Un pilon al identității culturale românești: lansări, premii și recunoaștere internațională



În perioada 2–4 aprilie, delegația CPE „Libertatea” a avut ocazia să participe la ediția a 42-a a Festivalului Internațional „Mărul de Aur – 2026”, un eveniment de anvergură care a reunit artiști plastici, scriitori și iubitori ai culturii din țară și din străinătate, precum și la colocviul „Punți jurnalistice Serbia – România”, desfășurat la sediul redacției cotidianului „Răsunetul”, unde a fost evidențiat rolul și importanța dialogului jurnalistic în consolidarea relațiilor bilaterale și în schimbul de experiență profesională.

Printre invitații de onoare ai acestei ediții s-au numărat renumitul actor, regizor, scriitor, caricaturist și pictor Horațiu Mălăele, scriitoarea, poeta și jurnalista Mariana Stratulat, director al Casei de Presă și Editură „Libertatea”, precum și Valentin Mic, poet, jurnalist, director adjunct și redactor responsabil al săptămânalului omonim, invitați ai distinsului scriitor Alexandru Câțcăuan, director al Casei de Cultură a Sindicatelor din Bistrița.

Atât instituția, cât și reprezentanții acesteia au fost recompensați cu distincții importante, ca o recunoaștere a activității și a contribuției aduse în domeniul cultural, premii și diplome care confirmă valoarea și continuitatea proiectelor pe care le promovează.


Lansarea volumului de interviuri „Reflexii eterne în oglinda timpului”, în Biserica Subcetate

Volumul de interviuri alese „Reflexii eterne în oglinda timpului”, o lucrare valoroasă ce pune în lumină importanța dialogului autentic și a reflecției culturale, reunind perspective diverse într-un demers editorial coerent și profund, a fost lansat într-un cadru cu totul special, în Biserica Subcetate din Bistrița, un loc care a oferit o atmosferă potrivită pentru un eveniment cultural desfășurat în preajma Sfintelor Sărbători Pascale. Lucrarea cuprinde, între altele, și un capitol dedicat spiritualității, în care sunt incluse interviuri realizate cu înalte fețe bisericești, subliniind astfel dimensiunea profundă și contemplativă a volumului.

Evenimentul a fost organizat la inițiativa lui Alexandru Câțcăuan, care a deschis seara prin prezentarea invitaților din Serbia și din țară, prezenți pentru a onora această lansare literară. Despre volum au vorbit, cu apreciere și considerație, Menuț Maximinian și Valentin Mic, care au evidențiat valoarea conținutului și relevanța demersului editorial.

În intervenția sa, Alexandru Câțcăuan a amintit un moment important din parcursul literar al Marianei Stratulat: împlinirea a 20 de ani de la momentul în care aceasta a obținut premiul I la Festivalul Internațional de Poezie „George Coșbuc” de la Bistrița, pentru un volum în manuscris. Premiul a constat în publicarea lucrării, autorul păstrând chiar volumul premiat, un gest care a avut o încărcătură emoțională deosebită pentru autoare.

Lansarea s-a desfășurat cu sprijinul părintelui paroh Viorel Creța, gazda evenimentului, care a transformat porțile Bisericii Subcetate într-un veritabil spațiu de cultură. Biblioteca bisericii, impresionantă prin cele câteva mii de volume, a oferit un cadru cald și inspirat participanților. Aceasta este îngrijită cu pasiune de părintele paroh și de soția sa, medic de profesie, ambii fiind profund atașați de lumea literaturii. De altfel, biblioteca va găzdui și de acum înainte publicații de valoare apărute sub egida CPE „Libertatea”.

În continuarea serii, scriitorul și jurnalistul Menuț Maximinian, director al cotidianului „Răsunetul”, a adus în atenția publicului activitatea remarcabilă a Casei de Presă „Libertatea” din Serbia. Acesta a subliniat rolul esențial pe care instituția îl are în promovarea culturii românești în rândul comunității române din Serbia, precum și în consolidarea legăturilor culturale cu România, evidențiind colaborarea fructuoasă cu Bistrița.

La rândul lor, Mariana Stratulat, directoarea Casei de Presă „Libertatea”, și Valentin Mic, redactor responsabil al săptămânalului „Libertatea”, au vorbit despre aprecierea de care se bucură instituția în rândul românilor din Serbia. Totodată, aceștia au menționat recunoașterea oficială recentă din partea autorităților statului sârb, prin acordarea unui important premiu oferit chiar de președintele Serbiei, ca semn de respect și apreciere.

Cu acest prilej, a fost prezentată și antologia multilingvă „Cele mai frumoase poezii – Doamnelor în dar”, un volum dedicat celebrării sensibilității și expresivității lirice, coodonat de Mariana Stratulat.

În încheiere, părintele gazdă a mulțumit tuturor participanților pentru prezență și a anunțat că volumul lansat își va găsi locul în biblioteca bisericii, ca mărturie a unei întâlniri memorabile. Oaspeții au fost omagiați prin oferirea a două icoane reprezentative, iar seara s-a încheiat într-o atmosferă caldă și prietenoasă, în care literatura și spiritualitatea s-au împletit armonios.


Colocviul „Punți jurnalistice Serbia – România”, la sediul redacției cotidianului „Răsunetul”

Vineri, 3 aprilie 2026, la sediul redacției cotidianului „Răsunetul” din Bistrița, s-a desfășurat colocviul „Punți jurnalistice Serbia – România”, un eveniment dedicat dialogului profesional și colaborării dintre jurnaliștii din cele două spații culturale. Întâlnirea a evidențiat importanța schimbului de experiență între instituțiile media în limba română din România și Serbia, precum și rolul presei în păstrarea identității culturale și lingvistice românești din afara granițelor.

La colocviu au participat reprezentanți ai presei din Serbia și România, printre care Mariana Stratulat, director al Casei de Presă și Editură „Libertatea” Serbia, Valentin Mic, redactor responsabil al săptămânalului „Libertatea” din Panciova, Elena M. Cîmpan, președinte UZPR Filiala „Răsunetul” Bistrița-Năsăud, Gabriela Ciornei, editor coordonator al cotidianului „Răsunetul”, și Menuț Maximinian, manager al cotidianului „Răsunetul”.

În cadrul evenimentului, Mariana Stratulat și Valentin Mic au fost premiați cu Distincția „Excelență în cultură”, din partea Societății Scriitorilor din Bistrița-Năsăud și a cotidianului „Răsunetul”, în semn de aleasă prețuire pentru remarcabila activitate jurnalistică, literară și etnologică, precum și pentru contribuția deosebită la promovarea limbii române în comunitatea românească din Serbia.

Cu acest prilej, a fost semnat un protocol de colaborare între cotidianul „Răsunetul” și săptămânalul „Libertatea”.

Evenimentul a constituit un prilej de consolidare a relațiilor profesionale și culturale, reafirmând rolul presei ca punte de legătură între românii de pretutindeni.


Momente culturale importante desfășurate la Complexul Muzeului Județean Bistrița

Surprizele pentru CPE „Libertatea” nu s-au oprit aici. În după-amiaza zilei de 3 aprilie, la complexul Muzeului Județean Bistrița, au avut loc alte momente culturale importante. Manifestările au debutat cu cuvintele de bun venit ale primarului Gabriel Lazany și ale vicepreședintelui Consiliului Județean, Dan Tamaș, la vernisajul Salonului de grafică satirică, prezentat de Alexandru Gavrilaș, vicepreședinte al Filialei UAP Bistrița-Năsăud și director al Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud, alături de Marian Avramescu.

În cadrul evenimentului a avut loc și lansarea Albumului-Antologie „Mărul de Aur 42”, semnat de Al. Câțcăuan și apărut la Editura Galaxia Gutenberg (Tg. Lăpuș, 2026). Volumul a fost prezentat de George Corbu și pr. Silviu Hodiș, directorul editurii.

Un moment aparte l-a constituit prezentarea Casei de Presă și Editură „Libertatea” din Panciova, prilej cu care au fost lansate volumele „Reflexii eterne în oglinda timpului”, realizat cu ocazia jubileului de 80 de ani al săptămânalului „Libertatea”, și „Cele mai frumoase poezii – Doamnelor în dar”, o antologie multilingvă dedicată zilei de 8 martie. Prezentarea a fost susținută de Menuț Maximinian, directorul cotidianului „Răsunetul”, Valentin Mic și Mariana Stratulat, moderator fiind Al. Câțcăuan.

Mariana Stratulat a prezentat, cu acest prilej, bogata activitate a CPE „Libertatea” și succesele de răsunet obținute în anul jubiliar 2025, fapt ce nu a lăsat pe nimeni indiferent. Valentin Mic a vorbit, cu cuvinte alese, despre săptămânalul „Libertatea” și importanța acestuia în rândul românilor din Serbia. A fost apreciat faptul că, în era internetului, „Libertatea” reușește cu succes să își păstreze edițiile tipărite.

Programul a continuat cu festivitatea de decernare a premiilor. Printre premiați s-au aflat Valentin Mic, cu Diplomă de Excelență pentru contribuția la promovarea limbii române prin intermediul presei scrise. Mariana Stratulat a obținut prestigiosul Premiu al Limbii Române pentru volumul de interviuri alese „Reflexii eterne în oglinda timpului”, la secțiunea volume publicate în cadrul festivalului. În mod aparte, a fost evidențiată și Diploma de Excelență acordată Casei de Presă și Editură „Libertatea” pentru cei 80 de ani de activitate în slujba culturii și a limbii române, o recunoaștere a unei istorii editoriale impresionante și a continuității remarcabile în promovarea valorilor identitare.

În Sala „Grigore Bradea” a avut loc vernisajul expoziției personale a artistului Horațiu Mălăele, prezentată de Alexandru Gavrilaș și Marcel Lupșe.

Seara s-a încheiat la Restaurantul Ivory din Bistrița, unde participanții au luat parte la un seminar de branding susținut de compania Zetea, urmat de mai multe lansări editoriale: volumul „Retorica și politicienii” de Alexandru Țiclea, „Întâlnindu-mă cu…mine” de Alexandru Oltean și „Balada sărmanului pescar” de Valeriu Stancu.

Gala „Mărul de Aur” a încheiat ediția 2026 la Bistrița

Gala Festivalului Internațional de Satiră și Umor „Mărul de Aur”, desfășurată sâmbătă, 4 aprilie, la Palatul Culturii din Bistrița, a încheiat cea de-a 42-a ediție a manifestării printr-un program complex ce a îmbinat festivitatea de premiere cu momente artistice de excepție. În cadrul galei au fost acordate premiile pentru grafică satirică, creație literară și interpretare, în prezența unor invitați și participanți din țară și din străinătate. Evenimentul a fost completat de recitaluri și spectacole de umor, confirmând încă o dată statutul festivalului drept una dintre cele mai importante platforme dedicate satirei și umorului din spațiul cultural românesc.

Dincolo de atacurile evidente, cu explozii răsunătoare, care întrerup buletinele de știri, se desfășoară multe alte războaie – de la hacking până la asasinarea jurnaliștilor pentru suprimarea adevărului. În tot acest tablou funebru al încleștării omenirii cu ea însăși se poate distinge mai nou așa-numitul război „gri”. Cum o pană majoră de electricitate, o penurie de carburant sau întreruperea internetului declanșează imediat un haos numai bun pentru tot felul de actori mai mult sau mai puțin statali, sabotajele, incendierile, atacurile la infrastructură au început să se succeadă la intervale tot mai scurte.

O serie de evenimente de sabotaj de mare amploare au avut loc în Europa de la izbucnirea războiului din Ucraina. De la distrugerea infrastructurii de cabluri submarine din Marea Baltică până la incendierea celui mai mare centru comercial din Varșovia și chiar hărțuirea unor personalități publice pro-ucrainene din Estonia, tabloul este punctat de directorul general al MI5, Sir Ken McCallum, care a avertizat că Rusia „are misiunea de a genera haos susținut pe străzile britanice și europene”.


Peste granițe și continente

Este, evident, un modus operandi inedit, întrucât acest val de război „gri” nu este opera agenților de informații profesioniști (mulți spioni au fost expulzați din posturile lor anterioare din statele europene), ci este comis de… amatori, mulți dintre ei recrutați prin intermediul rețelelor de socializare. Mai grav, unii nici măcar nu sunt adulți.

Felul major în care lumea s-a schimbat este demonstrat, de altfel, și de motivația din spatele acestor acte: banii – nu ideologia, nu patriotismul. Aceste tactici adoptă o fluiditate adaptată erei digitale, în care sabotorii sunt recrutați, instruiți și plătiți fără a intra vreodată în contact cu agenți ai statului – mai rău, unii dintre acești sabotori nici măcar nu știu exact ce fac. Această paradigmă permite un război de tip nou, care se întinde peste granițe și continente și extinde potențialul de recrutare de autori de acte de sabotaj, cu efecte dintre cele mai grave.


Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România Anchete neconcludente, daune majore

O foarte succintă trecere în revistă a acestor acte este de natură să arate un tablou care nu ar trebui să lase pe nimeni indiferent într-o lume interconectată și atât de dependentă de resurse și de servicii. De exemplu, odată cu sabotarea cablurilor submarine din Marea Baltică, atacatorul a avut avantajul costurilor reduse, a putut nega operațiunea (aceste atacuri din zona „gri” nu implică direct niciun instrument statal în efectuarea sabotajului – anchetele de după explozia Nord Stream, din 2022, s-au încheiat… neconcludent), iar efectele au fost majore: deteriorarea infrastructurii submarine are impact imediat pentru statele vizate, cu sute de milioane de euro pentru reparații care pot dura luni sau chiar ani. Țări europene precum Finlanda și Norvegia au depus eforturi serioase pentru a trage la răspundere căpitanii și echipajele implicate și există, de asemenea, o strategie militară mai concertată pentru a proteja infrastructura baltică (desfășurarea de fregate, aeronave de patrulare și drone maritime pentru a monitoriza infrastructura critică din zonă). Dar asta nu exclude întreruperile ulterioare de alimentare (s-au întâmplat deja, la începutul acestui an), iar dincolo de daunele în sine, costurile în plus sunt semnificative.

Pe 25 decembrie 2024, așadar în ziua de Crăciun, conexiunea electrică Estlink 2, dintre Finlanda și Estonia, era deconectată, determinând autoritățile finlandeze să rețină echipajul format din 24 de persoane al navei Eagle S – un petrolier despre care se crede că aparține „flotei din umbră” a Rusiei. Eagle S a fost lăsat ulterior să plece, trei membri ai echipajului rămân reținuți, ancheta continuă, dar Estlink 2 va fi din nou operațională, probabil… abia în vara acestui an.


Tensiuni geopolitice extinse

În aceeași manieră simplă și cu costuri reduse sunt puse la cale, cu ajutorul unor elemente criminale, susținători aliniați ideologic sau oameni disperați, acte de vandalism. În decembrie 2023, mașini aparținând ministrului estonian de Interne și unui jurnalist erau vandalizate, atacurile fiind presupuse a fi planificate împotriva altor critici fervenți ai invadării Ucrainei de către Rusia. Șapte persoane au fost condamnate pentru incident, cu activistul pro-rus Allan Hantsom în frunte. Mai departe, în 2024 era distrus prin incendiere centrul comercial Marywilska 44, din Varșovia. Autoritățile poloneze au concluzionat că incendiul a fost provocat de „un grup criminal organizat care acționează la cererea serviciilor secrete rusești și desfășoară operațiuni în mai multe țări ale UE”, potrivit geopoliticalmonitor.com. Iar tensiunile geopolitice legate de acest incident continuă – Polonia a cerut Rusiei închiderea consulatului său de la Cracovia, invocând dovezi ale implicării serviciilor secrete rusești în incendiul de la Marywilska.


Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România Sute de incidente cu drone

Tot din paleta sinistră a războiului „gri” fac parte și incursiunile dronelor în Europa:

RAF Lakenheath, RAF Mildenhall și RAF Feltwell, noiembrie 2024 – drone sunt detectate pe parcursul a trei zile în mai multe baze aeriene ale RAF. Incertitudinea continuă să înconjoare acest incident, dar un raport guvernamental recent a constatat 250 de incidente cu drone în Marea Britanie în 2025, dublu față de numărul din 2024.

De asemenea, incidente cu drone s-au semnalat deasupra bazelor aeriene olandeze și belgiene timp de trei nopți consecutive – ministrul belgian al Apărării a descris incidentul drept „o misiune clară care vizează baza”, iar survolurile cu drone au provocat perturbări și în aeroporturi din Copenhaga, München, Aalborg (nordul Danemarcei), Esbjerg (vestul Danemarcei) și Sonderborg (sud-estul Danemarcei).

Este de menționat, totuși, și faptul că reacții există – cu tot mai mulți operatori amatori prinși dezvăluind detaliile procesului de recrutare, imaginea războiului „gri” relevă tot mai mult cine îl alimentează și există deja în operare măsuri de a delimita efectele și de a genera consecințe diplomatice și de securitate acolo unde până nu demult nu existau. Acesta este un proces aflat încă la început, însă noile realități tehnologice și geopolitice obligă, pe de o parte, toate părțile implicate la o „navigare” pe coordonate aproape necunoscute, iar pe de altă parte, expun societăți întregi la pericole care țin de amintitul „haos susținut” – iar situațiile de panică generală se pot dovedi imprevizibile.

Foto: YouTube