De ce despre presa ţărănească? Pentru că aceasta este un fenomen unic pe teritoriul actual al României, pentru că la Soceni s-a născut unul dintre cei mai de seamă jurnalişti-ţărani din Banat: Petru Bizerea.

Acesta a fost editorul ziarului „Opinca”, din Coştei, în redacţia căruia s-a întocmit lista cu delegaţii din Banatul de Sud ce urmau să participe, în 1918, la Marea Unire de la Alba Iulia.

Centrul Cultural din Soceni cuprinde o bibliotecă ce-i poartă numele lui Petru Bizerea, aşa cum Casa de Cultură din localitate îi poartă numele profesorului, compozitorului și dirijorului Ion Românu, cel care a înființat Școala Medie de Muzică la Reșița în 1949.

De ce este important mediul rural?

Încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea, în Banat au apărut periodice la sate. Gazetele ţărăneşti din Banat au apărut din iniţiativa şi pe cheltuiala unor ţărani inimoşi, mici proprietari de pământ, dornici de a-şi afirma ideile, prin care dădeau chiar soluţii de rezolvare a problemelor satului românesc interbelic. Fenomenul ţăranilor condeieri, ziarişti şi compozitori din Banat l-a impresionat plăcut pe Camil Petrescu, care a remarcat în articolele sale nivelul cultural al ţinutului şi explozia creatoare a truditorilor brazdei.

Academicianul Gabriel Ţepelea a întocmit, în 1943, o antologie reprezentativă a scriitorilor– ţărani din Banat  atrăgând atenţia asupra dimensiunilor şi valorii acestui fenomen.

În data de 10 aprilie 2008, la Muzeul Satului Bănăţean din Timişoara s-a desfăşurat o sesiune de comunicări – Aspecte culturale din viaţa satelor bănăţene – la care au participat mulţi redactori şefi de la publicaţiile rurale din judeţul Timiş, fiecare prezentându-şi publicaţia, iar în final, iniţiatorul şi moderatorul sesiunii, dl. Ion Traia, cel care a scos periodicul „Vatra satului” în satul său natal Ferendia, a propus constituirea Asociaţiei presei rurale din Banatul istoric, propunere ce a fost validată, urmând să se facă demersurile necesare pentru constituirea legală. Toţi participanţii au aderat la ideea regretatului publicist și cărturar Aurel Turcuş, de a decreta ziua de 10 aprilie ca zi a presei rurale din Banat.

Din ianuarie 2010, Asociaţia publiciştilor presei rurale din Banat a dobândit personalitate juridică și și-a dezvoltat și nuanțat activitatea, cooptând în cadrul ei publiciști din întreg Banatul istoric, adică județele Timiș, Caraș-Severin, Arad și publiciști din satele românești din Serbia.

În zilele de 23-24 septembrie 2011 s-au materializat generos gândurile inspirate ale regretatului orof. Ghiţă Rancu – Bodrog, redactor şef al periodicului „Almăjul” din Şopotul Vechi privind desfăşurarea primei ediţii a „Forumului publiciştilor presei rurale din Banatul Istoric”. Co–organizator a fost „Asociaţia Publiciştilor Presei Rurale in Banat”, care a răspuns afirmativ iniţiativei venite din ţinutul de legendă al Ţării Almăjului. Forumul presei rurale din Banat s-a desfășurat timp de două zile, la Șopotul Vechi, în casa dr. Paul Purea. La această întâlnire au fost prezenți publiciști din presa rurală bănățeana, din județele  Arad, Timiș, Caras-Severin și din Serbia.

În data de 30.08. 2013 a avut loc în localitatea Toracu Mare (Serbia) a treia ediţie a Forumului publiciştilor din presa rurală bănăţeană. Evenimentul a fost organizat de către Asociaţia Publiciştilor din Presa Rurală din Banat şi comunitatea locală românească din Torac. La inițiativa lui Mircea Lelea, redactorul-șef al revistei „Lumina torăceană” și în organizarea Asociației pentru Artă și Cultură Românească „Vichenție Popovici Bocăluț” din Torac și a Asociației Publiciștilor Presei Rurale din Banat s-a desfășurat un eveniment cultural la Căminul Cultural și la Școala Generală „George Coșbuc” din localitatea Torac, la care au luat parte redactori și colaboratori ai revistei „Lumina torăceană”, precum și jurnaliști de la mai multe publicații locale din Banatul istoric.

Dar impresionantă rămâne Colecția privată de arheologie și etnografie ,,Almăjul”, aparținând lui Gheorghe Rancu – Bodrog, de la Șopotul Vechi, care a devenit centrul și locul de manifestare a acțiunilor din cadrul Conferinței istoricilor din Banatul istoric și din acest an, dedicată personalității și activității celui care a fost Gheorghe Rancu – Bodrog.

Din paleta lui bogată în activități, pe care nu știu cum de a avut timp și putere mentală să le desfășoare, cum afirma Medicul Iosif Badescu, doresc să amintesc doar câteva, asupra cărora prof. Gheorghe Rancu – Bodrog și-a pus amprenta:

În toamna anului 1995, a editat Revista „Almăjul”. Sigur că revista a avut și sincope, datorate mai multor cauze, decisive fiind cheltuielile pentru editare și tipărire, precum și timpul. După pensionare s-a implicat mult mai mult, astfel că, după un hiatus de vreo zece ani, apariția ei a fost uneori chiar lunară (la apariție revista era trimestrială), cu subiecte tot mai interesante, predominând cele de istorie.

A doua activitate majoră a fost și este „Colecția privată de arheologie și etnografie Almăjul”, deschisă în 2011 în propria locuință, cu peste 4.000 de piese de o valoare inestimabilă. Ideea înființării unui muzeu sătesc îi venise cu mult timp în urmă. Prima locație a colecției a fost o sală de clasă și datează din 1987.

Colecția „Almăjul” a devenit deja de notorietate, fiind un punct de atracție important pentru turiștii veniți în Țara Almăjului, de la elevi, studenți, până la profesori universitari, arhierei, academicieni. Speranța că are viitor stă în faptul că fiul cel mare, dr. Dacian Rancu, este muzeograf și cunoaște adevărata valoare a exponatelor.

Intuind importanța și valoarea cultural-spirituală a publicațiilor, Gheorghe Rancu – Bodrog adaugă o nouă preocupare a pasiunii sale și anume aceea de a colecționa publicații, vechi și noi din diferite spații culturale din Banat. Acest interes s-a materializat în anul 2023, prin înființarea Muzeului Presei Bănățene. Muzeul a fost inaugurat în data de 7 octombrie 2023, fiind constituit în parteneriat cu Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR) și cu Asociația Publiciștilor Presei Rurale din Banat (APPRBl).

Trebuie menționat faptul că este primul muzeu de acest gen înființat în arealul Banatului Montan. Cartografierea publicațiilor, organizarea lor în secțiuni reprezentative, sarcini complexe și laborioase, aparțin exclusiv fondatorului ei – la fel, perseverența și reușita obținerii spațiului ce găzduiește astăzi muzeul, amplasat în incinta Școlii Generale din localitatea Șopotu Vechi.

Ghiță Rancu – prietenul și colegul nostru a luminat imaginea a două sate – cel natal așezat pe marginea unei ape nemiloase, cum scria prof. univ. dr. Anton Ilinca și cel adoptat, de la liziera dealurilor almăjene – azi, Domnul Profesor, Domnul Învățător, fost metodist al Inspectoratului Școlar Județean, gazdă a multor ateliere din cadrul Seminarului Internațional DIDACTICA, aduse la Șopotu Vechi de Casa Corpului Didactic Caraș-Severin, poate privi de sus din ceruri cu mândria-i binecunoscută, la continuarea a tot ceea ce ar mai fi dorit să facă pe acest pământ pentru comunitate, pentru oameni, pentru familie, pentru nepoți și pentru spiritualitatea românească, continuate acum de fiul său, cu sprijinul familiei și al comunității locale…

(Revista UZP, nr. 40/2025)