În inima Almăjului, la Rudăria, apare pe piața publicistică locală Revista BANATCULT, o adevărată cetate a cuvîntului ridicată împotriva neuitării. La fel cum în Evul Mediu, Cetatea Almăjului (care credem că se ridica în hotarul satului Dalboșeț și care – potrivit dr. Costin Feneșan/Cavalerii teutoni în Banatul Severinului și la Dunărea de Jos în prima jumătate a secolului al 15-lea/documente și extrase/Editura Muzeul Banatului Montan Reșița – era slujită de 223 cnezi, 504 ţărani, 32 paznici ai drumurilor şi 26 curieri aflaţi în pertinenţele şi folosinţele ei) era un puternic bastion interior ce proteja și păstra viața și identitatea locuitorilor din Depresiunea Almăjului, la fel Revista BANATCULT se transpune în apărătoarea și păstrătoarea identității și credinței acestui spațiu unic al Banatului Montan.
Dar, nu, BANATCULT este, încă de la primul număr, un apărător al culturii, credinței și istoriei neamului în întregul spațiu al Banatului Istoric, acel tărîm al făgăduinței care a concurat, secolele trecute, cu America, pentru emigranții unei Europe debusolate. Asociația Culturală BANATCULT, editorul publicației, forțează și reușește pe deplin un joc de cuvinte: BANATCULT se dorește a fi vectorul cultural al spațiului istoric al Banatului, dar și un potir al adevărului pentru cei ce au încă un CULT al Banatului, un spațiu unic, geografic și istoric, înglobînd tradiții ale Crainei și Grănicerilor spre păstrarea unor rînduieli proprii asemănătoare rîndurilor de la morile cu ciutură. Mari bogății culturale și tradiții ancestrale au măcinat roțile acestor mori, de cînd călugării cistercieni, veniți în Almăj cu Teutonii lui Redwitz, au adus cu ei roțile verticale pentru spălarea aurului inițial, se presupune, Ruda Reca/Rudăria fiind pe filonul aurului aluvionar din regiune.
Eforturile de castelan al BANATCULT sînt neprecupețite de neobositului profesor Mihai Vlădia, istoric, scriitor, editor, promotor cultural și, înainte de toate, înaintemergătorul cuvîntului scris almăjan, cel care slujește cu pasiune și talent ideea de păstrare vie a trecutului. Se alătură acestui demers, ziaristul I.D. Cucu, în calitatea sa de Senior editor al revistei și, nu în ultimul rînd, de președinte al Filialei Caraș-Severin a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, singura organizație profesională a unei bresle mult hulite în ultimii ani.
Cetatea BANATCULT se localizează geografic prin articolele semnate de prof.dr. Lazăr ANTON, de la Liceul Teoretic Eftimie Murgu din Bozovici și dr. Octavian Toma, cercetător științific pe Platforma Măgurele, cei care fotografiază din punct de vedere geofizic arealul acestui spațiu. Nu lipsesc articolele despre persecuția preoților din Almăj de către regimul comunist, memorii și portrete de personalități marcante ale Văii Almăjului. Și, poate cel mai important, fotografii de epocă cu oamenii și locurile care au păstrat peste timp o întreagă civilizație a credinței și demnității strămoșești.
Dincolo de colonizatorii din fiecare veac. 
Felicitări, Mihai Vlădia!