Majoritatea oamenilor din fiecare țară a lumii își fac griji cu privire la schimbările climatice și susțin politici de combatere a acestora. Pe de altă parte, tot o majoritate covârșitoare a jurnaliștilor care relatează despre problemele de mediu sunt împiedicați să informeze prin sute de mijloace diferite, de la procese de intimidare până la asasinate brutale. În toată această ecuație teribilă, valabilă în toată lumea, a intrat și avansează rapid inteligența artificială, cu capacitatea sa uriașă de dezinformare.


Denigrare online, intimidare, procese SLAPP…

Sondajele pot produce rezultate nesigure – chiar contradictorii – în funcție de eșantionul populației, de întrebările puse și de modul în care sunt formulate. Deși cifrele variază în funcție de întrebarea specifică pusă, rezultatele sunt considerate consistente. Într-o lucrare recentă publicată în revista Science Advances, care relevă rezultatele unui sondaj derulat în 63 de țări, „încrederea” în schimbările climatice este de 86%. Mai mult, respondenții s-au declarat convinși că schimbările climatice sunt cauzate de activitatea umană. Îngrijorarea a fost mare în toate țările – chiar și zonele cu cel mai scăzut grad de acord.

În același timp, paradoxal, un raport publicat de UNESCO avertizează asupra creșterii violenței și intimidării direcționate spre jurnaliștii care relatează despre problemele de mediu și perturbările climatice. Cel puțin 749 de jurnaliști sau reprezentanți ai mass-media care relatează despre mediu au fost atacați în ultimii 15 ani, iar dezinformarea online a crescut dramatic în această perioadă. Și Institutul Internațional de Presă, în proiectul „Decoding the Disinformation Playbook”, evidențiază concluziile unor rapoarte și studii de caz recente care documentează amenințările tot mai extinse la adresa jurnaliștilor care relatează despre criza climatică și mediul înconjurător, inclusiv în Europa. Studiile de caz și podcasturile s-au concentrat pe aceste probleme în Italia, Croația și Spania, unde campanii de dezinformare au fost folosite pentru a denigra jurnaliștii și instituțiile media care relatează despre criza climatică. Marta Frigerio și Gianluca Liva au publicat un studiu de caz care identifică în dreptul Europei 114 tipuri de amenințări diferite la adresa jurnaliștilor care relatează despre probleme de mediu între 2011 și 2025, inclusiv denigrare online, intimidare și procese SLAPP.


Sub asediu: informațiile credibile, reputațiile personale, încrederea instituțională

Dezinformarea climatică a evoluat mult în ultimul deceniu. Ceea ce era odată o negare directă a schimbărilor climatice a făcut loc unor forme mai subtile ale ceea ce experții numesc „întârziere climatică”, în care urgența este recunoscută, dar acțiunile și politicile sunt… amânate. Deși multe teorii ale conspirații în domeniu se bazează pe minciuni sau utilizări manipulative ale emoțiilor, ele au în comun o caracteristică cheie: sunt trasabile până la oameni și instituții. Iar ideologii anticlimatici folosesc deja chatboți pentru a inunda oficialii li publicul cu mesaje false despre politicile climatice. În fiecare caz există o persoană, o rețea sau o instituție care poate fi identificată și trasă la răspundere. Dar în același timp, a devenit rapid, ușor și ieftin să fie creați agenți AI autonomi capabili să atace informații credibile, reputația personală și încrederea instituțională – anonim și fără consecințe. Straturile de confuzie nu fac decât să erodeze și mai mult încrederea publicului. Amploarea, viteza și lipsa trasabilității fac din incidente de acest gen o perspectivă atractivă pentru cei care lucrează pentru a bloca sau încetini acțiunile privind schimbările climatice.


Ale cui interese protejează chatboții?

Agenții AI sunt pe cale să folosească o gamă mai largă de tactici, inclusiv forme de manipulare emoțională, cum ar fi amenințările cu umilința publică, afectarea reputației sau poate chiar șantajul la adresa celor care atrag atenția asupra problemelor de mediu și consecințelor schimbărilor climatice generate de oameni. Iar întrebarea cea mai importantă este ale cui interese protejează aceste sisteme atunci când acționează autonom și pe cheltuiala cui. „Se pare că dezbaterile publice și politice privind siguranța și guvernanța inteligenței artificiale în Canada vor trebui extinse pentru a lua în considerare dacă – și cum – agenții AI care operează în spații publice ar trebui să fie obligați să se identifice ca fiind non-umani. Mai important, va trebui să privim dincolo de modelele de limbaj larg care caracterizează dezbaterea actuală pentru a aborda și agenții autonomi de AI capabili să genereze și să disemineze informații false și defăimătoare. Între timp, ar trebui să ne așteptăm ca cei care promovează politicile climatice și energetice curate să fie vizați și prejudiciați de agenții autonomi de AI”, atrage atenția Chris Russill, profesor la School of Journalism and Communication a Universității Carleton și director al Centrului Re.Climate.

Pe de altă parte, sunt și vești bune – „bătălia” adevărului mass-media pentru relevanță – inclusiv pe teme de mediu și schimbări ale climei – continuă zi de zi într-o cultură mondială centrată pe divertisment. Potrivit legal-planet.org, „Los Angeles Times” a angajat recent un veteran al domeniului mediului pentru a fi noul reporter pe teme precum climă și energie, POLITICO și-a restructurat echipele robuste de reportaj despre energie și mediu și a numit-o pe redactoarea Debra Kahn, cu vechime, însărcinată cu „impulsionarea reportajelor noastre despre centrele energetice statale și regionale”. Iar exemplele ar putea continua…

Foto: pixabay.com