17 ianuarie 2026, ora 12.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
81 de ani de la începutul deportării germanilor în fosta Uniune Sovietică.
Expoziție de artă plastică a reșițenilor Anton Ferenschütz (*10 noiembrie 1927, Reșița – †25 aprilie 2018, Bielefeld / Germania) și Franz Binder (*14 noiembrie 1924, Steierdorf – †11 noiembrie 2004, Reșița).
17. Januar 2026, 12:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
81 Jahre seit dem Beginn der Russlanddeportation.
Kunstausstellung der Reschitzaer Künstler Anton Ferenschütz (*10. November 1927, Reschitza – †25. April 2018, Bielefeld / Deutschland) und Franz Binder (*14. November 1924, Steierdorf – †11. November 2004, Reschitza).
În cadrul proiectului ,,Zilele Culturii Naționale”, ce se derulează în perioada 10-20 ianuarie 2026, sub egida unui parteneriat important între instituții de cultură județene Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” Caraș-Severin, Centrul Cultural „Teatrul Vechi Mihai Eminescu” Oravița, Forumul Democratic al Germanilor din Județul Caraș-Severin, Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița, s-a desfășurat astăzi, 14 ianuarie 2026, la Muzeul Monetăriei Imperiale, Banatul Montan, Oravița, un eveniment plin de însemnătate, moderat de documentaristul Ion Gheorghe Chiran, având în program expoziția „Mihai Eminescu în filatelie” din colecția Doina și Gustav Hlinka, expoziție ce marchează traseul emisiilor filatelice cu tema „Mihai Eminescu” realizate de domnul Gustav Hlinka de-a lungul vremii. Am urmărit cu vădit interes și expoziția de fotografii „Monumente Mihai Eminescu” realizată de domnul Erwin Josef Țigla, președintele Forumului Democratic al Germanilor din Banat, directorul Bibliotecii Germane „Alexander Tietz” Reșița, care a etalat elementele unui album de fotografii cuprinzând monumentele închinate Poetului nostru național de-a lungul timpului.
Un moment important l-a constituit prezentarea volumului „Eminescu și Banatul”, autor dr. Ionel Bota (Oravița), apărut la Editura TIM din Reșița, editor Gheorghe Jurma. Cele două personalități menționate nu știu dacă mai au nevoie de cuvintele mele de apreciere, doar numele acestea ar trebui să genereze ecou în memoria culturii, cel puțin, bănățene. Această lucrare va fi reper în istoria eminescologiei deoarece a coagulat evenimente și documente de o veridică importanță ce va fi recunoscută în mediile de specialitate, dar nu au fost scăpați din vedere nici iubitorii de Eminescu mai puțin avizați. Carte-document, poate fi lecturată cu plăcere atât pentru delectare cât și pentru documentare constituindu-se într-o sursă serioasă de informații necesare.
Demn de menționat este și onoranta prezență a personalităților aflate la vârful instituțiilor de cultură județene: doamna Clara Constantin, directorul Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici” Caraș-Severin, domnul Trifu Vuiță, directorul executiv al Direcției Județene pentru Cultură Caraș-Severin, doamna Livia Magina, istoric român și cercetător științific, specializată în istoria medievală și premodernă a Banatului și Transilvaniei, manager al Muzeului Banatului Montan, profesor de limba și literatura română Cornelia Edițoiu la Liceul Teoretic „General Dragalina” Oravița. Doamna profesoară, îndrăgostită de limba și literatura română, transmițând cu dăruire și generozitate știința de carte, a venit însoțită de elevi ce au demonstrat că Mihai Eminescu încă mai presară poezie în sufletele tinere. Aceștia au recitat versuri celebre pe care noi, adulții, ne-am surprins murmurându-le o dată cu ei. Parte dintre ei au recitat și la poalele bustului marelui poet întruchipat de sculptorul locului Romul Ladea, unul dintre cei trei corifei ai „Trifoiului cărășan”, alături de Virgil Birou și Ion Stoia Udrea despre care vom mai vorbi într-o altă ocazie. Ni s-a alăturat cu bucurie și doamna profesor Alideia Țepeneu, director de nădejde al Liceului Teoretic „General Dragalina” Oravița”.
Reunirea într-o fotografie de grup la bustul lui Mihai Eminescu, situat în parcul central al Oraviței, a adus zâmbetul pe buze tuturor participanților.
Periplul continuă în chiar Ziua Culturii Naționale, 15 ianuarie, la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” Reșița, secție a Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici” Reșița, inițiatoarea proiectului dedicat acestei aniversări, aș îndrăzni să afirm, una dintre sărbătoririle esențiale ale românilor, coordonat de domnul Erwin Josef Țigla în colaborare cu instituțiile menționate deja.
Bucurându-se de un public de aleasă condiție, într-o ambianță romantică, seara a fost învăluită de melodii binecunoscute compuse pe versuri ale poetului nostru Mihai Eminescu oferite cu generozitate de corul „Franz Stürmer” condus de doamna profesoară Elena Cozâltea cărora ne-am alăturat și noi, auditoriul. Și în această atmosferă prielnică visării am putut urmări cu încântare prezentarea volumului „Eminescu și Banatul”, de către chiar editorul Gheorghe Jurma, eminescolog și redactor al cărții, și, ulterior, de autor, domnul Ionel Bota. Acest volum face parte din colecția Eminescu a Editurii Tim din Reșița, alături de încă 21 de volume avându-l ca subiect de cercetare pe domnul nostru Eminescu.
Moderator a fost, așa cum e lesne de înțeles, domnul Erwin Josef Țigla. A intervenit cu alocuțiuni doamna Carla Maria Constantin, director a Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici” Reșița.
Ziua Culturii Naționale a fost marcată la Vârșeț printr-un eveniment de înaltă ținută academică și spirituală, dedicat personalității și operei lui Mihai Eminescu, poetul național al românilor, reper identitar și conștiință culturală vie. Prima ediție a Colocviilor Eminescu s-a desfășurat sub genericul „Opera eminesciană ca spațiu al memoriei și identității culturale”, fiind organizată de CPE „Libertatea” și Biblioteca orășenească Vârșeț, în parteneriat cu Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România – Filiala Caraș-Severin.
Evenimentul a fost coordonat de subsemnata, Mariana Stratulat, director al CPE „Libertatea”, și moderat de dr. Eufrozinta Greoneanț. Manifestarea a fost structurată în două părți – sesiune științifică și moment literar – și s-a desfășurat într-o formulă care a îmbinat rigoarea academică cu emoția literară, într-un spațiu al dialogului, al memoriei și al identității culturale românești.
Participanții au fost așezați în cerc, simbol al infinitului, fără început și fără sfârșit, asemenea operei eminesciene, mereu vie și actuală. În acest cadru simbolic ne-au onorat cu prezența Mihai Șerban, ministru plenipotențiar la Ambasada României la Belgrad, și Anca Corfu, consul general al Consulatului General al României la Vârșeț. Din partea autorităților locale și a Consiliului Național Român a fost prezent dr. Traian Căcina, membru al Executivului Orașului Vârșeț responsabil pentru cultură și vicepreședinte al Consiliului Național Român. Episcopia Daciei Felix a fost reprezentată de PC. pr. Florențiu Ianeș, secretar eparhial.
Un loc important în desfășurarea evenimentului l-au avut reprezentanții Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România – Filiala Caraș-Severin: Ion D. Cucu, președinte, alături de jurnaliștii și oamenii de cultură Mario Balint, Daniel Botgros și Dan Popoviciu. Biblioteca orășenească Vârșeț a fost reprezentată de Vesna Zlatičanin, director al instituției.
Manifestarea a reunit invitați din Serbia şi România – profesori universitari, profesori, directori de instituții, poeți, actori, oameni de cultură și ziariști, alături de colegi de la CPE „Libertatea” și prieteni ai Casei „Libertatea”, contribuind prin prezența lor la consistența și relevanța evenimentului.
Evenimentul a fost deschis prin adresările susținute de Mihai Șerban, ministru plenipotențiar la Ambasada României la Belgrad, Vesna Zlatičanin, directoarea Bibliotecii orașenești Vârșeț, dr. Traian Căcina, în numele orașului Vârșeț și al Consiliului Național Român, și Ion D. Cucu, președintele Filialei Caraș-Severin a UZPR, urmate de subsemnata, Mariana Stratulat, în calitate de coordonatoare și reprezentantă a organizatorilor. Cu cuvinte alese s-a adresat și PC. pr. Florențiu Ianeș, secretar eparhial al Episcopiei Daciei Felix.
Momentul artistic inaugural i-a aparținut actorului Ionel Cugia, de la Scena în Limba Română a Teatrului „Sterija” din Vârșeț, care a recitat poezia „Trebuia să poarte un nume” de Marin Sorescu, introducând publicul într-o stare de reflecție și solemnitate.
Sesiunea științifică a continuat cu lucrarea prezentată de conf. univ. dr. Brândușa Juică, urmată de intervenția drd. Mariana Stratulat privind sensul, timpul și identitatea, care a propus o lectură actuală asupra întrebării: de ce avem nevoie de Eminescu în secolul XXI? Dr. Tatiana Petrică ne-a purtat pe aleea poeziei eminesciene, citind „Pe lângă plopii fără soț” și „Doina”, iar dr. Valentin Mic a prezentat lucrarea „Dincolo de granițe: Eminescu și ideea românității culturale”. Jurnalista Rodica Gruescu, din Plandiște, a recitat poezia „Rugăciunea unei mame” de Mihai Eminescu.
Un moment distinct al manifestării l-a constituit intervenția doamnei profesoare Veronica Ștefan, care, valorificând o îndelungată experiență didactică în predarea limbii franceze, a vorbit despre receptarea operei eminesciene în rândul elevilor. Perspectiva spirituală asupra personalității și creației lui Mihai Eminescu a fost oferită de Marin Gașpăr, redactor al Editurii „Libertatea”, iar momentul literar a fost reluat de Ionel Cugia, care a interpretat „Rugă pentru mărturisirea copiilor din flori” de Ion Minulescu și o poezie de Rudyard Kipling.
Publicul a fost invitat apoi să urmărească intervenția poetei și scriitoarei Verica Preda PreVera, președinta Asociației pentru Afirmarea Artiștilor VAU ARS din Vârşeţ. Eugenia Mihailov a prezentat lucrarea „Basmul cult în opera lui Eminescu”, iar Dejan Jovanović, educator la grădinița din Sân Ianeș, a vorbit despre modul în care Eminescu este receptat de cei mici. Intervențiile și poeziile dedicate lui Eminescu au fost susținute de jurnalista Rodica Gruescu, Gheorghe Novac și profesorul Teodor Groza Delacodru.
Un moment deosebit a fost dedicat oaspeților veniți din România – reprezentanții Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România – Filiala Caraș-Severin: Ion D. Cucu, președinte, alături de jurnaliștii și oamenii de cultură Mario Balint, Daniel Botgros și Dan Popoviciu, care au avut contribuții prețioase. Cu acest prilej, președintele Ion D. Cucu a prezentat informații privind formarea filialei UZPR în Serbia. Oaspeților le-au fost adresate mulțumiri pentru intervențiile consistente și cuvintele transmise, cu speranța că această colaborare culturală va continua ani la rând, și li s-au decernat diplome de excelență.
Colocviile Eminescu au fost completate de contribuțiile celor care și-ar fi dorit să fie alături de noi, dar nu au putut fi prezenți din motive de sănătate, de vreme sau de distanță. Texte valoroase au fost trimise de poeții Slavco Almăjan, Ioan Baba și Aurora Planjanin din Novi Sad, Veronica Balaj, aflată în prezent în Canada, Evelyne Croitoru din București, Marina Kalkan, redactor-șef al revistei de literatură, artă și cultură transfrontalieră „Lumina”, Genina Abul Haija din Iordania, profesoara Gordana Kovačević din Vârșeț, precum și de profesoarele universitare dr. Virginia Popovici din Novi Sad și dr. Mariana Dan din Belgrad, alături de poetul și scriitorul Nedeljko Terzić din Sremska Mitrovica.
Tuturor participanților le-a fost oferit în dar volumul lui Ioan Baba, „Mihai Eminescu 175 – Bibliografie Lumina 1947–2025”. Această bibliografie amplă, publicată la Editura „Libertatea” din Panciova în 2025, acoperă perioada 1947–2025 și reprezintă un reper important pentru studiul operei eminesciene.
Prima ediție a Colocviilor Eminescu a confirmat faptul că opera eminesciană rămâne un spațiu al memoriei vii și al identității culturale, capabil să adune românii dincolo de granițe și timp. A fost un eveniment de înaltă ținută academică și umană, așa cum sunt toate manifestările organizate de CPE „Libertatea”, demonstrând încă o dată că Eminescu ne adună, ne definește și ne unește.
16 ianuarie 2026, ora 12.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
81 de ani de la începutul deportării germanilor în fosta Uniune Sovietică.
Expoziție de carte, dedicată deportării.
Expoziție filatelică având tematica „Deportarea germanilor în fosta Uniune Sovietică”, din colecția Norbert Blistyar (din Steierdorf, astăzi în Germania).
16. Januar 2026, 12:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
81 Jahre seit dem Beginn der Russlanddeportation.
Ausstellung von Veröffentlichungen, die der Russlanddeportation gewidmet sind.
Philatelie-Ausstellung zum Thema Russlanddeportation, aus der Sammlung von Norbert Blistyar (aus Steierdorf, heute in Deutschland).
UZPR CARAS SEVERIN 