Regizorul Ioan Cărmăzan – acasă în Banat!

Fără doar și poate, filmul artistic „Povestiri din Bocșa. Lumea 9 și pianul de lemn” este evenimentul cultural cel mai important al anului 2025 pentru acest mic și fascinant burg numit Bocșa!

Dacă în perioada 1 – 5 mai 2025 regizorul Ioan Cărmăzan, însoțit de o echipă de lucru, a poposit la Bocșa pentru a filma scene și a trage cadre dintr-un viitor film denumit precum volumul său de debut ca scriitor în anul 1983 – Povestiri din Bocșa, în 13 octombrie 2025 regizorul Ioan Cărmăzan invita bocșenii și publicul larg la premiera filmului „Povestiri din Bocșa. Lumea 9 și pianul de lemn” la București. În scurt timp, același Ioan Cărmăzan se deplasează în Banat, pentru a dărui filmul său bocșenilor și nu numai: tuturor celor care sunt pasionați de povești, de artă cinematografică și de filmul românesc, pregătiți să vizioneze o poveste interesantă, plină de umor care, uneori, se transformă în dramă, pentru că, nu-i așa, e de ajuns o răsturnare de situație pentru a converti comicul în dramatic și tragic!

Așadar, publicul bănățean îndrăgostit de filme de calitate a avut ocazia să asiste la câteva prezentări ale celei mai recente producții semnată Ioan Cărmăzan:  marți, 4 noiembrie 2025, la Cinematograful „Dacia” din Reșița, miercuri, 5 noiembrie 2025, la Timișoara, în Sala Consiliului Județean Timiș, joi, 6 noiembrie 2025 la Teatrul Municipal „Traian Grozăvescu” din Lugoj, iar vineri, 7 noiembrie 2025, la Casa de Cultură „George Suru” din Caransebeș.

„Fin deslușitor al sufletului uman și fervent căutător de răspunsuri la problemele fundamentale ale societății în care trăim regizorul Ioan Cărmăzan propune o radiografie a unei lumi străbătute de neliniști, inocențe, întâmplări hazlii, dar și de fiorii haosului și sensului ciudat spre care pare că se îndreaptă comunitățile actuale” (Doina Tătaru).

Filmul „Povestiri din Bocșa. Lumea 9 și pianul de lemn” are la bază o carte ale cărei povestiri sunt traspuse în secvențe cu veritabilă măiestrie cinematografică – și aici nu mă refer doar la arta regizorului-scenarist, ci și la abilitatea celor de la tehnic – imagine, montaj, sunet – precum și la actorii talentați, care și-au jucat rolul la modul excepțional, filmul bucurându-se de un real succes atât la București, cât și în Banat: „În capul meu exista această poveste, în care lumea nouă se confruntă cu pianul de lemn. Într-un fel sau altul, am încercat să adun legendele din Bocșa cu cele de astăzi, și asta a fost cel mai greu. Adică să găsesc cheia, formula, după care am avut un noroc foarte mare cu actorii, care au venit cu sufletul la gură și am filmat totul în doar 13 zile”, a mărturisit Ioan Cărmăzan.

Premiera din 4 noiembrie 2025 de la Cinematograful „Dacia” din Reșița a reușit să adune mulțime de oameni receptivi la frumos, la Carte și Film, la poveștile Bocșei spuse în modul caracteristic și recognoscibil al lui Ioan Cărmăzan.

„După ce premiera națională a filmului a avut loc la București, a fost datoria mea de bănățean să aduc «Povestiri din Bocșa» acasă.” mărturisea regizorul cu o undă de tristețe fiindcă, după cum se spune în popor: „planul de acasă nu se potrivește cu cel din târg”. Adică, „acasă” pentru Ioan Cărmăzan înseamnă, în primul rând, Bocșa! La momentul la care regizorul propusese primarului orașului Bocșa, Mirel Pascu, realizarea acestui film, gândul celor doi era ca această peliculă să inaugureze Centrul Cultural și Cinematografic „Ioan Cărmăzan” din Bocșa, clădire care se află în renovare și care avea termen de finalizare anul 2025. Era un moment extraordinar pentru a reînvia o clădire veche și tradiția cinematografiei bocșene prin prezentarea unui film realizat de un bocșean, acasă la Bocșa, alături de alți bocșeni!

Din păcate, ceea ce și-au dorit cei doi – primarul Pascu și regizorul Cărmăzan – nu s-a putut împlini! Nuțu Cărmăzan a reușit să termine filmul, dar cinematograful din Bocșa nu a fost pregătit să-l primească, acesta aflându-se încă în lucrări. Așadar, filmul a fost lansat de Ioan Cărmăzan „acasă” în Banat! Iar bocșenii au apelat la prietenii reșițeni pentru a găzdui această premieră cinematografică, evenimentul din 4 noiembrie de la Cinematograful „Dacia” din Reșița fiind o reușită! Aici, în această seară, în prezența unui public numeros, au prins viață poveștile uitate ale unui oraș mic, dar plin de farmec: Bocșa. Iar pe scena „Dacia” au urcat pentru prezentare patru bocșeni! Iar trei dintre ei provenind de pe aceeași stradă a Bocșei: George Coșbuc – regizorul Ioan Cărmăzan, primarul Mirel Pascu și managerul Dan Szusz (Mirea). Prezentarea filmului a fost susținută de Gabriela Șerban, coordonatorul Festivalului de Film de la Bocșa și managerul cultural al Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea”.

”Această poveste a plecat din mai multe discuții frumoase, discuții avute în serile în care admiram Bocșa din diverse locații” povestește Mirel Patriciu Pascu, cel care a susținut din plin realizarea filmului, având convingerea că este deosebit de important ce lăsăm în urma noastră, iar orașul Bocșa merită proiecte dintre cele mai frumoase și inedite, cum este și acesta. „S-a tot vorbit despre dorința de a realiza un film… Tot așa, discutând, ani la rând, iată că s-a născut acest film. Aceste povestiri din Bocșa, și cartea care este reeditată, sunt practic niște povești care te animă, noi între noi, fiind o comunitate mică, ne cam știm unii pe alții. Deci și acest film este tot o poveste, cum a fost și cartea care a apărut, carte destul de controversată în perioada regimului Ceaușescu. O să vedeți, această peliculă este o dramă, dar cu multe elemente de comedie. Acum, nu ne comparăm noi chiar cu ”Las Fierbinți”, dar, trebuie să recunoaștem, aceste povestiri fac parte din viața noastră, din tradițiile noastre… Maestrul Cărmăzan surprinde o lume veche, sigur, cei puțin mai înaintați în vârstă cunosc acea lume de pe strada George Coșbuc, de pe strada Reșiței…”, declară primarul orașului Bocșa, Mirel-Patriciu Pascu, domnia sa făcând referire și la doi dintre actorii rolurilor principale, care sunt foarte cunoscuți și din serialul de succes „Las Fierbinți”: Ionuț Ciocia și Marius Chivu.

Ca întotdeauna, Nuțu Cărmăzan a reușit să adune prieteni; maestrul Cărmăzan a reușit să adune oameni importanți din presă, din viața culturală, literară și artistică a Banatului nostru. Fiecare dintre proiecțiile prezentate s-a bucurat de succes și aplauze, însă maestrul Cărmăzan, vădit emoționat de fiecare dată, mărturisește că nu face filme pentru aplauze zgomotoase, ci pentru a coagula „memoria colectivă, acea memorie care răsfrânge întâmplări ca niște raze de lumină în cotloanele unui loc”.

Mulțumim, Nuțu Cămăzan, pentru acest minunat dar făcut Bocșei și bocșenilor tăi! Un dar făcut Banatului, fiindcă atmosfera care transcede din acest film este cea a satului bănățean, este acolo spiritul lui Tata Oancea sau al lui Victor Vlad Delamarina, după cum bine observau scriitorii Cornel Ungureanu, Ion Marin Almăjan și Vasile Bogdan.

Cu siguranță, filmul „Povestiri din Bocșa. Lumea 9 și pianul de lemn” va fi difuzat și pe micile și marile ecrane, dar și la Bocșa – la bibliotecă, în parc, la Festivalul de Film – precum și în alte locații în care vom fi invitați/solicitați. Dar, până atunci, mă plec cu recunoștință în fața celor care au făcut posibil acest eveniment:  regizorul Ioan Cărmăzan și întreaga sa echipă; primarul orașului Bocșa, Mirel Patriciu Pascu; managerul Centrului Județean de Cultură și Artă Caraș-Severin, Dan Mirea; Cinematograful „Dacia” cu întreaga sa echipă de oameni inimoși; presa cărășană, care a promovat în permanență acest eveniment și care ne-a fost alături trup și suflet; și nu în ultimul rând, PUBLICUL numeros! Un mare MULȚUMESC tuturor pentru o seară de excepție!

           

P.S.

          Filmul artistic lungmetraj „Povestiri din Bocșa. Lumea 9 și pianul de lemn” (2025) se alătură celorlalte proiecte cinematografice semnate de Ioan Cărmăzan fie ca regizor, fie ca scenarist şi co-scenarist, filme de lung şi de scurt metraj, filme documentare, dar şi piese de teatru: regizor lungmetraje: Ţapinarii (1982); Lişca (1984); Sania albastră (1987); Casa din vis (1992); Raport despre starea naţiunii (2004); Lotus (2004);  Dragoste de mamă (2006); Cu inima îndoită (2006);  Margo (2006); O secundă de viaţă (2009); Oul de cuc (2010); Conserva (2015);  Nu există stele verzi (2015); Întoarcerea magilor (2016);Viața unei singure femei (2024); co-scenarist: În fiecare zi Dumnezeu ne sărută pe gură (2001); Dracula the Impaler (2002); Orient Express (2004); regizor scurtmetraje: Cântă cucul şi pe ploaie (1978); Negustorul de amintiri (2009);  Între anii 1982 – 1984 – regizor şi scenarist: Spirale; Corul din Finteuş; Porumbelul voiajor; Monografie Bocşa – „Un oraș cu inima cât o uzină”; Ion Pacea (pictor); Maitec (documentar despre un sculptor); 1992 – patru episoade de documentar Las Palmas – Gran Canaria; 1993 – Tranziţia în România – pentru CNN şi Channel 15, producţie americană; 1994 – Muzeul porumbelului voiajor – Sant Tropez, Franţa, BBC Anglia, Belgia; 2008 – Cavalerul adormit – un film despre pictorul Horia Damian; regizor teatru:  Romeo şi Julieta (2008); Pescăruşul (2009); Scene dintr-o căsnicie (după Ingmar Bergman, 2020).