S-au scurs 25 ani de când basul Nicolae Florei s-a stins, însă, în memoria multor bocșeni, amintirile cu acesta sunt încă vii. Mulți dintre vasioveni și-l amintesc cu plăcere  ca fiu „al satului Vasiova”, și-l amintesc interpretând pricesne și colinde, cu timbrul său grav, în biserica satului, și-l amintesc zăbovind pe la câte un prieten la un „pahar de vorbă”,  glumind în felu-i caracteristic sau încurajându-i pe cei tineri. Într-o discuție cu tenorul Lucian Krasznek, acesta își amintește ca pe o întâmplare deosebită întâlnirea cu maestrul Nicolae Florei: „Domnul Nicolae Florei venea la biserică și cânta și în duminicile alea nu aveam eu voie să cânt „Tatăl Nostru” și eu, copil fiind, mă tot gândeam de ce ar vrea oamenii să-l audă pe omul ăsta bătrân, de ce neapărat pe el și, la un moment dat m-am gândit că poate și pe mine o să mă asculte oamenii cândva. Doamna înv. Petcu ne-a invitat la masă și era acolo și dl. Florei. El știa că eu cânt și m-a încurajat. Mi-a dat un disc (de vinil) și mi-a scris pe el dedicația: „Pentru Lucian și îi doresc să devină un cântăreț mare!” și placa o am, chiar dacă nu mai am pick-up.”

În cei din urmă ani de viață, datorită primarului Victor Creangă, maestrul Nicolae Florei și soția sa s-au adăugat prietenilor bibliotecii bocșene, vizitându-se de câteva ori și participând la unele evenimente. Unul dintre aceste evenimente a fost de amploare, maestrul Nicolae Florei inaugurând, prin lieduri, noul sediu al bibliotecii germane, filială a Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea”, eveniment desfășurat în anul 1997, la Bocșa Română, alături de colegul Erwin Josef Țigla și oficiali ai Ambasadei Germane în România.

În anul 2015, prof. univ. dr. habil. Marius Manyov, demn urmaș al basului Nicoale Florei prin carieră și talent, fiu al Bocșei Montane, redutabil profesor în cadrul Facultății de Muzică din Timișoara, dar și un nume de referință în domeniul interpretării muzicii vocale clasice românești și universale, a avut inițiativa organizării la Bocșa a unui Festival Național-Concurs de Interpretare a Romanței și a Liedului care să poarte numele basului Nicolae Florei. Acest lucru s-a și înfăptuit până în perioada pandemiei, când au fost întrerupte multe activități culturale și prea puține au fost reluate.

Însă, Nicolae Florei rămâne acel „Oedipe” din capodopera omonimă enesciană, datorită căruia faima sa internațională s-a consolidat, rămâne îndrăgitul interpret de romanțe și cântece populare (mai ales din folclorul bănățean!), dar și vasioveanul care intonează cu smerenie cunoscute pricesne în biserica din Vasiova! Sunt amintiri care nu pot fi șterse de nicio pandemie și de niciun alt cataclism natural sau indus.

La 25 de ani de la plecare ni-l amintim pe basul Nicolae Florei cu recunoștință, îi ascultăm cântecele și-l rugăm pe bunul Dumnezeu să-l odihnească în pace și lumină! Veșnica lui pomenire! 

Nicolae Florei s-a născut în 10 noiembrie 1927 la Bocşa Vasiova, Caraş-Severin, acesta fiind locul în care copilăreşte şi care-i va rămâne până la moarte „acasă”, și s-a stins în 25 noiembrie 2000 la Bucureşti.

A studiat la Timişoara, apoi la Bucureşti, cu mari profesori care-i vor marca strălucita carieră: Sabin Drăgoi, Nicolae Ursu, Vadim Sumski, Petre Ştefănescu—Goangă, Jean Ranzescu şi Jean Bobescu.

Înainte să-şi pună în valoare excepţionala voce de bas, Nicolae Florei a fost profesor de muzică la Bocşa şi dirijor la Timişoara.

 În 1950 a debutat la Teatrul „Excelsior” din Bucureşti, în cadrul Ansamblului de cântece şi dansuri „Ciocârlia”, sub bagheta lui Viorel Doboş.           Primul său succes l-a obținut interpretând cantata „Pe malurile Prutului” de Ciprian Porumbescu.

Debutul său la Opera Română s-a produs în 1955 cu „Rigoletto” de Verdi.           Până în anul 1984 a avut o fabuloasă carieră pe prima scenă lirică a ţării. S-a  impus în faţa publicului şi a criticii prin roluri din opere celebre din repertoriul universal interpretate  cu deosebit talent şi măiestrie, într-un mod de excpeție: „Bărbierul din Sevilla”, „Traviata”, „Aida”, „Faust”, „Carmen”, „Tosca”, „Boema” şi alte multe astfel de piese. Un moment deosebit al carierei sale l-a constituit interpretarea rolului titular din „Oedip” de George Enescu, în montarea operei din Viena. Dar, dincolo de Viena, faima sa internaţională  s-a consolidat în turnee efectuate în Cehoslovacia, URSS, Polonia, Belgia, Germania, Australia, Noua Zeelandă.

Glasul de aur şi talentul interpretativ ce l-au impus pe Nicolae Florei n-au cucerit numai publicul de operă, ci şi pe cel atras de romanţe şi cântece populare, iar pricesnele, cântece religioase interpretate cu har, i-au sporit considerabil popularitatea.

Nicolae Florei este Cetățean de Onoare al Orașului Bocșa, al locului în care, mai ales de sărbători, revenea cu bucuria reîntoarcerii acasă, acolo unde își dorm somnul de veci moșii și strămoșii săi.

Referinţe: Întoarcerea numelui. Oraşul Bocşa în timp/ Ioana Cioancăş. Reşiţa: Timpul, 1997; Istorie şi artă bisericească/ Jurma Gheorghe şi Vasile Petrica. Reşiţa: Timpul, 2000; Oameni şi locuri din Bocşa/ Iosif Cireşan Loga. Reşiţa: TIM, 2005; Bibliografia revistei „Bocșa culturală” 2000 – 2009/ Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2009 (Bocșa – istorie și cultură); Cărăşeni de neuitat III/ Petru Ciurea şi Constantin Falcă. Timişoara: Eurostampa, 2010; Cărăşeni de neuitat XI/ Petru Ciurea şi Constantin Falcă. Timişoara: Eurostampa, 2011; Istorie şi administraţie la Bocşa multiseculară/ Mihai Vişan şi Daniel Crecan. Timişoara: Mirton, 2011; Muzicieni din Banat: lexicon/ Ioan Tomi.Timişoara: Eurostampa, 2012; Biblioteca, între datorie și pasiune. 60 de ani de lectură și bibliotecă publică la Bocșa/ Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2013 (Bocșa- istorie și cultură; 30). Bibliografia revistei „Bocșa culturală” 2009 – 2013/ Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2014 (Bocșa – istorie și cultură); Banat. Miscellanea musicologica /Constantin-Tufan Stan. Timișoara: Eurostampa, 2018;  Bibliografia revistei „Bocșa culturală” 2014 – 2018/ Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2019 (Bocșa – istorie și cultură); Tangențe. Autografe și poveștile lor/ Adalbert Gyuris.- București: eLiteratura, 2019; Cărășeni de neuitat. Partea a XLIV-a/ Constantin C. Falcă.- Timișoara: Eurostampa, 2023; Bocșa, un oraș ca o poveste. Vol. 2: Oameni, locuri, fapte din Bocșa de ieri și de azi/ Gabriela Șerban, Reșița: TIM, 2023 (Bocșa, istorie și cultură; 64); Bibliografia revistei „Bocșa culturală” 2019 – 2023/ Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2024 (Bocșa – istorie și cultură; 71).