de viceprimarul Bogdan Pop, de citymanagerul Cristian Coman, de pr. dr. Daniel Crecan, membru al juriului, de prof. dr. Liana Ferciug, de asemenea, membru al juriului, dar și de o mulțime de copii și tineri, unii elevi ai școlilor bocșene, elevi ai Liceului Teoretic „Tata Oancea” Bocșa, alții elevi ai școlilor din Reșița, Șopotu Nou, Caransebeș, Oțelu Roșu. Tuturor acestora scriitoarea Victoria Furcoiu le-a povestit despre colecția sa de cărți pentru copii, expusă, de altfel, într-o frumoasă expoziție, despre proiectele derulate în țară și despre bucuria întâlnirii cu cititorii.
Ținând cont de tema întâlnirii, Victoria Furcoiu și-a prezentat un volum de versuri pe temă religioasă, volum intitulat „Învățăminte pentru suflet”, apărut la Editura Arco Iris din Mărcuș în anul 2025 (cea de-a IV-a ediție, revizuită și adăugită), carte din care a și citit celor prezenți.
În cadrul evenimentului moderat de managerul de proiect Gabriela Șerban, au vorbit manager Clara Maria Constantin, prof. dr. Liana Ferciug, pr. dr. Daniel Crecan, dar și primarul Mirel Patriciu Pascu a adresat un cuvânt de bucurie și încurajare pentru toți participanții: „Sunt bucuros că mă aflu alături de voi la majoratul acestui concurs dedicat divinității, la un eveniment de suflet la care au participat, de fiecare dată, la fiecare ediție, peste o sută de copii și tineri foarte talentați. Vreau să mulțumesc cadrelor didactice care se ocupă de acești copii, care-i îndrumă spre carte, spre biserică, spre cultură. De asemenea, sunt onorat să o cunosc pe dna. Victoria Furcoiu, pe Bunica tuturor copiilor, și-i mulțumesc că a acceptat să fie prezentă astăzi la Bocșa, să înnobileze acest eveniment devenit brand al orașului nostru.”
După cuvintele introductive și prezentarea de carte a dnei. Victoria Furcoiu, organizatorii au înmânat premiile, care au constat în diplome, cărți și reviste. Evident, întâlnirea s-a încheiat cu autografe și fotografii!
În concluzie, Concursul Județean de Creații Literar-Artistice „Gânduri către Dumnezeu” și-a sărbătorit majoratul având toate ingredientele unui eveniment de succes: scriitori, autorități (adică, susținători), cadre didactice, multe cărți și mulți participanți! Felicitări tuturor!
2 iunie 2025, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Proiectul „Luna iunie – luna expozițiilor” (ediția a XVIII-a).
Franciscus PP. (*Jorge Mario Bergoglio, 17.12.1936, Buenos Aires – †21.04.2025, Vatican): 6 săptămâni de la trecerea sa în eternitate.
Expoziție filatelică și de carte „Vizita Papei Francisc în România, 31 mai – 2 iunie 2019”, din colecția Erwin Josef Țigla.
2 iunie 2025, ora 14.00, Centrul Cultural și Complexul Muzeal „Teatrul Vechi Mihai Eminescu” – sediul Muzeului de Etnografie „Țara Carașului“ Oravița:
Proiectul „Luna iunie – luna expozițiilor” (ediția a XVIII-a).
Dublă expoziție de artă plastică Gabriela Surugiu & Doina Hlinka, membre ale Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza”.
2 iunie 2025, ora 16.00, Centrul Cultural Muzeistic Anina:
Proiectul „Luna iunie – luna expozițiilor” (ediția a XVIII-a).
Salonul de primăvară de arte plastice al Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“ din Reșița, coordonatori: Doina & Gustav Hlinka. Participă: Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina & Gustav Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Nik Potocean, Gabriela Surugiu, Camelia Tasici, Carmen Todosie, Maria Tudur și Tatiana Țibru.
2 iunie 2025, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Proiectul „Luna iunie – luna expozițiilor” (ediția a XVIII-a).
Proiect expozițional cu Bogdan Andrei Mihele: „Istoria Reșiței în secvențe pierdute”, partea a VI-a.
Casa de Presă și Editură „Libertatea” Panciova, la 80 de ani.
Prezentarea a trei volume reprezentative din producția editorială a Casei de Presă și Editură „Libertatea”, aflate sub semnul jubileului de 80 de ani de activitate neîntreruptă:
– Dr. Valentin Mic, „Învățarea Artei Comunicării: ghid de jurnalism”, o lucrare de referință dedicată tinerilor jurnaliști și celor care caută să descopere mecanismele și etica scrisului profesionist;
– Mariana Stratulat & Gordana Vlajić, „Despre credibilitatea propriilor răpiri – Poezii alese”, un volum bilingv (română – sârbă) ce unește două voci poetice distincte, dar profund convergente: Mariana Stratulat, una dintre cele mai cunoscute voci poetice de astăzi în limba română din Serbia, și Gordana Vlajić, una dintre cele mai apreciate poete din Serbia contemporană;
– Mariana Stratulat & Veronica Balaj, „Odisee versului tăcut – Testamentul mării către Herodot”, o bijuterie lirică scrisă în limbile română și greacă, în care versul devine punte între epoci, între continente și între suflete.
5 iunie 2025, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Prezentare de carte: Adrian Dinu Rachieru, „Puzzle banatic”, Editura „Junimea” Iași, 2025.
5 iunie 2025, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Expoziție documentară dedicată lui Julius Meier-Graefe (*10.06.1867, Reșița – †5.06.1935, Vevey / Elveția), la 90 de ani de la trecerea sa în eternitate.
6 iunie 2025, ora 12.00, galeria Direcției Județene pentru Cultură Caraș-Severin, Reșița:
Proiectul „Luna iunie – luna expozițiilor” (ediția a XVIII-a).
Dublă expoziție de artă plastică Maria Tudur & Gustav Hlinka, membri ai Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza”.
6 iunie 2025, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Proiectul „Luna iunie – luna expozițiilor” (ediția a XVIII-a).
Expoziție: „Monument și evanescență“, autor: arh. Ioana Mihăiescu, Reșița.
Proiectul „Luna iunie – luna expozițiilor” (ediția a XVIII-a).
Expoziție de pictură și sculptură Tatiana Țibru, membră a Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza” și a Cercului de sculptură „Jakob Neubauer” Reșița.
Miniconcert cu elevii Liceului de Arte „Sabin Păuța” Reșița, coordonatoarea programului fiind prof. Nicoleta Garoiu.
10 iunie 2025, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Proiectul „Luna iunie – luna expozițiilor” (ediția a XVIII-a).
Expoziție documentară „Personalități germane din Banatul Montan: Alexander Tietz (*9 ianuarie 1898, Reșița – † 10 iunie 1978, Reșița)”, la 47 de ani de la trecerea sa în eternitate.
11 iunie 2025, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Restituiri bănățene.
Prezentare de cărți: „Anul 1848 în Oravița și în ținutul cărășan”, autor Ionel Bota (Oravița) și „Eftimie Murgu – un portret pentru eternitate”, autor Gheorghe Jurma, ambele apărute în cadrul Editurii TIM Reșița, 2025.
Programm für die Zeitspanne 2. – 11. Juni 2025:
2. Juni 2025, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Projekt „Juni – unser Ausstellungsmonat“ (XVIII. Auflage).
Franciscus PP. (*Jorge Mario Bergoglio, 17.12.1936, Buenos Aires – †21.04.2025, Vatikan): 6 Wochen seit seinem Hinscheiden im Herrn.
Philatelie- und Buch-Ausstellung: „Besuch von Papst Franziskus in Rumänien, 31. Mai – 2. Juni 2019“, aus der Sammlung von Erwin Josef Ţigla.
2. Juni 2025, 14:00 Uhr, Kulturzentrum und musealer Komplex „Altes Theater Mihai Eminescu“ – Sitz des Ethnographischen Museums „Karascher Land“ Orawitza:
Projekt „Juni – unser Ausstellungsmonat“ (XVIII. Auflage).
Doppelte Kunstausstellung Gabriela Surugiu & Doina Hlinka, beide Mitglieder des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza”.
2. Juni 2025, 16:00 Uhr, Museales Kulturzentrum Anina:
Projekt „Juni – unser Ausstellungsmonat“ (XVIII. Auflage).
Kunstausstellung „Frühlings-Kunstsalon“ des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“, Koordination: Doina & Gustav Hlinka. Es beteiligen sich folgende Künstler: Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina & Gustav Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Nik Potocean, Gabriela Surugiu, Camelia Tasici, Carmen Todosie, Maria Tudur und Tatiana Țibru.
2. Juni 2025, 17:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Projekt „Juni – unser Ausstellungsmonat“ (XVIII. Auflage).
Ausstellungsprojekt mit Bogdan Andrei Mihele: „Istoria Reșiței în secvențe pierdute = Geschichte von Reschitza in verschollenen Ansichten”, Teil VI.
3. Juni 2025, 17.00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Buchpräsentation: Ștefan Isac, „Un om, un nume” (= „Eine Person, ein Name“), Band II, Verlag „UZPR” Bukarest, 2025.
3. Juni 2025, 13:00 Uhr, „Tata Oancea“-Stadtbibliothek Bokschan:
Projekt „Juni – unser Ausstellungsmonat“ (XVIII. Auflage).
Ausstellung Nik Potocean aus Bokschan, Mitglied des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“.
4. Juni 2025, 17.00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Das Presse- und Verlag-Haus „Libertatea” Pantschowa: 80 Jahre Tätigkeit.
Buchpräsentationen zum Jubiläum:
– Dr. Valentin Mic, „Învățarea Artei Comunicării: ghid de jurnalism” (= „Die Kunst der Kommunikation lernen: Leitfaden für den Journalismus“);
– Mariana Stratulat & Gordana Vlajić, „Despre credibilitatea propriilor răpiri – Poezii alese” (= „Zur Glaubwürdigkeit der eigenen Entführungen – Ausgewählte Gedichte“), eine zweisprachige Buchveröffentlichung Rumänisch – Serbisch;
– Mariana Stratulat & Veronica Balaj, „Odisee versului tăcut – Testamentul mării către Herodot” (= „Odyssee des stummen Verses – Das Testament des Meeres für Herodot“).
5. Juni 2025, 17.00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
5. Juni 2025, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Projekt „Juni – unser Ausstellungsmonat“ (XVIII. Auflage).
Dokumentationsausstellung Julius Meier-Graefe (*10.06.1867, Reschitza – †5.06.1935, Vevey / Schweiz), anlässlich des 90. Todestags.
6. Juni 2025, 12:00 Uhr, Galerie der Kulturbehörde des Kreises Karasch-Severin, Reschitza:
Projekt „Juni – unser Ausstellungsmonat“ (XVIII. Auflage).
Doppelte Kunstausstellung Maria Tudur & Gustav Hlinka, beide Mitglieder des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza”.
6. Juni 2025, 17.00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Projekt „Juni – unser Ausstellungsmonat“ (XVIII. Auflage).
Kunst- und Architekturausstellung Dipl.-Arch. Ioana Mihăiescu (Reschitza).
10. Juni 2025, 17.00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Projekt „Juni – unser Ausstellungsmonat“ (XVIII. Auflage).
Kunstausstellung Tatiana Țibru, Mitglied des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza” und des Holzschnitzereikreises „Jakob Neubauer” Reschitza.
Musikalische Einlagen: Schüler des „Sabin Păuța”-Kunstlyzeums Reschitza, Koordination: Nicoleta Garoiu.
10. Juni 2025, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Projekt „Juni – unser Ausstellungsmonat“ (XVIII. Auflage).
Dokumentationsausstellung „Banater Berglanddeutsche Persönlichkeiten: Alexander Tietz (*9. Januar 1898, Reschitza – † 10. Juni 1978, Reschitza)”, anlässlich des 47. Todestags.
11. Juni 2025, 17.00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Banater Restitutionen.
Buchpräsentationen: „Anul 1848 în Oraviţa şi în ţinutul cărăşan” (= „Das Jahr 1848 in Orawitza und im Karascher Land“), Autor Ionel Bota (Orawitza) und „Eftimie Murgu – un portret pentru eternitate” (= „Eftimie Murgu – Ein Portrait für die Ewigkeit“), Autor Gheorghe Jurma, beide im Reschitzaer Verlag TIM, 2025 erschienen.
UZPR CARAS SEVERIN 