Gavril MOISA este omul cu visuri îndrăznețe, conștient că rezultatele cer muncă, răbdare și perseverență, iar flacăra talentului trebuie să ardă neîncetat.

Știe să asculte ticăitul necontenit al inimii și nu își pierde niciodată răbdarea.

Este o lumânare a credinței în arta scrisului care arde de fiecare dată în inima cititorilor.

S-a născut pe data de 06.12.1951, în localitatea Voivozi, din judeţul Bihor. Licențiat în științe politico-militare. Absolvent al Academiei de Înalte Studii Militare Bucureşti, Facultatea politico-militară, 1981, și a Facultății de arme-specialitatea artilerie şi rachete, 1993, colonel (rtr).

Locuiește în Cluj-Napoca din anul 1976. Este membru al Uniunii Epigramiştilor din România (2004), membru fondator şi secretarul general al Ligii Scriitorilor din România din  anul 2006 şi coordonator al Revistei AGORA LITERARĂ, vicepreşedintele Cenaclului ,,Artur Silvestri” (2011) și al Cenaclului Epigramiștilor Clujeni ,,Satiricon” (2013- 2024).

A obţinut numeroase premii şi diplome la concursuri de creaţie şi festivaluri naţionale şi internaţionale de poezie, literatură umoristică şi epigramă.

Din anul 1977 este cuprins în 20 antologii de versuri, peste 80 de antologii de epigramă şi este inclus în 50volume colective (la 10 dintre ele fiind coautor).

A publicat peste 45 de volume de poezie, epigrame și catrene, fabule, eseu și publicistică.

Semnează în diverse publicaţii de literatură, cultură, epigramă şi sociale din ţară şi străinătate, poezii, articole diverse, cronici literare, eseuri, epigrame etc. Pseudonim literar: Gavril Voivozeanul. Din anul 2016 este Cetățean de Onoare al Comunei Popești, județul Bihor, iar din anul 2021, o sală de clasă de la Școala Gimnazială Voivozi, poartă numele scriitorului Gavril Moisa.

Cu prilejul aniversării a 65 de ani, Rodica Prodan i-a închinat volumul: Gavril Moisa – Efortul prometeic în abisul ontologic, între copertele căreia este sintetizată opera și viața sa.

Din anul 2004 participă și organizează anual în Cluj-Napoca Festivalul Național ,,Eterna Epigramă”, aflat la ediția a XXXVII-a, cu participarea unor epigramiști din țară și din străinătate.

Pentru promovarea culturii române în țară și străinătate i s-a conferit din partea Ligii Scriitorilor din România, Medalia ,,VIRTUTEA LITERARĂ” (2016).

Numele său este cuprins în:

• Dicţionarul scriitorilor români de azi, Editura Porţile Orientului, Iaşi, 2011;
• Dicționarul Ligii Scriitorilor Români, vol. I, Edit. Dacia XXI, Cluj‑Napoca, 2011 (coordonator Anda Dejeu);
• Poeți clujeni la cumpăna de milenii (antologie), Editura Sedan, Cluj‑Napoca, 2011 (sub egida Casei Municipale de Cultură Cluj‑Napoca);
• Dicționarul selectiv de militari epigramiști și… epigra­miști militari, Editura Măiastra, Târgu‑Jiu, 2010;
• Dicționarul autorilor români contemporani (coord. Alina Kristinka), Editura Arial, Ploiești, 2013 (322 p.);
• Monografia județului Bihor, Vol. III, Oameni din Bihor, Arca, Edit. Universității din Oradea, 2011 (257 p.); Epigramiștii se prezintă, vol. I (coord. Rodica Hanu‑Pavel), Editura Grafit, Bacău, 2012, seria „Epigrama 2000”, Nr. 23;
• Epigrama – floarea parfumată a literaturii. O antologie a epigramei românești (1938‑1978), întocmită de Nic Petrescu, Editura Napoca Nova, Cluj‑Napoca, 2013;
• Lira poeţilor, muza compozitorilor şi harul scriitorilor militari, Editura Paco, Bucureşti, 2007, de gl. bg, (r) dr. Constantin Ucrain.
• Sagittarius Epigramaticus, Dan Căpruciu, Ediyura Pax Aura Mundi, Galați, Culegere de epigrame ale autorilor săgetători români contemporani, 2016;
• Antologie de epigrame, Editura Atec, Focșani, 2016, Volum publicat în memoria lui Cincinat Pavelescu;
• Epigramiada Românească, Efim Tarlapan (antologie exhaustivă), ed. îngrijită de Zina Cenușă, Editura Prut Internațional, 2016 (700 p.);
• Povestea unei generații. Promoția 1970 a liceului militar ,,Ștefan cel Mare” din Câmpulung Moldovenesc, Editura Bren, București, 2021, (627 p.);
• Epigramiștii noștri, antologie a Uniunii Epigramiștilor din  România, seria ,,Epigrama 2000”- nr. 43, Editura Pim, Iași, 2025 (457 p.);
• Formație în defilare, Antologia Cenaclului Scriitorilor Militari Cluj, 2025, Editura Ecou Transilvan (336 p.);
• Pagini de conștiință – Ziariști și scriitori,  volumul I, de Al. Florin Țene,  Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2025.

 

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

 

 

– Doamna Iluca Simona Julieta, sunteți profesor pentru învățământul primar la Școala Gimnazială Nr. 1 Hunedoara și v-ați implicat în finalizarea multor activități educative. Punctați-ne câteva din acțiunile organizate în această perioadă.

– Elevii claselor primare de la Școala Gimnazială Nr. 1 Hunedoara, prin intermendiul Proiectului educațional „24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române”, au efectuat diverse activități prin care au sărbătorit Unirea Mică. Coordonați de învățătoarele: Hîrban Lenuța, Urs Andrea, Szekely Eva, Iluca Simona, Lupșan Clementina, Talpoș Nadia, Popa Andreea și Bera Mihaela, elevii au desfășurat diverse activități integrate care i-au ajutat să înțeleagă mai bine cât este de importantă este unitatea, speranța și viitorul comun.

Am sărbătorit 167 de ani de la înfăptuirea Unirii Mici, unirea Moldovei cu Țara Românească, un prim demers pentru formarea României de astăzi. Această unire ne-a amintit că doar împreună suntem mai puternici și că valorile care ne leagă, trec dincolo de timp.

Unirea nu este doar o pagină de istorie, ci un mesaj pentru prezent: unitatea ne face mai puternici și împreună putem construi un viitor mai bun. Să fim uniți în gânduri, fapte și speranțe.

În cadrul activității, profesoara de istorie le-a vorbit celor prezenți despre curajul lui Alexandru Ioan Cuza și visul românilor de a fi „împreună sub același steag”. Prin povești adaptate vârstei lor, copiii au înțeles că Mica Unire a fost fundamentul pe care s-a clădit România de astăzi.

Și încă un amănunt: sălile de clasă s-au transformat în veritabile ateliere de creație. Micii artiști     și-au pus imaginația la treabă prin diverse activități:

• Desen și pictură: Portrete ale domnitorului Cuza și peisaje simbolice cu cele două țări surori, Moldova și Țara Românească.
• Colaje: Hărți ale unirii realizate din materiale reciclabile, boabe de grâu sau hârtie creponată în culorile tricolorului.
• Expoziție: Toate lucrările au fost expuse în clasele școlii, formând un veritabil „drum al unității”.

Momentul emoționant al zilei a avut loc în holul central al școlii. Elevii și profesorii învățământului primar și-au dat mâna și au încins tradiționala Horă a Unirii. De la mic la mare, ne-am luat de mână și s-a dovedit că, împreună, formăm o echipă de neînvins. Pe acordurile imnului compus de Alexandru Flechtenmacher, pașii tuturor au bătut ritmul unității, demonstrând că spiritul lui 1859 este încă viu în sufletele noastre.

 

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

 

4 februarie 2026, ora 11:00, Colegiul Național „Diaconovici – Tietz“ Reșița:

Ziua Internațională a Cititului Împreună (World Read Aloud Day): 4 februarie 2026. 

O activitate interactivă cu participarea elevilor care învață limba germană ca limbă maternă, clasa a VI-a B, Colegiul Național „Diaconovici – Tietz“; coordonatori: prof. Sonia Maria Chwoika, director adjunct al colegiului, împreună cu practicanta Estera Isip Leordean și bibliotecara Valerica Bănicioiu.

 

4 februarie 2026, ora 16.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Conferințele „Reșița 255 / 100: Oameni – Locuri – Fapte”. Invitat: scriitorul, jurnalistul și editorul Gheorghe Jurma. Tema conferinței: REȘIȚA LITERARĂ.

Expoziție documentară și de cărți Gheorghe Jurma.

 

 

4. Februar 2026, 11:00 Uhr, „Diaconovici – Tietz“-Nationalkolleg Reschitza:

Internationaler Tag des gemeinsamen Vorlesens (World Read Aloud Day): 4. Februar 2026.

Eine interaktive Veranstaltung der Schüler der deutschen Abteilung am „Diaconovici – Tietz“-Nationalkolleg (VI. B-Klasse), Koordination: Deutschlehrerin Sonia Maria Chwoika, stellvertretende Direktorin der Schuleinheit, in Zusammenarbeit mit Praktikantin Estera Isip Leordean und Bibliothekarin Valerica Bănicioiu.

 

4. Februar 2026, 16:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Konferenzen „Reschitza 255 / 100: Menschen – Orte – Fakten“. Als Gast: Gheorghe Jurma, Schriftsteller, Journalist und Herausgeber von Büchern und Zeitschriften. Themata der Konferenz: DAS LITERARISCHE RESCHITZA.

Ascunde textul citat

Buch- und Dokumentationsausstellung Gheorghe Jurma.

 

Inspectoratul Teritorial de Muncă Hunedoara a desfășurat o campanie de control în domeniile hoteluri și alte facilități de cazare, restaurante și alte activități de servicii de alimentație (Cod CAEN Rev.3: 55, 56), având ca scop identificarea și combaterea muncii nedeclarate, precum și verificarea respectării prevederilor legale privind securitatea și sănătatea în muncă.

În domeniul relațiilor de muncă, controalele au vizat respectarea reglementărilor legale privind angajarea personalului (inclusiv transmiterea în termen legal a contractelor individuale de muncă în REVISAL), durata timpului de muncă și munca suplimentară, repausuril periodice (repausul săptămânal, sărbători legale), întocmirea evidenței orelor de muncă prestate de salariați, munca de noapte, precum și stabilirea și acordarea drepturilor salariale.

Din punctul de vedere al securității și sănătății în muncă, având în vedere riscurile specifice acestui domeniu de activitate (arsuri, tăieturi, alunecări pe pardoseli umede, ventilație insuficinetă, expunere la substanțe chimice utilizate la curățenie, manipulări manuale de mase, temperaturi extreme, nivel ridicat de zgomot sau utlizarea echipamentelor neconforme), controalele au urmărit identificarea și evaluarea riscurilor profesionale, verificarea echipamentelor de muncă (în special a celor aflate  sub incidența ISCIR), instruirea lucrătorilor și eliminarea riscurilor de incendiu prin verificarea mentenanței echipamentelor.

În cadrul campaniei – susținea inspectorul șef Adrian Florin BOZDOG (foto) – au fost efectuate 41 de controale, fiind constatate 81 de deficiențe, pentru care au fost dispuse măsuri de remediere și respectare a prevederilor legale.

Au fost aplicate 48 de sancțiuni contravenționale, dintre care 29 în domeniul securității și sănătății în muncă, constând în avertismente și 19 în domeniul relațiilor de muncă, dintre care una a fost amendă în cuantum de 40.000 lei, fiind identificată o persoană care desfășura activitate fără a avea întocmit contract individual de muncă.

Prin aceste acțiune de control, I.T.M. Hunedoara urmărește creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor privind respectarea legislației în domeniul relațiilor de muncă și al securității și sănătății în muncă, precum și eliminarea neconformităților constatate, prin aplicarea măsurilor obligatorii și a sancțiunilor contravenționale corespunzătoare.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

În 3 februarie 2021 artistul plastic Viorel Coțoiu s-a stins în casa părintească din Bocșa Română.

Viorel Coțoiu este unul dintre cei mai importanți pictori ai Banatului, unul dintre artiștii pentru care viața însemna artă, unul dintre bocșenii care fără artă nu ar fi putut trăi!

„Pentru mine pictura este o chemare” mărturisea cu entuziasm Viorel Coțoiu și preciza întotdeauna faptul că iubea vara, deoarece vara  zilele sunt lungi, e cald și putea lucra toată noaptea, putea sta afară să picteze după placul inimii! Pentru că el ar fi pictat întruna, fără somn, până la epuizare.

Viorel Coțoiu s-a născut la 19 septembrie 1962 în Reşiţa și s-a stins în data de 3 februarie 2021 acasă, la Bocșa, fiind înmormântat în data de 4 februarie 2021 în Cimitirul Ortodox de pe Gh. Vucu din Bocșa Română.

Îndrumat de prof. Peter Kneipp, Viorel urmează cursurile Universității timișorene și este absolvent al Academiei de Arte, clasa de pictură a prof. Romul Nuțiu.

Participă la saloanele studenţeşti de pictură (1991-1996). În 1992 obţine Premiul I la Festivalul Artei Studenţeşti. În 1996 debutează cu o expoziţie personală la Galeria ART din Timişoara.  Este membru  titular al Filialei UAP Reşiţa. Pictează  şi restaurează artă bisericească. De altfel, era curios și preocupat de orice stil artistic.  

Prima expoziție la Bocșa, orașul său natal, s-a desfășurat la Biblioteca Orășenească „Tata Oancea”, la inițiativa bocșeanului Dumitru Jacotă, în anul 1997. De atunci, Viorel Coțoiu începe o bună colaborare cu această instituție și cu managerul ei, iar expozițiile continuă: fie personale, fie de grup. Cumva, biblioteca bocșană îl ia „sub aripa sa” promovându-i talentul și obținându-i diverse proiecte artistice. Astfel, au fost organizate expoziții personale în orașe precum Reșița și  Lugoj, expoziții în biserici, în galerii, în instituții culturale, dar și în spații alternative, neconvenționale .

Tot la inițiativa Bibliotecii publice din Bocșa, în anul 2008, scriitorul și reporterul Vasile Bogdan a realizat pentru TVR Timișoara un reportaj acasă la Viorel Coțoiu, menit să promoveze munca și talentul acestui pictor de geniu.

În anul 2022, primarul Patriciu Mirel Pascu propune și acordă, postmortem, Titlul de Cetățean de Onoare al Orașului Bocșa artistului plastic Viorel Coțoiu.

Astăzi, la împlinirea celor 5 ani de neuitare, Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa a organizat o expoziție de pictură care va putea fi vizitată pe tot parcursul lunii februarie, iar într-una din zile, la sediul bibliotecii va fi proiectat reportajul realizat de Vasile Bogdan.

De asemenea, un moment dedicat artistului Viorel Coțoiu s-a desfășurat în cadrul Simpozionului „Sfinții Trei Ierarhi – modele de educație creștină”, ed. a XI-a, la Biserica „Sf. Nicolae” Bocșa Română, edificiu care, într-o anume perioadă, a fost restaurat și de Viorel Coțoiu.

Acest artist deosebit de talentat s-a stins mult prea devreme, proiectele sale rămânând neterminate, unele, iar altele încă neinițiate.  Criticul de artă Ion Bobeică îl descrie extraordinar de corect și real: ”Viorel Coţoiu este un pictor al stărilor sale psihologice…Asemenea unui actor care se confundă cu rolul său, artistul se suprapune cu pictura sa până la uitarea de sine. Este un pictor sincer, adevărat şi pictura sa are viaţă.”

          Ne este dor de sinceritatea lui Viorel Coțoiu, de talentul său cu care Dumnezeu l-a înzestrat, de naivitatea sa (adesea debordantă!), de prietenia cu care ne înconjura! Îi privim lucrările și ne amintim bucuria din ochii săi!…

 Dumnezeu să-l odihnească! În veci pomenirea sa!

 

 

 

 

 

 

 

 

COŢOIU, VIOREL. Artist plastic. Cetățean de onoare al orașului Bocșa.

Referinţe:  Bocşa din inimă/ Vasile Bogdan. Reşiţa. TIM. 2008; Întâlniri cu destine: interviuri/ Adalbert Gyuris. Cluj-Napoca. Grinta. 2012; Cărăşeni de neuitat XVIII/ Petru Ciurea şi Constantin Falcă.-Timişoara: Eurostampa, 2012; Biblioteca, între datorie și pasiune. 60 de ani de lectură și bibliotecă publică la Bocșa/Gabriela Șerban.-Reșița: TIM, 2013 (Bocșa- istorie și cultură; 30); Mihai Vișan, Daniel Crecan. Istorie și administrație la Bocșa multiseculară. Ed. a III-a: Itinerariul metalurgiei bocșene la tricentenar.- Timișoara: David Press Print, 2019 (Studii și cercetări umaniste; Istorie și studii culturale);Tangențe. Autografe și poveștile lor/ Adalbert Gyuris.- București: eLiteratura, 2019;   Bocșa culturală. An XXII, nr. 1 (112)/ 2021; Revista Bocșa culturală[1]; Bocșa culturală . Anul XXIII, nr. 1 (116)/ 2022;  Bocșa, un oraș ca o poveste. Vol. 2: Oameni, locuri, fapte din Bocșa de ieri și de azi/ Gabriela Șerban, Reșița: TIM, 2023 (Bocșa, istorie și cultură; 64).

 

---

[1] Gabriela Șerban. Bibliografia revistei „Bocșa culturală” 2000 – 2009.- Reșița: TIM, 2009 (Bocșa – istorie și cultură); Bibliografia revistei Bocșa culturală 2009 – 2013.- Reșița: TIM, 2014 (Bocșa – istorie și cultură); Bibliografia revistei Bocșa Culturală. 2014 – 2018.- Reșița: TIM, 2019 (Bocșa – istorie și cultură).