MEHADIA, 24 Februarie 2026 – Comunitatea din Mehadia a marcat astăzi o dublă sărbătoare: împlinirea a 275 de ani de la nașterea lui Nicolae Stoica de Hațeg (1751–1833) și inițierea unei tradiții anuale dedicate acestui „om al cuvântului și al conștiinței naționale”.
Manifestările de astăzi au reunit oficialități locale, reprezentanți ai bisericii, istorici, cadre didactice și elevi ai liceului care îi poartă numele, precum și invitați din lumea culturii și a presei. Printre aceștia s-au numărat domnul I.D. Cucu, președintele Filialei Caraș-Severin a UZPR, și domnul Erwin Iosef Țigla, reprezentând Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici”.
Evenimentele zilei au debutat cu oficierea, în incinta Bisericii Ortodoxe Române din Mehadia, a unei slujbe de pomenire (parastas) în amintirea adormitului Stoica Nicolae, desfășurată în deplina rânduială a tradiției ortodoxe. Este important de amintit, în acest context, că biserica din Mehadia îi datorează acestuia reconstrucția sa după anul 1788, când lăcașul a fost distrus în urma războiului austro-turc. Preotul Ciprian Petru Danci, a evidențiat, în finalul slujbei, câteva repere mai importante din viața și vasta activitate a protopopului.
Partea a doua a manifestării s-a derulat în incinta Liceului Tehnologic ,,Nicolae Stoica de Hațeg”. Aici au fost evocate reperele biografice fascinante ale celui supranumit „Cronicarul Banatului”. Nicolae Stoica și-a dedicat viața educației și slujirii, traversând provocările timpului sub Imperiul Habsburgic, militând neîncetat pentru identitatea românească. Lucrările sale, precum scrierea „Cronicii Banatului”, și a ,,Cronicii Mehadiei”, rămân un testament istoric prețios, păstrat de-a lungul timpului în ciuda tuturor dificultăților, în substratul identitar al comunității.
Un moment central al comunicărilor l-a reprezentat prezentarea detaliilor despre descoperirea mormântului protopopului, situat central, pe axa Sfântului Altar al bisericii din Mehadia. Preotul paroh Ciprian Petru Danci a explicat cum cercetările au confirmat identitatea defunctului prin intermediul datelor biometrice și a inventarului funerar, respectiv: scheletul unui bărbat de aproximativ 1,90 m – o statură impresionantă pentru secolul al XVIII-lea – nasturi ornamentați, resturi de mătănii și o monedă din anul 1812.
Primarul comunei Mehadia – inginer Grigore Petru Bardac și conducerea liceului, prin Director prof. Ionela Mihaela Domilescu, alături de prof.dr. Iulian Lalescu, au subliniat că data de 24 februarie va deveni o zi de referință pentru Mehadia. „Numele liceului este o invitație permanentă la excelență”, s-a transmis tinerilor, îndemnați să ducă mai departe spiritul critic și dragostea de cultură a cronicarului.
Un inedit și emoționant moment al evenimentului l-a constituit programul artistic tematic, susținut de elevii școlii din Mehadia, pregătiți cu o deosebită sârguință și îndemânare de îndrumătorii lor didactici, sub coordonarea doamnei director: profesor Ionela Mihaela Domilescu. Prestația copiilor a dat, fără îndoială, un plus de culoare și valoare întregului eveniment!
Manifestarea s-a încheiat cu promisiunea autorităților că ediția din 2027 va fi una mai generoasă și mai fastuoasă, împreună cu apelul către elevi și comunitate de a continua spiritul de implicare al lui Nicolae Stoica, păstrând conștiința rădăcinilor și a valorilor identitare. Împreună, prin parteneriatul dintre școală, biserică și comunitate, putem scrie noi capitole ale succesului, inspirate de modelul acestui ilustru cronicar. La mulți ani valorilor noastre culturale și educaționale! Mulțumiri organizatorilor!
În completarea șirului de elemente ale manifestării, facem precizarea că prin grija și efortul scriitorului Erwin Iosef Țigla, președintele Forumului Democrat al germanilor din Caraș Severin, responsabil al secției germane a Bibliotecii Județene ,,Paul Iorgovici”, s-a produs astăzi punerea în circulație a unui întreg poștal filatelic aniversar și a unei ștampile poștale speciale: „275 de ani de la naștere Nicolae Stoica de Hațeg (24.02.1751- 06.01.1833)”. În acest context, dorim să adresăm mulțumiri și felicitări pentru această deosebită inițiativă!
Constantin VLAICU/UZPR Caraș Severin, Mehadia 24 februarie, 2026
Expoziție Nik Potocean (Bocșa), membru al Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza”.
Prezentarea volumului „Arta lui NIK Potocean. O poveste homerică”, coordonatoare: Gabriela Șerban, apărut la Editura „Castrum de Thymes” Giroc, 2026, în cadrul Seriei „Bocșa, istorie și cultură”, vol. 79.
25. Februar 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Ausstellung Nik Potocean (Bokschan), Mitglied von „Deutsche Kunst Reschitza“.
Buchpräsentation: „Arta lui NIK Potocean. O poveste homerică” (= „Die Kunst des NIK Potocean. Eine homerische Erzählung”), Koordinatorin des Bandes: Gabriela Șerban, erschienen im Verlag „Castrum de Thymes” Giroc, 2026, im Rahmen der Serie „Bocşa, istorie și cultură”, Band 79.
În 25 și în 26 februarie, adică miercuri și joi, de la ora 16.30, vă invităm la Biblioteca Germană „Al. Tietz” din Reșița să admirăm împreună talentul celor doi bocșeni din echipa „Bocșa culturală”: pictorul Nicolae Potocean (NIK) și prof. Stela Boulescu, susținătoarea rubricii „Să vorbim corect românește” și pasionat handmader.
Evenimentele se vor repeta și la Bocșa pe parcursul lunii martie, acum mulțumim însă colegului Erwin Josef Țigla pentru onorantă invitație!
În comunitatea din Bănița, educația copiilor reprezintă o prioritate, iar acest lucru se vede zi de zi în activitatea desfășurată la Școala Gimnazială Bănița. Deși este o școală mică din mediul rural, cu doar 59 de elevi și preșcolari, ambiția colectivului didactic este una mare: aceea de a le oferi copiilor nu doar lecții, ci și încredere, valori și competențe pentru viață.
Instituția este coordonată de doamna director, prof. Jitea Nicolae Andreea Simona, fiică a comunei și fostă elevă a școlii, revenită acasă pentru a contribui la dezvoltarea educației locale. Sub coordonarea sa, școala pune accent pe formarea competențelor de comunicare, colaborare, gândire critică și pe dezvoltarea armonioasă a elevilor.
Cadrele didactice ale școlii participă constant la programe de formare și proiecte educaționale moderne. Recent, profesori ai școlii au luat parte la activități desfășurate în cadrul programului eTwinning, unde au explorat modalități prin care parteneriatele internaționale contribuie la dezvoltarea competențelor pentru viață ale elevilor, prin colaborare și schimb de experiență între școli europene.
Activitățile culturale ocupă un loc important în viața școlii. Ziua de 24 Ianuarie, dedicată Unirii Principatelor Române, a fost marcată prin prezentări istorice, scenete, poezii și cântece patriotice, iar elevii au încheiat momentul într-o atmosferă de bucurie și unitate, dansând Hora Unirii.
Ziua Culturii Naționale a adus elevii mai aproape de opera poetului național Mihai Eminescu. Preșcolarii au descoperit poeziile prin joc și activități creative, elevii din ciclul primar au rememorat momente importante din viața poetului, iar cei de gimnaziu au realizat proiecte prin care au promovat valorile culturale românești. Activitatea „Eminescu – portret cultural” a îmbinat recitarea, muzica, desenul și activitățile tematice, oferindu-le elevilor ocazia să-și valorifice aptitudinile diverse într-un mod atractiv și educativ.
Un moment special din viața școlii l-a reprezentat și activitatea ZICI – Ziua Internațională a Cititului Împreună, dedicată lecturii și bucuriei de a descoperi povești alături de colegi și profesori. Elevii au participat la sesiuni de lectură colectivă, discuții despre personaje și activități creative inspirate din cărțile citite, demonstrând că dragostea pentru lectură se poate cultiva și în comunitățile mici, cu rezultate mari pentru dezvoltarea copiilor.
Școala beneficiază în prezent și de dotări moderne obținute prin fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență, cu sprijinul Consiliului Local și al Primăriei Comunei Bănița. Noile echipamente și materiale didactice contribuie la îmbunătățirea procesului educațional și oferă elevilor condiții moderne de învățare, comparabile cu cele din școlile urbane.
Multe dintre activitățile și îmbunătățirile realizate în ultimii ani au fost posibile și datorită sprijinului oferit de Asociația de Părinți a Școlii Gimnaziale Bănița, un partener activ în proiectele dedicate copiilor.
Conducerea unității îi invită pe toți cei care pot și doresc să sprijine educația copiilor din comunitate să completeze Formularul 230 și să direcționeze 3,5% din impozitul pe venit către asociația părinților, contribuind astfel la continuarea proiectelor și la dezvoltarea școlii.
Școala Gimnazială Bănița – după cum susținea prof. Jitea Nicolae Andreea Simona (foto) în calitatea sa de director – dovedește că educația de calitate nu depinde de dimensiunea localității, ci de implicarea oamenilor. Aici, profesori, părinți și autorități locale lucrează împreună pentru ca fiecare copil să aibă șanse reale la un viitor bun.
Într-o școală mică din mediul rural cresc, în fiecare zi, visuri mari.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Un eveniment de excepție în viața culturală a Banatului a avut loc recent la Timișoara, reunind membri ai APPR Banat, precum și numeroși scriitori, jurnaliști , colaboratori și prieteni din județele Timiș și Caraș-Severin. Prilejul acestei întâlniri de suflet a fost lansarea cărții „OCTOGENAR – O viață de om”, semnată de distinsul nostru prieten și coleg, profesor Gheorghe Lungu.
Evenimentul a constituit un moment de mare bucurie și un prilej pentru a-l felicita pe autor. Așa cum s-a desprins și din alocuțiunile participanților, domnul profesor Gheorghe Lungu este un om de un caracter ales, cu un suflet deschis față de comunitățile în care a activat. Dedicat familiei sale, domnia sa a știut să își țină aproape colegii și prietenii cu care a parcurs decenii de activitate și va mai parcurge încă ani buni din viața domniei sale și de aici înainte. Este un adevărat model de urmat care și-a creionat drumul în viață călăuzit de percepte nobile și de multă omenie.
Manifestarea s-a bucurat de o participare numeroasă. Gazdele și amfitrionii evenimentului au fost autorul, prof. Gheorghe Lungu și prof. Nicolae Toma – editorul volumului prezentat. În cadrul lansării, au luat cuvântul personalități marcante ale vieții culturale: Prof. Ion Traia – președintele onorific al APPR Banat, Ec. Petru Opruț – președinte al APPR Banat, Vasile Barbu – redactor șef al Societății Asociației literar-artistice ,,Tibiscus”, din Uzdin, Banat – Serbia, prof. Gheorghe Ciolpan – scriitor, epigramist (fost coleg de facultate și armată cu sărbătoritul de azi), dl.ex-magistrat Ion Ionescu, prof. Constantin Falcă, preotul și poetul Horia Eugen Țâru, Trifu Titu Pervulescu – membru al APPR Banat, Traian Filip, din Duleu, Vasile Iacob – din Cornești și doamnele profesoare care au activat la Școala din Sacoșul Mare alături de domnul profesor Ghiță Lungu.
La finalul întâlnirii, atmosfera amicală a continuat într-un cadru festiv, unde dialogurile începute în timpul prezentării s-au prelungit alături de membrii familiei domnului Ghiță Lungu. A fost momentul în care felicitările și urările de sănătate au fost reînnoite, autorul confirmând, prin acest periplu de la Sacoșul Mare la Timișoara, dorința de a continua colaborarea prodigioasă cu toți cei prezenți.
Îl felicităm cu toții și îi dorim să se bucure alături de familie și de prieteni de o activitate literară cât mai lungă, în deplină sănătate!
Timișoara – 21 Febr. 2026
Trifu Titu PERVULESCU/Asociația Publiciștilor Presei Rurale din Banat
Recent – după cum ne informa Cosmin Muntean (foto), Expert superior Biroul de informare și relații publice – a fost prezentat Raportul privind activitatea Curţii de Apel Alba Iulia şi a instanţelor din circumscripţia acesteia pentru anul 2025,în cadrul Adunării generale a judecătorilor acestei instanţe, cu participarea judecătorilor din circumscripţia curţii de apel şi a altor invitaţi de la principalele instituţii cu care colaborăm instituţional.
Volumul de activitate la nivelul instanţelor din circumscripţia Curţii de Apel Alba Iulia a fost în anul 2025 de 211.672 dosare.Față de anul anterior se observă o scădere ușoară cu 5.762 cauze, dar raportat la anul 2023, volumul de activitate se menține la un nivel ridicat, fiind mai mare cu 33.721 dosare, ce reprezintă cu aproximativ 19% mai mult față de anul 2023.
Dintre acestea, 139.064 reprezintă numărul de cauze nou intrate în anul 2025. Se observă că numărul cauzelor nou intrate este în scădere cu 13.032 de cauze față de 2024, iar stocul de dosare la nivelul instanţelor din raza Curţii de Apel Alba Iulia, a crescut cu 6.730 dosare, la sfârşitul anului 2025, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. În ceea ce priveşte activitatea proprie, pe rolul Curţii de Apel Alba Iulia s-au aflat în anul 2025 12.540 cauze, din care 7.986 dosare nou intrate,respectiv 4.554 cauze rămase în stoc din anul anterior, comparaţia statistică evidenţiind o ușoară scădere a volumului de activitate faţă de anul anterior, dar în continuare, față de anul 2023, activitatea rămâne la un nivel ridicat.
Volumul de activitate al tribunalelor a scăzut faţă de anul 2024 cu 3.689 cauze, în procent de -8,12%, de la 45.430 cauze la 41.741. S-au înregistrat scăderi ale numărului de dosare la toate cele 3 tribunale:
Tribunalul Alba- numărul cauzelor pe rol a scăzut în anul 2025 la 11.806, faţă de 14.187 în anul 2024, în procent de -16,78 %.
Tribunalul Sibiu- în anul 2025 a înregistrat un volum de activitate de 10.547 cauze, în scădere cu 740 cauze faţă de anul 2024, când numărul dosarelor pe rol a fost de 11.287, procentul fiind de -6,55%.
Tribunalul Hunedoara a avut 19.388 cauze pe rol în 2025, faţă de 19.956 cauze în anul 2024, mai puțin cu 568 cauze, în procent de -2,84%. În ceea ce privește activitatea judecătoriilor, numărul dosarelor pe rol a fost de 157.391 cauze în anul 2025, mai puțin cu 1.720 cauze decât în anul 2024, când au fost 159.111 cauze, rezultând o ușoară scădere de -1,08%.
Din cele 16 judecătorii aflate în circumscripţia curţii, volumul de activitate a scăzut în mod diferit la 9 judecătorii și a crescut la 7 dintre acestea.
Cea mai mare scădere s-a înregistrat la Judecătoria Mediaș, unde numărul cauzelor pe rol a fost de 11.627 în anul 2025, faţă de 13.241 în anul 2024, mai puțin cu 1.614 cauze, în procent de -12,18%.
Volumul de activitate pe materii la Curtea de Apel Alba Iulia şi la instanţele din circumscripţia acesteia, raportat la numărul total de 139.064 cauze nou intrate la instanţele din circumscripţia Curţii de Apel Alba Iulia în anul 2025:
– 24.922 cauze au fost înregistrate în materie penală, cu 169 mai multe decât în anul 2024, în procent cu +0,68%,
– 80.090 cauze în materie civilă, cu 3.510 mai puține decât în anul 2024, în procent -4,19%;
– 9.293 cauze în materia litigii cu profesioniști, cu 292 mai multe decât în anul 2024, (+3,24% );
– 2.208 cauze în materia litigii de muncă, cu 2.414 mai puține decât în anul 2024, (-52,22%.);
– 4.932 cauze în materia asigurări sociale, cu 7.241 mai puține decât în anul 2024, (-59,48%.);
– 8.845 cauze în materia minori și familie, cu 312 mai puține decât în anul 2024, (-3,40%);
– 7.525 cauze în materia contencios administrativ si fiscal, cu 108 mai multe decât în anul 2024, (+1,45%);
– 1.220 cauze în materia faliment, cu 135 mai puține decât în anul 2024, în procent -9,96%;
– 13 cauze în materia proprietate intelectuală;
– 16 cauze în materia insolventa persoanei fizice.
Situaţia comparativă a volumului de activitate pe secții la Curtea de Apel Alba Iulia evidenţiază o tendință de scădere a numărului de cauze aflate pe rolul Secției I civile, Secției a II-a civilă și Secției penale, respectiv o ușoară creștere la numărul de dosarele aflate pe rolul Secției contencios administrativ și fiscal.
La nivelul tribunalelor din circumscripţie, unde funcţionează trei secţii, se constată variații diferite ale numărului de cauze înregistrate în anul 2025, după materii.
La Tribunalul Alba se evidențiază o scădere pronunțată a numărului de cauze nou intrate, față de anul anterior, la secția I civilă în timp ce la celelalte două secții se observă o ușoară creștere. Tribunalul Sibiu înregistrează o creștere de aproximativ 10% la secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, iar la secția I civilă și secția penală sunt observate scăderi ale numărului de cauze nou intrate în anul anterior, în timp ce la Tribunalul Hunedoara este evidențiată o creștere doar la numărul de dosare noi la secția a II-a civilă, mai precis în materiile litigii cu profesioniștii, contencios administrativ și fiscal și falimente.
Analiza centralizată a indicatorilor de eficienţă relevă poziționarea Curţii de Apel Alba Iulia pentru activitatea din 2025 la gradul „Eficient”. La nivelul tribunalelor din circumscripție, Tribunalul Sibiu s-a situat de asemenea la gradul „Eficient”, în timp ce Tribunalul Alba și Tribunalul Hunedoara la un grad mai jos, respectiv „Satisfăcător”. Este de subliniat faptul că, în circumscripția sa teritorială, 15 judecătorii s-au încadrat în gradul de eficiență „Eficient”, doar Judecătoria Aiud fiind evaluată după activitatea din anul anterior cu gradul „Satisfăcător”.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
„Uitați-vă numai la sărutul lui Brâncuși să vedeți că îmbrățișarea este însăși poezia”. Nichita Stănescu
La 150 de ani de la nașterea sculptorului român Constantin Brâncuși ( 19 februarie 1876, Hobița, România – 16 martie 1957, Paris, Franța) vă propun spre citire (sau recitire) un volum realizat de „Clubul de la Timișoara” la inițiativa regizorului Ioan Cărmăzan, o carte îngrijită de regretata scriitoare Nina Ceranu și apărută la editura timișoreană Eubeea în anul 2022.
Cartea se numește „Dosarul Brâncuși – între real și imaginar” și se deschide cu un interviu intitulat „Brâncuși, românul, a marcat intrarea artei moderne în America”, un dialog al scriitorului Vasile Bogdan cu cineastul și prozatorul Ioan Cărmăzan. Este discuția care, dincolo de multele informații (unele oficiale, altele povești, legende…) oferite de Ioan Cărmăzan în stilu-i caracteristic, lămurește, într-un fel sau altul, ce-și propune această carte și de ce și-a dorit Ioan Cărmăzan acest nou volum în seria editorială deja cunoscută a „Clubului de la Timișoara”:
„…Din punctul meu de vedere mă interesează mai puțin o exegeză a lucrărilor. Există o carte a lui Pavel Șușară, foarte bună, care pune o problemă, ca să zic așa, universitară. El vorbește despre sculpturile lui Brâncuși, despre lumină, despre ciudățenii și nu-mi permit să fac o altă interpretare. Noi încercăm să descifrăm, sau eu, Cărmăzan, îmi propun să facem această carte, să vorbim despre om și despre circumstanțele omului, circumstanțele care circulă între Paris și România, pentru că până la urmă rădăcinile sunt acolo și toate ciudățeniile pe care le-a trăit Brâncuși au legătură cu asta, unele de la doamna Tătărescu, altele de la Milița Pătrașcu.”
„Clubul de la Timișoara” – inventat prin 2014 – 2015 de Ioan Cărmăzan – este o grupare cultural-literar-artistică, menită să adune creatori din diverse domenii, pentru a promova cultura, literatura, arta, publicistica bănățeană. Această grupare dă naștere, sub bagheta magică a regizorului Ioan Cărmăzan, unor antologii valoroase, prima fiind cea dedicată iubirii și intitulată Despre iubire…(Cluj Napoca: Ecou Transilvan, 2016). Urmează apoi Dosarul Brâncoveanu – între real și imaginar (Timișoara: Eubeea, 2017), Utopia – despre iubire și prostie ( Timișoara: Eubeea, 2018), Insula fiecăruia (Timișoara: Eubeea, 2019), Campioana, volum dedicat Doinei Moț, la 80 de ani (Timișoara: Eubeea, 2018), Descifrând codul Cărmăzan, autor Vasile Bogdan (Timișoara: Eubeea, 2018), Adrian Dinu Rachieru – O întâlnire mirabilă (Timișoara: Eubeea, 2020), Marika – volum dedicat Mariei Pongrácz Popescu (Timișoara: Eubeea, 2021), Dosarul Brâncuși – între real și imaginar (Timișoara: Eubeea, 2021) și 30 de ani de U.A.R.F. (Uniunea Autorilor și realizatorilor de Film din România) (Timișoara: Eurostampa&Eubeea, 2023).
„Dosarul Brâncuși – între real și imaginar” se constituie din două părți: prima parte, denumită „Brâncuși, un român”, cuprinde lucrări semnate de scriitorii: Veronica Balaj, Constantin Mărăscu, Anca Munteanu, Manolita Dragomir-Filimonescu, Octavian Dragomir-Filimonescu, Silvia C. Negru, Maria Nițu, Constanța Marcu, Rodica Pop, Olimpia Sârb, Nina Ceranu și Doru Arăzan.
Cea de-a doua parte a cărții se numește „Brâncuși românul” și cuprinde lucrări ale scriitorilor: Mirel Taloș, Pavel Șușară, Cristian Tiberiu Popescu și Matei Stârcea Crăciun.
Sunt eseuri, piese de teatru, corespondență, amintiri, povestiri, lucrări menite să evidențieze personalitatea unui „român simplu care pleacă cum pleacă, pe jos, pe tren, spală vase, nu spală vase, stă ancorat undeva într-un cartier din Paris și ajunge o asemenea legendă încât la un moment dat orice american care venea de la Paris era întrebat înainte de toate: <Ai fost la Brâncuși?>” (Ioan Cărmăzan).
Ziua Națională Constantin Brâncuși este sărbătorită de multe și diverse instituții, în multe și diferite moduri, prin activități complexe de mai mult sau mai puțin răsunet. Eu mi-aș dori ca în această zi să mă aflu în Gorj sau în Paris. Dar, fiindcă acest lucru nu este posibil, mă voi mulțumi cu lectura. Așadar, vă propun pentru această zi o carte și câteva povețe (aforisme) brâncușiene: „Funcția artistului rămâne aceea de a descifra semnele ascunse ale naturii și de a interpreta misterele universului.[…]Semne se află peste tot. Numai să știi să le vezi.[…]Da. Pretutindeni dai de semne. Nu-i nevoie să căutăm formule obscure sau taine de nepătruns. Când ți-e dragă viața, îți ies în cale semnele și-i destul să le privești cum trebuie, ca să le pătrunzi tâlcul… Cei cu inima curată, copiii mai ales, le zăresc cei dintâi.[…]Priviți lucrările până când le vedeți. Cei aproape de Dumnezeu le-au văzut.[…]Eliberează-te de pasiuni, eliberează-te de pofte, eliberează-te de greșeli, – acestea sunt trei precepte, zale și scut, pentru orice spirit. Purtând această armură, ești puternic împotriva răului, – devii invulnerabil.[…]”
150 de ani de la nașterea sculptorului Constantin Brâncuși (*19 februarie 1876, Hobița / județul Gorj – †16 martie 1957, Paris). Ziua Națională Constantin Brâncuși (19 februarie).
În dialog cu Marian Truțulescu, Doru Vasiuți și dr. Ada Cruceanu-Chisăliță.
Expozițiile „Constantin Brâncuși la Târgu Jiu și la Paris” și „Brâncuși: Surse românești și perspective universale”, cu fotografii de Erwin Josef Țigla.
20. Februar 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
150. Geburtstag des Bildhauers Constantin Brâncuși (*19. Februar 1876, Hobița / Kreis Gorj – †16. März 1957, Paris).
Nationaler Constantin-Brâncuși-Gedenktag (19. Februar). Mit Marian Truțulescu, Doru Vasiuți und Dr. Ada Cruceanu-Chisăliță.
Ausstellungen: „Constantin Brâncuși in Târgu Jiu und in Paris” und „Brâncuși: Surse românești și perspective universale = Brâncuși: Rumänische und universelle Quellen”, mit Fotos von Erwin Josef Ţigla.
De curând, a văzut lumina tiparului un nou volum al doamnei Fenia Driva, vrednic bibliotecar al Călimăneștiului, actualmente important om de cultură și scriitor, autor al unor volume de referință dintre care, cel mai recent și arhicunoscut este dicționarul „Scriitori bibliotecari, bibliotecari scriitori” (Editura Rotipo din Iași, 2022), dicționar care adună aproximativ 1000 de nume de oameni ai cărții, între care se regăsesc și cărășenii: Ion Marin Almăjan, Pavel Bellu, Nicolae Bocșan, Gheorghe Cramanciuc, Ada Cruceanu, Nicoleta Douca, Vasile C. Ioniță, Olga Neagu, Daniel Onaca, Liubița Raichici, Iacob Roman, Nicolae Sârbu, Gabriela Șerban, Erwin Țigla, Wollman Volker.
Caldă încă, recenta carte semnată Fenia Driva, se numește „I se spunea MARIA… Angela, Aurelia, Cristina, Ecaterina, Elena, Eva, Florica, Georgeta, Gabriela, Ioana, Irina, Lucia, Margareta, Marta, Paula, Raluca, Tatiana, Teodora”și cuprinde aproximativ 200 de biografii ale unor doamne despre care autoarea consideră că merită să le rămână numele într-o carte.
Între aceste mari nume, unele foarte cunoscute, se regăsesc și două bocșence: Aurelia Fătu Răduțu și Gabriela Șerban.
Autoarea Fenia Driva este născută în 25 septembrie 1945 la Timișoara, iar în perioada 1980 – 2001 conduce cu pricepere și dăruire Biblioteca Orășenească „A. E. Baconsky” din Călimănești. Este nu doar un om al cărții, ci și al cetății, fiind implicată în diverse și importante proiecte, anul 2022 aducându-i recunoaștere din partea comunității prin conferirea Titlului de Cetățean de Onoare al Orașului Călimănești.
Este realizatoarea unor monografii locale – „Călimănești și oamenii săi” (dicționar); „Călimănești. Căciulata. Cozia” (ghid), „Călimănești. Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel la centenar. 100 de ani de la târnosire”(monografie), „Călimănești. Oameni de știință, artă și cultură” (dicționar, 1999), „Scriitori bibliotecari, bibliotecari scriitori”(dicționar, două ediții, 2022); „Scriitori. Pictori. Autografe. Amintiri”(2023); „Cine a fost prima? 141 vieți și destine” (2024) și este un pasionat slujitor al cărții. „Și a fost să-mi fie dat și mie să continui să mă aflu în lumea cărților, de data asta scriind diverse cărți cu teme descoperite în căutările mele, iar atât cât îmi este dat voi continua cu aceste căutări, aducând la lumină noi și noi subiecte pe care le voi așterne pe hârtie spre bucuria cititorilor mei pe care îi iubesc și îi prețuiesc în egală măsură!” mărturisește Fenia Driva în prefața celei mai recente cărți „I se spune Maria…”
150 de ani de la nașterea sculptorului Constantin Brâncuși (*19 februarie 1876, Hobița / județul Gorj – †16 martie 1957, Paris). Ziua Națională Constantin Brâncuși (19 februarie).
În dialog cu Marian Truțulescu, Doru Vasiuți și dr. Ada Cruceanu-Chisăliță.
Expozițiile „Constantin Brâncuși la Târgu Jiu și la Paris” și „Brâncuși: Surse românești și perspective universale”, cu fotografii de Erwin Josef Țigla.
20 februarie 2026, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
146 de ani relații diplomatice între România și Germania, 20 februarie 1880 – 20 februarie 2026.
Expoziție de filatelie: „România – Germania“ din colecțiile Erwin Josef Ţigla și Gustav Hlinka.
23 februarie 2026, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Solidaritate cu Ucraina la patru ani de la debutul conflictului armat (24 februarie 2022 – 24 februarie 2025).
Expoziție de fotografii „Kievul ortodox” și expoziție filatelică din colecția lui Erwin Josef Ţigla.
Ziua Internațională a Limbii Materne: 21 februarie 2026.
O activitate interactivă cu participarea elevilor din clasa a IX-a B, secția germană, Colegiul Național „Diaconovici – Tietz“, coordonatori: prof. Sonia Maria Chwoika, director adjunct al colegiului, împreună cu practicanta Estera Isip Leordean.
24 februarie 2026, ora 12.00, Colegiul Național „Diaconovici – Tietz“ Reșița:
Personalitățile noastre: Rolf Bossert (*16 decembrie 1952, Reșița – † 17 februarie 1986, Frankfurt am Main / Germania), la 40 de ani de la trecerea sa în eternitate. O activitate interactivă cu participarea elevilor care învață limba germană ca limbă maternă, clasa a XI-a B, Colegiul Național „Diaconovici – Tietz“; coordonatori: prof. Sonia Maria Chwoika, director adjunct al colegiului, împreună cu practicanta Estera Isip Leordean.
Expoziție Nik Potocean (Bocșa), membru al Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza”.
Prezentarea volumului „Arta lui NIK Potocean. O poveste homerică”, coordonatoare: Gabriela Șerban, apărut la Editura „Castrum de Thymes” Giroc, 2026, în cadrul Seriei „Bocșa, istorie și cultură”, vol. 79.
26 februarie 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Dialoguri culturale. În calitate de oaspete, doamna bocșană a cuvântului: Stela Boulescu.
Expoziție de artă croșetată Stela Boulescu (Bocșa).
De Mărțișor, o întâlnire cu arta, cu poezia și cu muzica (ediția a V-a).
Expoziție de artă plastică a Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza” din cadrul Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin, Reșița (coordonatori: Doina și Gustav Hlinka). Expun: Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina Hlinka, Eleonora Hoduț, Violeta Iakabfi, Gabriela Surugiu, Carmen Todosie, Mariana Troner, Mariana Tudur și Tatiana Țibru.
27 februarie 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Proiect „Cei trei A din Reșița” – Andrei Florin Bălbărău, Bogdan Andrei Mihele & Andrei Szabo în 12 expoziții dedicate Reșiței în anul aniversar 2026.
Expoziția Nr. 2, autor Bogdan Andrei Mihele.
28 februarie 2026, ora 16.00, Centrul Social „Frédéric Ozanam“ Reșița:
De Mărțișor, o întâlnire cu arta, cu poezia și cu muzica (ediția a V-a).
Expoziție de artă plastică a Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza” din cadrul Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin, Reșița (coordonatori: Doina și Gustav Hlinka). Expun: Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina Hlinka, Eleonora Hoduț, Violeta Iakabfi, Gabriela Surugiu, Carmen Todosie, Mariana Troner, Mariana Tudur și Tatiana Țibru.
Expoziția „Miniaturi domestice de primăvară” cu Nicoleta Liliana Bălan, Sonia Blejenar, Aurora David, Viorica Ana Farkas, Marianne Florea, Natalia Georgia Pojar, Ecaterina Trebel, Carmen Todosie și Tatiana Țibru.
Întâlnire cu poeții reșițeni.
Împreună cu Corul „Franz Stürmer“ Reșița (dirijoare: prof. Elena Cozâltea), cu Marianne & Petru Chirilovici și cu grupurile vocal-instrumentale „Intermezzo“ (coordonator: Lucian Duca) & „Resicza“ (coordonator: Iuliu Fazakas).
20. Februar 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
150. Geburtstag des Bildhauers Constantin Brâncuși (*19. Februar 1876, Hobița / Kreis Gorj – †16. März 1957, Paris).
Nationaler Constantin-Brâncuși-Gedenktag (19. Februar). Mit Marian Truțulescu, Doru Vasiuți und Dr. Ada Cruceanu-Chisăliță.
Ausstellungen: „Constantin Brâncuși in Târgu Jiu und in Paris” und „Brâncuși: Surse românești și perspective universale = Brâncuși: Rumänische und universelle Quellen”, mit Fotos von Erwin Josef Ţigla.
146 Jahre diplomatische Beziehungen Rumänien – Bundesrepublik Deutschland, 20. Februar 1880 – 20. Februar 2026.
Philatelie-Ausstellung: „Rumänien – Deutschland“ aus den Sammlungen von Erwin Josef Ţigla und Gustav Hlinka.
23. Februar 2026, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Ausstellungen aus Solidarität mit der Ukraine nach zwei Jahren Krieg: Fotoausstellung „Das orthodoxe Kiew” und Philatelie-Ausstellung, dem Krieg in der Ukraine gewidmet, beide von Erwin Josef Ţigla.
Internationaler Tag der Muttersprache: 21. Februar 2026.
Eine interaktive Veranstaltung mit den Schülern der IX. B-Klasse, „Diaconovici – Tietz“-Nationalkolleg. Koordination: Deutschlehrerin Sonia Maria Chwoika, stellvertretende Direktorin der Schuleinheit, in Zusammenarbeit mit Praktikantin Estera Isip Leordean.
24. Februar 2026, 12:00 Uhr, „Diaconovici – Tietz“-Nationalkolleg Reschitza:
Unsere Persönlichkeiten: Rolf Bossert (*16. Dezember 1952, Reschitza – † 17. Februar 1986, Frankfurt am Main / Deutschland) – 40. Todestag. Eine interaktive Veranstaltung mit den Schülern der IX. Klasse / deutsche Abteilung, „Diaconovici – Tietz“-Nationalkolleg. Koordination: Deutschlehrerin Sonia Maria Chwoika, stellvertretende Direktorin der Schuleinheit, in Zusammenarbeit mit Praktikantin Estera Isip Leordean.
25. Februar 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Ausstellung Nik Potocean (Bokschan), Mitglied von „Deutsche Kunst Reschitza“.
Buchpräsentation: „Arta lui NIK Potocean. O poveste homerică” (= „Die Kunst des NIK Potocean. Eine homerische Erzählung”), Koordinatorin des Bandes: Gabriela Șerban, erschienen im Verlag „Castrum de Thymes” Giroc, 2026, im Rahmen der Serie „Bocşa, istorie și cultură”, Band 79.
26. Februar 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Kulturelle Dialoge. Als Gast, Stela Boulescu (Bokschan).
Häkelkunstausstellung Stela Boulescu (Bokschan).
27. Februar 2026, 12:00 Uhr, Galerie der Kreisbehörde für Kultur Karasch-Severin, Reschitza:
„Künstlerische, literarische und musikalische Märzchen“ (V. Auflage).
Kunstausstellung von „Deutsche Kunst Reschitza“ (Koordinatoren: Doina & Gustav Hlinka): Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina Hlinka, Eleonora Hoduț, Violeta Iakabfi, Gabriela Surugiu, Carmen Todosie, Mariana Troner, Mariana Tudur und Tatiana Țibru.
27. Februar 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Ausstellungsprojekt „Reschitza 255 / 100”. Die drei A in für Reschitza gewidmeten Ausstellungen: Andrei Florin Bălbărău, Bogdan Andrei Mihele & Andrei Szabo.
„Künstlerische, literarische und musikalische Märzchen“ (V. Auflage).
Kunstausstellung von „Deutsche Kunst Reschitza“ (Koordinatoren: Doina & Gustav Hlinka): Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina Hlinka, Eleonora Hoduț, Violeta Iakabfi, Gabriela Surugiu, Carmen Todosie, Mariana Troner, Mariana Tudur und Tatiana Țibru.
Hausfrauenkunst mit Nicoleta Liliana Bălan, Viorica Ana Farkas, Sonia Blejenar, Aurora David, Marianne Florea, Natalia Georgia Pojar, Ecaterina Trebel, Carmen Todosie und Tatiana Țibru.
Poetische Einlagen mit Reschitzaer Dichtern.
Mit dem „Franz Stürmer“-Chor Reschitza (Dirigentin: Elena Cozâltea), mit Marianne & Petru Chirilovici und mit den Vokal- und Instrumentalgruppen „Intermezzo“ (Koordination: Lucian Duca) & „Resicza“ (Koordination: Iuliu Fazakas).
„În decursul activității mele de până acum m-am ghidat după experiența reșițeană de a acorda meseriei un loc privilegiat, ce l-am urmat cu seriozitate și perseverență. Asemeni unui experiment alchimic, am presărat în meserie un dram de poezie, ca să schimbe totul în artă. Rămâne o întrebare, dacă am izbutit…
Ca un pescuitor de perle m-am scufundat mereu, dar am ieșit la suprafață de cele mai multe ori cu un pumn de nisip!
Am plecat de acasă la 18 ani, am studiat și mi-am găsit rostul la București, dar parcă în acest lung răstimp am stat mereu cu picioarele desculțe în Bârzava, înconjurat de Dealul Crucii, Dealul Golului și Driglovăţ…
Mai am un reazim: casa din Colonia Oltului nr. 6, unde m-am născut, am copilărit și care apare mereu în visele mele.
După plecarea părinților mei în lunga lor călătorie fără întoarcere, mi-au rămas mai departe Bârzava și dealurile din jur, dar și un larg cerc de prieteni care mă iubesc și mă ocrotesc, și datorită dumnealor sunt azi aici prezent.
Sunt adânc emoționat, onorat peste măsură de acordarea acestei înalte distincții pe care o înserez ca o nestemată în palmaresul meu și pentru care vă mulțumesc din inimă!”
Cu aceste cuvinte simple și totuși pline de sens, artistul plastic de renume internațional Ion Stendl a mulțumit Consiliului Județean Caraș-Severin la data de 19 noiembrie 2008 pentru înalta onoare care i-a fost dată, de a fi numit Cetățean de Onoare al județului Caraș-Severin.
Pentru noi, reșițenii și locuitorii Banatului Montan deopotrivă, Ion Ernest Stendl înseamnă foarte mult. Născut pe meleagurile Reșiței în data de 18 februarie 1939, a urmat între anii 1945 și 1956 Școala elementară și Liceul Mixt la Reșița, după care, între anii 1957 – 1963, a studiat la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București, Facultatea de Arte Decorative, secția Pictură Monumentală, cu profesorii Ion Popescu-Negreni, Ștefan Constantinescu și Gheorghe Popescu. În anul 1962 s-a căsătorit cu Teodora Moisescu, colegă de studii, de asemenea un nume de referință în arta plastică românească contemporană. Cu imense regrete, după 60 de ani de căsnicie, Teodora Moisescu-Stendl a părăsit această lume în data de 24 ianuarie 2023. Uniunea Artiștilor Profesioniști din România a făcut referire despre ea în anunțul decesului, ca fiind „una dintre doamnele artei contemporane românești”.
În anul 1963, după absolvirea studiilor, Ion Stendl a fost repartizat preparator la Catedra de Pictură Monumentală, în anul 1966 a devenit asistent, iar în 1973 lector. Avansarea ulterioară i-a fost oprită, nefiind membru P.C.R. Reparator, în anul 1990, a fost numit profesor la catedra de Artă Murală, activând ca profesor până la ieșirea la pensie. În anul 2002 a susținut o teză de doctorat în Arte Vizuale la Universitatea Națională de Arte din București, cu tema „Desenul – estetica, suporturi, materiale”.
Expoziții personale în țară purtând numele de Ion Stendl au fost nenumărate, dar o evidențiem aici numai pe prima: 1966, București, Sala „Kalinderu”. Și ultima până în prezent: anul trecut, în perioada 19 septembrie – 29 octombrie 2024, la Muzeul Național al Literaturii Române, la sediul său din Calea Griviței 64-66 / sala „Al. Condeescu”, expoziția „Ion Stendl”cu lucrări de desen, colaj, carte-obiect și sculptură. La vernisaj a participat însuși autorul acesteia, venit special din Italia unde se află în prezent.
Alte participări, la expoziții de grup, au fost: 1976 – Paris; 1983 – Sofia; 1984 – Viena, Athena și Mannheim; 1990 – Namur; 1991 – Wageningen; 1993, 1999 – Nürnberg; 1993, 1994, 1995 – Beratzhausen, Zehentstadel; 1994 – București – Bonn; 1995 – Timișoara, Budapesta și München; 1995 – Nijmegen; 1997 – București; 1997 – Nürnberg; 1998 – Amstelveel; 2004 – București și Cluj Napoca; 2010 și 2019 – București.
Din 1963 a participat la aproape toate manifestările expoziționale naționale, precum și la numeroase expoziții de artă românească în străinătate.
Și iată o parte dintre premiile primite: 1969 – Paris, Premiul Bienalei de tineret; 1970 – Cracovia, Medalie la cea de-a 3-a Bienală; 1970 – Banska-Bistrica, Mențiune de onoare; 1972 – Noto, Premiul II ex aequo al Bienalei de artă; 1974 – Barcelona, Mențiunea a 3-a la concursul Joan Miró; 1977 – Viena, Premiu al Bienalei; 1983 – București, Premiul revistei „Arta“; 1984 – București, Premiul „Ion Andreescu” al Academiei Române; 1984 – Chicago, Placheta de aur la Expoziția internațională de afiș de film; 1995 – București, Premiul special al Uniunii Artiștilor Plastici; 2000 – București, Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Ofițer; 2013 – Medalia de merit a Ordinul de Merit al Republicii Federale a Germaniei, în urma un decret semnat de președintele Germaniei de la acea vreme, Joachim Gauck.
Germanii din Banatul Montan i-au conferit cea mai înaltă distincție pe care o acordă anual, Premiul „Alexander Tietz” pentru merite deosebite, în data de 17 noiembrie 2012.
Până în prezent au apărut următoarele cărți și albume semnate Ion Stendl: „Teodora și Ion Stendl”, album, Editura „Institutul Cultural Român” București, 2004; Ion Stendl: „Desenul – estetica, suporturi, materiale”, Editura „Semne” București, 2004; Ion Stendl: Desene = Zeichnungen. Editura „Banatul Montan” Reșița, 2006, carte-album editată de Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița. Acest volum, apărut la Reșița, în orașul său natal, a fost o lucrare de excepție. Nu numai dorința de a edita un album de calitate superioară a stat la baza acestei apariții, ci și dorința de a cinsti pe cel căruia i-a fost acordată, în ziua de 27 noiembrie 1998, într-un cadru festiv, la reședința Ambasadei Republicii Austria din București, Diploma de Membru de Onoare al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița, pe cel căruia i-a fost decernat, tot într-un cadru festiv, la Casa Municipală din reședința județului Caraș-Severin, titlul de Cetățean de Onoare al Municipiului Reșița, cu prilejul Zilelor Reșiței, în anul 2000, și nu în ultimul rând, pe cel care a rămas credincios „Heimat”-ului / ținutului său natal, prof. univ. dr. Ion (Hans) Stendl. În anul 2012 a apărut cartea de interviuri „Ion Stendl în dialog cu Titus Crișciu”, publicată la Editura „TIM” Reșița, care exemplifică și întărește această legătură cu Reșița.
Personal i-am cunoscut foarte bine pe ambii săi părinți, Hans și Emilia Stendl-Loidl. Dânșii au fost membri fideli ai Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților din Reșița, încă de la începuturi, din 1987. Prin intermediul lor, Ion Stendl a conceput pentru Asociație stema, prezentată în luna mai a anului 1990.
Îmi amintirea deportării în fosta Uniune Sovietică a tatălui său, Ion Stendl, a conceput în perioada 1993 – 1994, Monumentul dedicat victimelor deportării germanilor în fosta Uniunea Sovietică, monument dezvelit oficial la 14 octombrie 1995 la Reșița, în Parcul „Episcop martir Valeriu Traian Frențiu”, fost „Cărășana”.
Ion Stendl i-a rămas fidel „Heimat“-ului său și printr-o donație considerabilă de opere de artă din diferite etape ale creației pentru Biblioteca Germană „Alexander Tietz“, cu prilejul inaugurării acesteia în octombrie 2004, iar la 27 aprilie 2007, în cadrul Muzeului Banatului Montan din Reșița, a deschis, împreună cu soția sa, Teodora Stendl-Moisescu, o expoziție permanentă „Stendl”, cu cele mai reprezentative lucrări ale lor, donate acestei instituții județene.
Actualmente, Ion Ernest Stendl trăiește în Italia, alături de o parte a familiei sale.
Acum, la ceas aniversar, când Ion (Hans) Stendl își serbează a 87-a aniversare, îi dorim multă sănătate, împliniri artistice și tradiționalul „La mulți ani!”.
Într-un comunicat al Episcopiei Romano-Catolice de Timișoara, se arată că miercuri, 18 februarie, în calendarul Bisericii Romano-Catolice este marcată MIERCUREA CENUŞII, această zi fiind începutul Postului Mare, al timpului de pregătire pentru Solemnitatea Învierii Domnului – Sfintele Paști. Miercurea Cenușii este pentru credincioșii romano-catolici zi de post sever și abstinență, introducând Postul Mare ca un timp special de reculegere, împăcare și meditație. În această zi în bisericile romano-catolice se celebrează un ritual special de binecuvântare a cenușii, care este apoi presărată pe fruntea credincioșilor, ca semn al pocăinței și întoarcerii de la păcat.
La Reșița, în cadrul Bisericii parohiale „Maria Zăpezii”, miercuri după-amiaza, începând cu ora 17.30, va fi celebrată o Sfântă Liturghie în limbile română, germană și maghiară, în cadrul căreia va fi sfințită cenușa, după care acesta o va presăra pe fruntea credincioșilor prezenți.
La Gala Premiilor UZPR „Excelența în jurnalism” – evenimentul anului în mass-media – jurnalistului de război Mario H. Balint i-a fost decernat premiul Opera Omnia, pentru întreaga sa carieră.
La 13 februarie 2026 a fost anunțată apariția unui volum de referință dedicat istoriei premoderne și moderne a Banatului și Transilvaniei, intitulat Settlement of Romanian Territory with Regard to Banat and Transylvania from the 18th to the 20th Century. Proiectul editorial reprezintă rezultatul colaborării dintre Asociația de Istorie Balcanică, Institutul de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române și University College London (UCL), instituții care au conjugat expertiza lor științifică într-un demers menit să revalorifice istoria regională într-o perspectivă comparativă și transnațională.
Volumul se înscrie într-o tendință tot mai vizibilă în istoriografia europeană contemporană: depășirea paradigmelor naționale rigide și adoptarea unei perspective integratoare asupra spațiilor istorice plurale. Banatul și Transilvania, regiuni marcate de interferențe etnice, confesionale și culturale, constituie un laborator privilegiat pentru analiza proceselor de colonizare, mobilitate socială și interacțiune comunitară între secolele al XVIII-lea și al XX-lea.
Prin abordarea „duratei lungi”, inspirată de tradiția școlii Annales, contribuțiile reunite în volum investighează transformările structurale ale așezărilor, dinamica populației și strategiile de coabitare între români, maghiari, germani, evrei, armeni și alte grupuri etnice. În acest sens, cercetările depășesc simpla enumerare a diversității și propun o analiză a punților de legătură dintre comunități, evidențiind mecanismele de integrare, conflict sau adaptare.
Importanța volumului rezidă nu doar în tematica abordată, ci și în profilul științific al coordonatorilor. Dr. Thomas Lorman, specialist în istoria modernă a Europei Centrale și cadru universitar la University College London, aduce o perspectivă occidentală asupra proceselor de construcție identitară și modernizare în spațiul central-european. Alături de acesta, C.Ș. I dr. Varga Attila, cercetător în cadrul Institutul de Istorie „George Barițiu”, contribuie cu expertiza sa în istorie universală și relații internaționale, asigurând ancorarea demersului în realitățile documentare locale.
Această colaborare reflectă un model de cooperare academică internațională în care dialogul dintre școli istoriografice diferite produce o sinteză fertilă. În mod implicit, volumul devine nu doar o investigație asupra trecutului regional, ci și un exemplu de convergență metodologică între mediile academice românești și britanice.
Unul dintre meritele centrale ale lucrării constă în relevarea bogăției culturale a Transilvaniei și Banatului prin prisma interacțiunilor interetnice. Analizele pun în lumină momente de referință – de la colonizările habsburgice până la transformările generate de modernitatea secolului al XIX-lea și de reașezările geopolitice ale secolului al XX-lea – și aduc în atenție personalități care au marcat viața comunităților locale.
Prin această abordare, volumul contribuie la consolidarea unei imagini nuanțate a celor două provincii istorice, depășind stereotipiile identitare și subliniind caracterul lor de spații de convergență culturală. Diversitatea nu este tratată ca o simplă coexistență, ci ca un factor generator de inovație socială, economică și intelectuală.
Settlement of Romanian Territory with Regard to Banat and Transylvania from the 18th to the 20th Century se configurează drept un reper în studiul istoriei regionale din Europa Centrală și de Sud-Est. Prin rigoarea metodologică, deschiderea comparativă și accentul pus pe interconectivitate, lucrarea demonstrează că istoria Banatului și a Transilvaniei nu poate fi înțeleasă în afara dialogului dintre comunități și a circulației ideilor.
Într-un context european contemporan în care problematica identității și a memoriei colective revine în prim-plan, acest proiect editorial oferă nu doar o sinteză istorică solidă, ci și un model de reflecție critică asupra pluralismului cultural care a definit, de-a lungul secolelor, spațiul transilvano-bănățean.
Spațiul Bibliotecii Germane „Alexander Tietz” Reșița, instituție din cadrul Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici” Caraș-Severin, oferit generos manifestărilor culturale și artistice, concentrează prin tematicile promovate elitele intelectuale ale Banatului Montan, naționale și internaționale, cum s-a dovedit de-a lungul anilor. Cu multă atenție și cu dragoste de istoria locului, se organizează activități și evenimente abordând viața și opera unor personalități ce au însemnat memorabiliu ani, frumoase locuri ale amintirilor, cu preocupări din domenii ale culturii, științei, sportului, scopul fiind de a păstra oameni și faptele lor în neuitare.
În contextul Zilei Naționale a Lecturii, Revista „Reflex” a fost emoționant omagiată, continuând să reprezinte punct de referință între aparițiile editoriale ale Banatului Montan, dar și în spectrul mai larg, național și european, depășind de mult „granițele” regionale.
Astfel, se încheie în 16 februarie seria acestor manifestări omagiind alte două personalități ale Reșiței, în primul rând, și apoi ale literaturii din Europa Centrală: Rolf Bossert și Octavian Doclin.
Rolf Bossert, reprezentant de seamă al literaturii de limbă germană din România, a făcut parte din Generaţia Aktionsgruppe Banat (1972-1975) care este, după cum afirmă şi Richard Wagner, prima generaţie de scriitori germani din România născută în socialism. Practic, şi ultima grupare compactă de scriitori germani din România. Destinul, până la urmă tragic, al unui poet ce nu se mai regăsește în niciun spațiu acasă, fiindcă România totalitară l-a prigonit pentru anticomunismul lui și Germania care nu s-a dovedit „acasa” lui, s-a regăsit în opera sa literară valoroasă. Nora Iuga a tradus două volume semnificative: „Stau pe treptele vântului” (2008) și „Unde suntem, ceea ce suntem” (2023), având meritul unui demers de recuperare concretă a operei lui Bossert pentru publicul român contemporan.
Octavian Doclin, poet, eseist și editor român contemporan, figură centrală a vieții culturale din Banatul montan, a fost membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Timișoara, fondator/coordonator al revistei „Reflex”, prestigioasă revistă de artă și cultură aniversată în această zi. În adevăr, revista „Reflex”, considerată un pilon al vieții intelectuale din Banatul Montan, este sărbătorită și astăzi pentru că Ada D. Cruceanu, personalitate marcantă a elitei culturale a provinciei și a țării, de asemenea, co-fondator al revistei, îi asigură continuitatea cu un înalt profesionalism și un nețărmurit devotament pentru actul de cultură. Iar ca semn al recunoștinței, Andrei Bălbărău i-a înmânat simbolul sărbătorii anului la Reșița.
Așadar, după ziua de duminică, 15 februarie 2026, care a avut în prim plan o mare personalitate a sportului românesc, a natației de înaltă clasă, Ioan Schuster, ziua deluni, 16 februarie, a încheiat seria cu alte două perle din șiragul marilor omagieri, iluștrii poeți Rolf Bossert și Octavian Doclin. Așa cum i-a prezentat domnul Erwin Josef Țigla, directorul Bibliotecii Germane „Alexander Tietz” Reșița, cu elocință dar cât mai concis, viața unor astfel de oameni nu a trecut pur și simplu ci a încărcat fiecare zi a ei cu încă o filă de istorie, literară, în cazul de față. Am avut plăcerea de a admira o expoziție documentară cuprinzând imagini după coperte ale cărților celor doi scriitori, ale numeroaselor și prestigioaselor reviste la care au colaborat. Au luat cuvântul Clara Maria Constantin, directorul Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici” Caraș-Severin, Gabriela Șerban, manager al Bibliotecii Orăşeneşti “Tata Oancea” Bocşa, prof. univ. dr. Martin Olaru, Nicolae Sârbu, scriitor, jurnalist, figură centrală a Reșiței literare, poetul Iulian Barbu, ing. Gabriel Hoduț, istoricul Dana Antoaneta Bălănescu, promotor cultural, traducător. În final, reputatul compozitor, dirijor și profesor universitar Sabin Păutza, a vorbit despre regretatul Octavian Doclin și colaborările cu acesta, despre compozițiile pe care le-a creat pe versurile poetului. Chiar Imnul Reșiței poartă amprenta acestei colaborări (text Octavian Doclin, muzica Sabin Păutza). De fapt,Camelia Duca, promotor cultural, reprezentant al Asociației pentru Cultură METARSIS, a citit versurile Imnului Reșiței și, provocată de emoția momentului, a simțit că este potrivit să dea citire și poemului de dragoste pe care regretatul Octavian Doclin l-a dedicat soției sale, Ada Cruceanu Chisăliță. Au fost evocate momente prețioase, unele vesele, altele solemne, ale trecerii poetului și omului pe acest tărâm, alături de cei care se aflau în auditoriu, toți oameni aleși.
Astfel de seri îmbogățesc cu adevărat memoria cultural a provinciei istorie a Banatului Montan. Felicitări organizatorilor!
UZPR CARAS SEVERIN 