Uniunea Ziariștilor Profesioniști din RomâniaThe Union of Professional Journalists of Romaniawww.uzpr.ro

Un nou studiu, publicat de revista The Lancet, a evaluat impactul tot mai mare al schimbărilor climatice asupra vieții, sănătății și mijloacelor de trai ale oamenilor. Concluzia este alarmantă: atunci când guvernele din întreaga lume nu acționează, milioane de oameni sunt afectați. Aceste „întârzieri în adaptare” exacerbează efectele schimbărilor climatice asupra planetei și a oamenilor, notează autorii. „Atenuarea gazelor cu efect de seră nu este la nivel global la fel de rapidă și de rapid progresând după cum este necesar pentru a îndeplini obiectivele Acordului de la Paris. Există o nevoie reală de a comunica și de a urmări progresul în domeniul sănătății, deoarece este o parte fundamental importantă a impactului schimbărilor climatice și este rareori discutată”, a declarat pentru Euronews Joacim Rocklöv, co–director al Centrului Lancet Countdown Europe.

Lancet Countdown este o colaborare multinațională care analizează relația dintre schimbările climatice și sănătate, inclusiv indicatori privind decesele cauzate de căldura extremă și fumul incendiilor de vegetație, acoperirea spațiilor albastre urbane (râuri, lacuri și linii de coastă), finanțarea adaptării la sănătate și implicarea individuală în sănătate și schimbările climatice.

Dintre cei 20 de indicatori diferiți care urmăresc amenințările la adresa sănătății, 13 au atins deja niveluri fără precedent.

Studiul arată că poluarea cauzată de giganții combustibililor fosili este legată de valurile de căldură care au ucis mii de oameni. Eșecul de a reduce efectele încălzirii cauzate de schimbările climatice a dus la o creștere a ratei deceselor legate de căldură cu 23% din anii 1990, ajungând la 546.000 pe an. Anul trecut a fost cel mai fierbinte an înregistrat vreodată, cu consecințe catastrofale. La nivel mondial, o persoană medie a fost expusă la un număr record de 16 zile caniculare suplimentare care pun în pericol sănătatea, ca urmare a schimbărilor climatice – o creștere de 389% față de media anuală din 1986 până în 2005. Cei mai vulnerabili (cei sub 1 an și cei peste 65 de ani) au înregistrat, în medie, un maxim istoric, de 20 de zile cu val de căldură – o creștere de 304%.

Condițiile mai calde și mai uscate alimentează, de asemenea, condițiile pentru incendiile de vegetație. Numai în 2024, poluarea aerului cu particule fine provenite de la fumul incendiilor de vegetație a fost asociată cu un număr record, de 154.000 de decese. Secetele și valurile de căldură au crescut, de asemenea, numărul de persoane care se confruntă cu insecuritate alimentară moderată sau severă, cu 123 de milioane în 2023, comparativ cu media anuală între 1981 și 2010.

Raportul subliniază, de asemenea, că 2,5 milioane de decese în fiecare an sunt atribuibile poluării aerului provenite din arderea combustibililor fosili.

Marina Romanello, director executiv al Lancet Countdown la University College London, a declarat, într-un comunicat de presă, că bilanțul din acest an „relevă o imagine sumbră și incontestabilă – distrugerea vieților și a mijloacelor de trai va continua să se intensifice până când vom pune capăt dependenței de combustibilii fosili și ne vom intensifica dramatic adaptarea”. (redacția UZPR)

Foto: pixabay.com