„Uitați-vă numai la sărutul lui Brâncuși să vedeți că îmbrățișarea  este însăși poezia”. Nichita Stănescu

La 150 de ani de la nașterea sculptorului român Constantin Brâncuși ( 19 februarie 1876, Hobița, România – 16 martie 1957, Paris, Franța) vă propun spre citire (sau recitire) un volum realizat de „Clubul de la Timișoara” la inițiativa regizorului Ioan Cărmăzan, o carte îngrijită de regretata scriitoare Nina Ceranu și apărută la editura timișoreană Eubeea în anul 2022.

Cartea se numește „Dosarul Brâncuși – între real și imaginar” și se deschide cu un interviu intitulat „Brâncuși, românul, a marcat intrarea artei moderne în America”, un dialog al scriitorului Vasile Bogdan cu cineastul și prozatorul Ioan Cărmăzan. Este discuția care, dincolo de multele informații (unele oficiale, altele  povești, legende…) oferite de Ioan Cărmăzan în stilu-i caracteristic, lămurește, într-un fel sau altul, ce-și propune această carte și de ce și-a dorit Ioan Cărmăzan acest nou volum în seria editorială deja cunoscută a „Clubului de la Timișoara”:   

„…Din punctul meu de vedere mă interesează mai puțin o exegeză a lucrărilor. Există o carte a lui Pavel Șușară, foarte bună, care pune o problemă, ca să zic așa, universitară. El vorbește despre sculpturile lui Brâncuși, despre lumină, despre ciudățenii și nu-mi permit să fac o altă interpretare. Noi încercăm să descifrăm, sau eu, Cărmăzan, îmi propun să facem această carte, să vorbim despre om și despre circumstanțele omului, circumstanțele care circulă între Paris și România, pentru că până la urmă rădăcinile sunt acolo și toate ciudățeniile pe care le-a trăit Brâncuși au legătură cu asta, unele de la doamna Tătărescu, altele de la Milița Pătrașcu.”

„Clubul de la Timișoara” – inventat prin 2014 – 2015 de Ioan Cărmăzan – este o grupare cultural-literar-artistică, menită să adune creatori din diverse domenii, pentru a promova cultura, literatura, arta, publicistica bănățeană. Această grupare dă naștere, sub bagheta magică a regizorului Ioan Cărmăzan, unor antologii valoroase, prima fiind cea dedicată iubirii și intitulată Despre iubire…(Cluj Napoca: Ecou Transilvan, 2016). Urmează apoi Dosarul Brâncoveanu – între real și imaginar (Timișoara: Eubeea, 2017), Utopia – despre iubire și prostie ( Timișoara: Eubeea, 2018), Insula fiecăruia (Timișoara: Eubeea, 2019), Campioana, volum dedicat Doinei Moț, la 80 de ani (Timișoara: Eubeea, 2018), Descifrând codul Cărmăzan, autor Vasile Bogdan (Timișoara: Eubeea, 2018), Adrian Dinu Rachieru – O întâlnire mirabilă (Timișoara: Eubeea, 2020), Marika – volum dedicat Mariei Pongrácz Popescu (Timișoara: Eubeea, 2021), Dosarul Brâncuși – între real și imaginar (Timișoara: Eubeea, 2021) și 30 de ani de U.A.R.F. (Uniunea Autorilor și realizatorilor de Film din România) (Timișoara: Eurostampa&Eubeea, 2023).

„Dosarul Brâncuși – între real și imaginar” se constituie din două părți: prima parte, denumită „Brâncuși, un român”, cuprinde lucrări semnate de scriitorii: Veronica Balaj, Constantin Mărăscu, Anca Munteanu, Manolita Dragomir-Filimonescu, Octavian Dragomir-Filimonescu, Silvia C. Negru, Maria Nițu, Constanța Marcu, Rodica Pop, Olimpia Sârb, Nina Ceranu și Doru Arăzan.

Cea de-a doua parte a cărții se numește „Brâncuși românul” și cuprinde lucrări ale scriitorilor: Mirel Taloș, Pavel Șușară, Cristian Tiberiu Popescu și Matei Stârcea Crăciun.

Sunt eseuri, piese de teatru, corespondență, amintiri, povestiri, lucrări menite să evidențieze personalitatea unui „român simplu care pleacă cum pleacă, pe jos, pe tren, spală vase, nu spală vase, stă ancorat undeva într-un cartier din Paris și ajunge o asemenea legendă încât la un moment dat orice american care venea de la Paris era întrebat înainte de toate: <Ai fost la Brâncuși?>” (Ioan Cărmăzan).

Ziua Națională Constantin Brâncuși este sărbătorită de multe și diverse instituții, în multe și diferite moduri, prin activități complexe de mai mult sau mai puțin răsunet. Eu mi-aș dori ca în această zi să mă aflu în Gorj sau în Paris. Dar, fiindcă acest lucru nu este posibil, mă voi mulțumi cu lectura. Așadar, vă propun pentru această zi o carte și câteva povețe (aforisme) brâncușiene: „Funcția artistului rămâne aceea de a descifra semnele ascunse ale naturii și de a interpreta misterele universului.[…]Semne se află peste tot. Numai să știi să le vezi.[…]Da. Pretutindeni dai de semne. Nu-i nevoie să căutăm formule obscure sau taine de nepătruns. Când ți-e dragă viața, îți ies în cale semnele și-i destul să le privești cum trebuie, ca să le pătrunzi tâlcul… Cei cu inima curată, copiii mai ales, le zăresc cei dintâi.[…]Priviți lucrările până când le vedeți. Cei aproape de Dumnezeu le-au văzut.[…]Eliberează-te de pasiuni, eliberează-te de pofte, eliberează-te de greșeli, – acestea sunt trei precepte, zale și scut, pentru orice spirit. Purtând această armură, ești puternic împotriva răului, – devii invulnerabil.[…]”     

20 februarie 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

150 de ani de la nașterea sculptorului Constantin Brâncuși (*19 februarie 1876, Hobița / județul Gorj – †16 martie 1957, Paris). Ziua Națională Constantin Brâncuși (19 februarie).

În dialog cu Marian Truțulescu, Doru Vasiuți și dr. Ada Cruceanu-Chisăliță.

Expozițiile „Constantin Brâncuși la Târgu Jiu și la Paris” și „Brâncuși: Surse românești și perspective universale”, cu fotografii de Erwin Josef Țigla.

 

 

20. Februar 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

150. Geburtstag des Bildhauers Constantin Brâncuși (*19. Februar 1876, Hobița / Kreis Gorj – †16. März 1957, Paris).

Nationaler Constantin-Brâncuși-Gedenktag (19. Februar). Mit Marian Truțulescu, Doru Vasiuți und Dr. Ada Cruceanu-Chisăliță.

Ausstellungen: „Constantin Brâncuși in Târgu Jiu und in Paris” und „Brâncuși: Surse românești și perspective universale = Brâncuși: Rumänische und universelle Quellen”, mit Fotos von Erwin Josef Ţigla.

 

De curând, a văzut lumina tiparului un nou volum al doamnei Fenia Driva, vrednic bibliotecar al Călimăneștiului, actualmente important om de cultură și scriitor, autor al unor volume de referință dintre care, cel mai recent și arhicunoscut este  dicționarul „Scriitori bibliotecari, bibliotecari scriitori” (Editura Rotipo din Iași, 2022), dicționar care adună aproximativ 1000 de nume de oameni ai cărții, între care se regăsesc și cărășenii: Ion Marin Almăjan, Pavel Bellu, Nicolae Bocșan, Gheorghe Cramanciuc, Ada Cruceanu, Nicoleta Douca, Vasile C. Ioniță, Olga Neagu, Daniel Onaca, Liubița Raichici, Iacob Roman, Nicolae Sârbu, Gabriela Șerban, Erwin Țigla, Wollman Volker.

Caldă încă, recenta carte semnată Fenia Driva, se numește „I se spunea MARIA… Angela, Aurelia, Cristina, Ecaterina, Elena, Eva, Florica, Georgeta, Gabriela, Ioana, Irina, Lucia, Margareta, Marta, Paula, Raluca, Tatiana, Teodora”și cuprinde aproximativ 200 de biografii ale unor doamne despre care autoarea consideră că merită să le rămână numele într-o carte.

Între aceste mari nume, unele foarte cunoscute, se regăsesc și două bocșence: Aurelia Fătu Răduțu și Gabriela Șerban.

Autoarea Fenia Driva este născută în 25 septembrie 1945 la Timișoara, iar în perioada 1980 – 2001 conduce cu pricepere și dăruire Biblioteca Orășenească „A. E. Baconsky” din Călimănești. Este nu doar un om al cărții, ci și al cetății, fiind implicată în diverse și importante proiecte, anul 2022 aducându-i recunoaștere din partea comunității prin conferirea Titlului de Cetățean de Onoare al Orașului Călimănești.

Este realizatoarea unor monografii locale – „Călimănești și oamenii săi” (dicționar); „Călimănești. Căciulata. Cozia” (ghid), „Călimănești. Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel la centenar. 100 de ani de la târnosire”(monografie), „Călimănești. Oameni de știință, artă și cultură” (dicționar, 1999), „Scriitori bibliotecari, bibliotecari scriitori”(dicționar, două ediții, 2022); „Scriitori. Pictori. Autografe. Amintiri”(2023); „Cine a fost prima? 141 vieți și destine” (2024) și este un pasionat slujitor al cărții. „Și a fost să-mi fie dat și mie să continui să mă aflu în lumea cărților, de data asta scriind diverse cărți cu teme descoperite în căutările mele, iar atât cât îmi este dat voi continua cu aceste căutări, aducând la lumină noi și noi subiecte pe care le voi așterne pe hârtie spre bucuria cititorilor mei pe care îi iubesc și îi prețuiesc în egală măsură!” mărturisește Fenia Driva în prefața celei mai recente cărți „I se spune Maria…”

20 februarie 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

150 de ani de la nașterea sculptorului Constantin Brâncuși (*19 februarie 1876, Hobița / județul Gorj – †16 martie 1957, Paris). Ziua Națională Constantin Brâncuși (19 februarie).

În dialog cu Marian Truțulescu, Doru Vasiuți și dr. Ada Cruceanu-Chisăliță.

Expozițiile „Constantin Brâncuși la Târgu Jiu și la Paris” și „Brâncuși: Surse românești și perspective universale”, cu fotografii de Erwin Josef Țigla.

 

20 februarie 2026, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

146 de ani relații diplomatice între România și Germania, 20 februarie 1880 – 20 februarie 2026.

Expoziție de filatelie: „România – Germania“ din colecțiile Erwin Josef Ţigla și Gustav Hlinka.

 

23 februarie 2026, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Solidaritate cu Ucraina la patru ani de la debutul conflictului armat (24 februarie 2022 – 24 februarie 2025).

Expoziție de fotografii „Kievul ortodox” și expoziție filatelică din colecția lui Erwin Josef Ţigla.

 

23 februarie 2026, ora 12.00, Colegiul Național „Diaconovici – Tietz“ Reșița:

Ziua Internațională a Limbii Materne: 21 februarie 2026.

O activitate interactivă cu participarea elevilor din clasa a IX-a B, secția germană, Colegiul Național „Diaconovici – Tietz“, coordonatori: prof. Sonia Maria Chwoika, director adjunct al colegiului, împreună cu practicanta Estera Isip Leordean.

 

24 februarie 2026, ora 12.00, Colegiul Național „Diaconovici – Tietz“ Reșița:

Personalitățile noastre: Rolf Bossert (*16 decembrie 1952, Reșița – † 17 februarie 1986, Frankfurt am Main / Germania), la 40 de ani de la trecerea sa în eternitate. O activitate interactivă cu participarea elevilor care învață limba germană ca limbă maternă, clasa a XI-a B, Colegiul Național „Diaconovici – Tietz“; coordonatori: prof. Sonia Maria Chwoika, director adjunct al colegiului, împreună cu practicanta Estera Isip Leordean.

 

25 februarie 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Expoziție Nik Potocean (Bocșa), membru al Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza”.

Prezentarea volumului „Arta lui NIK Potocean. O poveste homerică”, coordonatoare: Gabriela Șerban, apărut la Editura „Castrum de Thymes” Giroc, 2026, în cadrul Seriei „Bocșa, istorie și cultură”, vol. 79.

 

26 februarie 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Dialoguri culturale. În calitate de oaspete, doamna bocșană a cuvântului: Stela Boulescu.

Expoziție de artă croșetată Stela Boulescu (Bocșa).

 

27 februarie 2026, ora 12.00, galeria Direcției Județene pentru Cultură Caraș-Severin, Reșița:

De Mărțișor, o întâlnire cu arta, cu poezia și cu muzica (ediția a V-a).

Expoziție de artă plastică a Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza” din cadrul Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin, Reșița (coordonatori: Doina și Gustav Hlinka). Expun: Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina Hlinka, Eleonora Hoduț, Violeta Iakabfi, Gabriela Surugiu, Carmen Todosie, Mariana Troner, Mariana Tudur și Tatiana Țibru.

 

27 februarie 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Proiect „Cei trei A din Reșița” – Andrei Florin Bălbărău, Bogdan Andrei Mihele & Andrei Szabo în 12 expoziții dedicate Reșiței în anul aniversar 2026.

Expoziția Nr. 2, autor Bogdan Andrei Mihele.

 

28 februarie 2026, ora 16.00, Centrul Social „Frédéric Ozanam“ Reșița:

De Mărțișor, o întâlnire cu arta, cu poezia și cu muzica (ediția a V-a).

Expoziție de artă plastică a Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza” din cadrul Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin, Reșița (coordonatori: Doina și Gustav Hlinka). Expun: Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina Hlinka, Eleonora Hoduț, Violeta Iakabfi, Gabriela Surugiu, Carmen Todosie, Mariana Troner, Mariana Tudur și Tatiana Țibru.

Expoziția „Miniaturi domestice de primăvară” cu Nicoleta Liliana Bălan, Sonia Blejenar, Aurora David, Viorica Ana Farkas, Marianne Florea, Natalia Georgia Pojar, Ecaterina Trebel, Carmen Todosie și Tatiana Țibru.

Întâlnire cu poeții reșițeni.

Împreună cu Corul „Franz Stürmer“ Reșița (dirijoare: prof. Elena Cozâltea), cu Marianne & Petru Chirilovici și cu grupurile vocal-instrumentale „Intermezzo“ (coordonator: Lucian Duca) & „Resicza“ (coordonator: Iuliu Fazakas).

 

 

20. Februar 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

150. Geburtstag des Bildhauers Constantin Brâncuși (*19. Februar 1876, Hobița / Kreis Gorj – †16. März 1957, Paris).

Nationaler Constantin-Brâncuși-Gedenktag (19. Februar). Mit Marian Truțulescu, Doru Vasiuți und Dr. Ada Cruceanu-Chisăliță.

Ausstellungen: „Constantin Brâncuși in Târgu Jiu und in Paris” und „Brâncuși: Surse românești și perspective universale = Brâncuși: Rumänische und universelle Quellen”, mit Fotos von Erwin Josef Ţigla.

 

20. Februar 2026, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

146 Jahre diplomatische Beziehungen Rumänien – Bundesrepublik Deutschland, 20. Februar 1880 – 20. Februar 2026.

Philatelie-Ausstellung: „Rumänien – Deutschland“ aus den Sammlungen von Erwin Josef Ţigla und Gustav Hlinka.

 

23. Februar 2026, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Ausstellungen aus Solidarität mit der Ukraine nach zwei Jahren Krieg: Fotoausstellung „Das orthodoxe Kiew” und Philatelie-Ausstellung, dem Krieg in der Ukraine gewidmet, beide von Erwin Josef Ţigla.

 

23. Februar 2026, 12:00 Uhr, „Diaconovici – Tietz“-Nationalkolleg Reschitza:

Internationaler Tag der Muttersprache: 21. Februar 2026.

Eine interaktive Veranstaltung mit den Schülern der IX. B-Klasse, „Diaconovici – Tietz“-Nationalkolleg. Koordination: Deutschlehrerin Sonia Maria Chwoika, stellvertretende Direktorin der Schuleinheit, in Zusammenarbeit mit Praktikantin Estera Isip Leordean.

 

24. Februar 2026, 12:00 Uhr, „Diaconovici – Tietz“-Nationalkolleg Reschitza:

Unsere Persönlichkeiten: Rolf Bossert (*16. Dezember 1952, Reschitza – † 17. Februar 1986, Frankfurt am Main / Deutschland) – 40. Todestag. Eine interaktive Veranstaltung mit den Schülern der IX. Klasse / deutsche Abteilung, „Diaconovici – Tietz“-Nationalkolleg. Koordination: Deutschlehrerin Sonia Maria Chwoika, stellvertretende Direktorin der Schuleinheit, in Zusammenarbeit mit Praktikantin Estera Isip Leordean.

 

25. Februar 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Ausstellung Nik Potocean (Bokschan), Mitglied von „Deutsche Kunst Reschitza“.

Buchpräsentation: „Arta lui NIK Potocean. O poveste homerică” (= „Die Kunst des NIK Potocean. Eine homerische Erzählung”), Koordinatorin des Bandes: Gabriela Șerban, erschienen im Verlag „Castrum de Thymes” Giroc, 2026, im Rahmen der Serie „Bocşa, istorie și cultură”, Band 79.

 

26. Februar 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Kulturelle Dialoge. Als Gast, Stela Boulescu (Bokschan).

Häkelkunstausstellung Stela Boulescu (Bokschan).

 

27. Februar 2026, 12:00 Uhr, Galerie der Kreisbehörde für Kultur Karasch-Severin, Reschitza:

„Künstlerische, literarische und musikalische Märzchen“ (V. Auflage).

Kunstausstellung von „Deutsche Kunst Reschitza“ (Koordinatoren: Doina & Gustav Hlinka): Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina Hlinka, Eleonora Hoduț, Violeta Iakabfi, Gabriela Surugiu, Carmen Todosie, Mariana Troner, Mariana Tudur und Tatiana Țibru.

 

27. Februar 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Ausstellungsprojekt „Reschitza 255 / 100”. Die drei A in für Reschitza gewidmeten Ausstellungen: Andrei Florin Bălbărău, Bogdan Andrei Mihele & Andrei Szabo.

Ausstellung Nr. 2, Autor: Bogdan Andrei Mihele.

 

28. Februar 2026, 16:00 Uhr, „Frédéric Ozanam“-Sozialzentrum Reschitza:

„Künstlerische, literarische und musikalische Märzchen“ (V. Auflage).

Kunstausstellung von „Deutsche Kunst Reschitza“ (Koordinatoren: Doina & Gustav Hlinka): Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina Hlinka, Eleonora Hoduț, Violeta Iakabfi, Gabriela Surugiu, Carmen Todosie, Mariana Troner, Mariana Tudur und Tatiana Țibru.

Hausfrauenkunst mit Nicoleta Liliana Bălan, Viorica Ana Farkas, Sonia Blejenar, Aurora David, Marianne Florea, Natalia Georgia Pojar, Ecaterina Trebel, Carmen Todosie und Tatiana Țibru.

Poetische Einlagen mit Reschitzaer Dichtern.

Mit dem „Franz Stürmer“-Chor Reschitza (Dirigentin: Elena Cozâltea), mit Marianne & Petru Chirilovici und mit den Vokal- und Instrumentalgruppen „Intermezzo“ (Koordination: Lucian Duca) & „Resicza“ (Koordination: Iuliu Fazakas).