Casa de Presă și Editură „Libertatea”, reper fundamental al vieții culturale a românilor din Serbia, a organizat recent cea de-a XXVI-a ediție a manifestării „Un an editorial

într-o singură zi”, prilej cu care au fost premiate cele mai valoroase apariții editoriale ale anului 2025.

Evenimentul a reunit un public numeros și distins, confirmând prestigiul instituției. Deschiderea oficială a fost realizată de Mariana Stratulat, directorul Casei, care a prezentat principalele repere ale activității din anul precedent. În intervenția sa, aceasta a evidențiat caracterul special al anului 2025, marcat de aniversarea a 80 de ani de existență a instituției – un moment jubiliar ce reconfirmă rolul său esențial în

păstrarea și promovarea identității culturale românești în Serbia.

Manifestarea a fost moderată de dr. Eufrozina Greoneanț, care a salutat prezența numeroșilor invitați de seamă din Serbia și România: preacucernicul părinte Moise Lința din Uzdin, prof. univ. dr. Otilia Hedeșan de la Facultatea de Litere, Istorie și Teologie, Universitatea de Vest din Timișoara; prof. univ. dr. Octavia Nedelcu, Departamentul de Filologie Rusă și Slavă, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea din București; prof. univ. dr. Virginia Popovici, Departamentul de Limba şi Literatura Română, Facultatea de Filosofie, Universitatea din Novi Sad; scriitorul Silviu Giurgiu Pătrăchioiu; scriitorul și criticul literar Florian Copcea; dr. Tatiana Petrică, director interimar al Căminului Tineretului din Vârșeț; prof. univ. dr. Mariana Dan; Mărioara Stojanović, scriitoare și fost director al CPE „Libertatea” (1992–2000);

Stevan Mihailov, coordonator al Departamentului pentru Informare al CNMNR; dr. Diana Mihuț, asistent de cercetare științifică la Universitatea de Vest din Timișoara; Marinel Petrică, președintele Consiliului de Administrație al CPE „Libertatea”; autorii volumelor intrate în concurs, colectivul Casei, invitații din România și prietenii Casei.

În cadrul mesajului transmis, preacucernicul părinte Moise Lința a adus binecuvântările Preasfințitului Părinte Ieronim, Episcopul Daciei Felix, adresând tuturor urări de sănătate, pace și împliniri în anul 2026.

La rândul său, redactorul responsabil al Editurii „Libertatea”, Marin Gașpăr, a prezentat bilanțul editorial al  anului 2025: un total de 25 de volume publicate, dintre care 13 în

limba română, 3 bilingve și 9 în limba sârbă. Acestea acoperă o varietate de genuri – poezie, proză, critică literară, eseu, literatură pentru copii și texte religioase – reflectând

diversitatea și dinamismul activității editoriale.

Lucrările au fost evaluate de un juriu de specialitate format din: prof. univ. dr. Virginia Popovici (președinte), prof. univ. dr. Otilia Hedeșan, dr. Eva Iova-Şimon, dr. Evelyne Croitoru și dr. Eufrozina Greoneanț.

În urma deliberărilor, juriul a acordat următoarele distincții:

– Premiul pentru proză: Costel Nedelcu, pentru romanul

„Vlăhița”;

– Premiul pentru poezie: Vasa Barbu, pentru volumul „Șapte

Perpetuum Mobile”;

– Premiul pentru critică literară: Florian Copcea, pentru „Arca

lui Vasko. O introducere în poezia contemporană din Serbia”;

– Premiul pentru opera eminesciană în Serbia: Ioan Baba, pentru

lucrarea dedicată lui Mihai Eminescu;

– Premiul „Cartea anului editorial 2025”: Mariana Stratulat,

pentru volumul „Reflexii eterne în oglinda timpului – Interviuri

alese”.

Romanul „Vlăhița” a fost apreciat pentru forța sa narativă și pentru modul în care explorează relația dintre om și natură, având Dunărea drept simbol al continuității și

identității. Totodată, lucrarea lui Ioan Baba dedicată lui Mihai Eminescu a fost evidențiată pentru valoarea sa documentară și pentru contribuția la consolidarea memoriei culturale în spațiul românesc din Serbia.

Volumul de poezie semnat de Vasa Barbu a fost descris ca o amplă călătorie lirică, în timp ce cartea de critică literară a lui Florian Copcea a fost apreciată pentru profunzimea interpretării și pentru recuperarea valorilor autentice ale literaturii contemporane.

Un moment de referință al manifestării l-a constituit acordarea premiului „Cartea anului editorial 2025” Marianei Stratulat. Volumul său, „Reflexii eterne în oglinda timpului – Interviuri alese”, reunește aproape o sută de interviuri cu personalități din diferite spații culturale europene, conturând o veritabilă arhivă a memoriei culturale. Lucrarea a fost apreciată drept un demers de mare importanță pentru comunitatea românească din Serbia și nu numai, oferind o perspectivă amplă asupra valorilor

identitare și a dialogului intercultural. În intervenția sa, autoarea a subliniat că proiectul a luat naștere din dorința de a păstra „urme în timp” prin intermediul dialogului cultural, menționând totodată că volumul este dedicat aniversării a 80 de ani ai săptămânalului „Libertatea”. De asemenea, aceasta a anunțat pregătirea unei noi ediții.

Prin organizarea acestei manifestări, Casa de Presă și Editură „Libertatea” își consolidează statutul de instituție de referință, continuând să susțină creația literară și să promoveze valorile autentice ale culturii românești din Serbia.

Evenimentul a fost structurat în două momente distincte, fiecare completând în mod firesc atmosfera culturală a manifestării. Dacă prima parte a fost dedicată bilanțului editorial și decernării premiilor, cea de-a doua a adus în prim-plan lansarea volumului

„Reflexii eterne în oglinda timpului – interviuri alese”, semnat de Mariana Stratulat, lucrare distinsă cu Premiul „Cartea Anului Editorial” 2025. Despre carte au vorbit referenții volumului, dr. Valentin Mic și prof. univ. dr. Otilia Hedeșan, alături de prof. univ. dr. Mariana Dan, fiecare oferind perspective complementare asupra demersului

editorial.

Valentin Mic a evidențiat coerența și echilibrul structurii interviurilor, subliniind că autoarea reușește să transforme diversitatea vocilor într-un instrument de înțelegere a

lumii contemporane, în dimensiunile sale culturale, științifice și civice. În acest context, a oferit și publicului un fragment din prefața volumului, pe care o semnează.

La rândul său, prof. univ. dr. Otilia Hedeșan a remarcat valoarea documentară și comunitară a lucrării, arătând că vocile reunite în volum conturează multiplele straturi ale comunității românești din Serbia. Structurată în patru secțiuni – dedicate

literaturii, educației, jurnalismului și vieții publice – cartea oferă atât o imagine a românilor din Banatul sârbesc (și, într-o mai mică măsură, din Timoc), cât și o perspectivă asupra celor care susțin această comunitate, multe dintre aceste nume fiind

personalități de referință.

În intervenția sa, prof. univ. dr. Mariana Dan a pus accent pe dimensiunea umană a volumului, evidențiind echilibrul cu care autoarea abordează dialogul cultural. Fiind ea însăși parte a mediului literar, Mariana Stratulat reușește să ofere vizibilitate atât autorilor consacrați, cât și celor aflați la început de drum, lăsând posterității rolul de a valida valorile. Totodată, lucrarea este percepută ca o veritabilă radiografie intimă a unor personalități contemporane, surprinse nu doar prin creația lor, ci și prin traseul lor uman și biografic.

În încheierea manifestării, au luat cuvântul și alți invitați, completând tabloul unei zile dedicate culturii și dialogului: Silvia Giurgiu Pătrăchioiu, care și-a prezentat cel mai

recent roman; prof. univ. dr. Octavia Nedelcu, evocând experiențele și personalitățile din Serbia care au impresionat-o; prof. Gordana Kovačević, cu o succintă prezentare a volumului său de poezie; precum și Ion Dulugeac și dr. Tatiana Petrică.

Astfel, manifestarea organizată de Casa de Presă și Editură „Libertatea” s-a încheiat într-un spirit de dialog și recunoaștere a valorilor, reconfirmând rolul instituției ca spațiu de întâlnire al culturii românești din Serbia și din întregul areal european.

În 2025, Editura „Libertatea” a publicat următoarele titluri:

– „Cele mai frumoase poezii… Doamnelor în dar! / Najlepše

pesme… Damama na dar!”, poezie, carte bilingvă, volumul II,

coordonator Mariana Stratulat;

– Aurelia Corbeanu, „Povestiri de la marginea amintirii”,

poezie;

–     Miodrag Miloș, „Dezaripatele tăceri”, poezie;

–     Trandafir Sîmpetru, „Gladiatori de vise”, poezie;

–     Florian Copcea, critică literară, „Arca lui Vasko. O

introducere în poezia contemporană din Serbia”;

– Mariana Stratulat, „Odiseia versului nerostit” / Veronica

Balaj, „Testamentul mării către Herodot”, poezie, carte bilingvă

româno-greacă;

–     Gordana Kovačević, „În nisipul amintirilor și umbrelor / U

pesku sećanja i senki”, carte bilingvă, poezie;

–     Ioan Baba, „Mihai Eminescu (1850–1889)”, carte apărută

în Anul Eminescu 2025, cu prilejul aniversării a 175 de ani de la

nașterea lui Mihai Eminescu și 80 de ani de la înființarea Casei de

Presă și Editură „Libertatea” Panciova;

– Vasa Barbu, „Șapte Perpetuum Mobile”, volum de poezii alese;

– Mariana Stratulat, „Reflexii eterne în oglinda timpului –

interviuri alese”;

– Verica Preda PreVera, „Oglinda esenței vieții”, poezie,

traducere de Vasa Barbu;

– „Almanahul Libertatea 2026”, apărut la finele anului ca o

retrospectivă a evenimentelor desfășurate în anul 2025;

– Preot Petru Berbentia, „Gânduri pentru frații din Voivodina”,

texte religioase;

– Violeta Arsenijević, „Zavijena u san”, poezie;

– Verica Preda PreVera, „Vektori Logosa”, poezie;

– Aldan Ramović, „Trajnost života”, poezie;

– Mariana Stratulat, „Priče malog Darka”, poezii pentru copii

în limba sârbă;

– Dragoslav Pantić, „Dobri duh medijacije”, eseuri;

– Benjamin Mujagić, „Mostovi vjerovanja”, poezie;

– Elena Stošić, „Cât de mult vă iubesc”, poezie;

– Verica Preda PreVera, „Drugo čitanje jave”, poezie;

– Costel Nedelcu, „Vlăhița”, roman;

– Bajra Đurđević Banda, „Stvarnost i san”, poezie;

– Florian Copcea, „Imago”, poezie;

– Grozdana Crepajac, „U Božijoj bašti”, nuvele.