Valea  Bistrei, cea mai reprezentativă zonă a judeţului Caraş-Severin, se găseşte în zona de est a Banatului, şi care prin aşezarea sa geografică unde muntele şi vale,  unite ontologic,  au fost dintotdeauna un loc propice  dezvoltării  vieţii omeneşti. În această zonă, unde trupele romane mărşăluiau spre inima Daciei, Sarmizegetusa, iar mai apoi tot pe aici armatele maghiare, conduse de  generalul Iosif Bem, intrau pe pământul atât de bătătorit al Banatului, vicisitudinile vieţii au făcut ca în glia localităţii Marga să se plămădească  unul dintre cei mai de seamă muzicologi bănăţeni: Profesorul Universitar Doctor Dumitru Jompan.
Dascăl de vocaţie, îndrumător a generaţii şi generaţii de elevi mărgani, seminarişti şi studenţi teologi, element formator în societate şi exemplu de muncă şi dăruire  pentru mulţi, profesorului Dumitru Jompan i se cuvine pentru totdeauna cinste, respect şi onoare.
Născut la data de 13 mai 1938 în localitatea Marga (numită Viena din Valea Bistrei) judeţul Caraş – Severin, copil  fiind urmează primele clase de şcoală în localitatea natală, mai  apoi studiile  muzicale le-a început la Şcoala Normală de Învăţători din Caransebeş ( 1952- 1956) şi Şcoala Populară de Artă din Lugoj, iar mai târziu Conservatorul ,,Ciprian Porumbescu” din București.  Toate aceste studii au culminat cu obţinerea titlului de Doctor în muzică în anul 2002.
După terminarea studiilor este numit învăţător şi profesor suplinitor la şcolile din Marga şi Băuţar între anii 1956 – 1966, apoi profesor titular şi director la Şcoala generală din Marga, între anii 1966 – 1979. Din anul 1995 a activat ca profesor de muzică liniară şi ansamblu coral la Seminarul Teologic ,,Ioan Popasu” din Caransebeş, cât şi la Facultatea de Teologie din acelaşi oraş.
Paralel cu activitatea didactică a înfiinţat şi dirijat următoarele coruri: Corul TIMO din Marga; Corul Şcolii Generale din Marga; Corala Mărgana; Ansamblul Folcloric  din Marga; Grupul Coral Mixt din Marga; Corul CANON din Marga; Corul din Glimboca şi Oţelul Roşu. Tot aici în localitatea Marga ocupă funcţia de director al Căminului Cultural ,,Dumbrăviţa”, vreme de un an (1958 – 1959).
În capitala Banatului Montan a dirijat Corurile ,,Timotei Popovici” al Seminarului Teologic Liceal şi ,,Antoniu Sequens” al Catedralei Ortodoxe ,,Sfântul Gheorghe”. Apoi a mai dirijat Corul Casei de Cultură ,,Gheorghe Suru”, Corul Studenţilor de la Facultatea de Teologie şi Corul Bisericii Ortodoxe din Petroşniţa. Ultimele  coruri dirijate au fost Corul Grănicerii Văii Bistrei, între 2014 – 2016 şi Corul Margana.

Pe tărâm  literar a fost şi este încă foarte activ. A publicat articole, studii, recenzii, culegeri de folclor şi interviuri în diferite ziare şi reviste, precum ,,Actualitatea muzicală”, ,,România literară”, ,,Cântarea României”,  ,,Drapelul Roşu” ( Timişoara), ,,Orizont” (Timişoara), ,,Semenicul”, ,,Albina”, ,,Timpul(Reşiţa), ,,Tibiscum” şi ,,Foaia Diacezană” (Caransebeş). Cât priveşte cărțile publicate, acestea sunt în număr de 105 lucrări. Mai jos amintim câteva titluri din multitudinea de lucrări publicate: ,,Corul din Marga” (1902 – 1972), Reşiţa,1973; ,,Folclor din Marga”, Reşiţa,1979; ,,Găteala capului la femei în Valea Bistrei”, Reşiţa, 1972; ,,Un muzicolog bănăţean Dumitru Jompan”, 2018, iar ultima lucrare publicată în 2025 a fost: ,,Lia. In Memoriam – Umbra luminoasă a lui Micu Jompan”, lansată la Marga în data de 27 decembrie 2025.
Pe lângă vasta activitate de profesor şi om de cultură, Domnia sa a întreprins turnee artistice ca dirijor de cor în Italia, Austria, Iugoslavia, Lituania, Polonia, Republica Moldova, Slovenia şi Turcia. A făcut parte din jurii regionale de concursuri corale şi a iniţiat festivaluri muzicale de copii, universităţi săteşti, cenacluri ale artelor etc.

Domnul Profesor Jompan a fost căsătorit cu doamna învăţătoare Aurelia Frenţiu Jompan, vrednică descendentă din familia episcopului  Valeriu Traian Frenţiu, decedată la data de 9 decembrie 2024.

Pentru activitatea sa culturală profesorul,muzicologul, folcloristul,  compozitorul şi dirijorul Dumitru Jompan a fost distins cu Ordinul ,,Meritul Cultural”, clasa a V-a (1968), Crucea Patriarhală şi cu titlul de Cetăţean de Onoare al localităţilor Marga și Caransebeș, cât și al Județului Caraș-Severin. Totodată, a fost membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România.
     Cu adevărat poate fi numit un adevărat arbiter eleganţiarum, dat fiind ţinuta morală şi culturală a dânsului. Totodată, ţinând seamă de activitatea gigantică exercitată în domeniul artei și frumosului, verhovnicul muzicienilor bănăţeni poate fi adaugat în Panteonul cultural românesc. Iar ca semn de prețuire pentru persoana polihistorului Dumitru Jompan, propun în viitorul apropiat ridicarea unui bust la Marga, așa cum a ridicat Domnia sa, un monument în onoarea eroilor margani.

După o strânsă colaborare magistru-student de peste 20 de ani, fiind lângă dănsul și în ultimele secvențe ale vieții, doresc ca prin aceste rânduri să aduc în actualitate persoana celui ce a fost un mare om de cultură pentru Banat și nu numai, subliniind o parte din activitatea creatoare a dânsului, chiar în aceste momente, când sufletul său se înalță către Creator.

În încheiere doresc aduc veșnică recunoștință Magistrului meu, pentru contribuţia adusă la formarea mea ca om. Vie să-i fie amintirea și veșnică pomenirea între casnicii lui !
La bună revedere, Magistre !

Al Dumneavoastră catehumen,
 Gheorghe Ţunea – Pîrvovanu

În prima zi lucrătoare din acest nou an 2026, pe data de 5 ianuarie, întreaga corespondență care a plecat de la Oficiul Poștal Reșița 1, a fost obliterată cu o ștampilă filatelică ocazională, astfel reflectându-se începutul anului 255 pentru Reșița și activitatea ei industrială.

Ștampila realizată de către Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița a primit în acest sens aprobarea Poștei Române.

Prin acest mod se va putea conștientiza național și internațional, că Reșița intră în cel de-al 255-lea an de istorie industrială în această parte de Europă. Amprenta ștampilei aduce în prim plan logoul realizat de artistul plastic reșițean Bogdan Piperiu prin care se marchează acest an 255 al existenței industriale în acest spațiu.

 

Erwin Josef Țigla