Revenirea poetei și traducătoarei Aliki Telesku în Banatul de Munte, la mijloc de octombrie 2025, a creat un adevărat eveniment cultural, deoarece multă lume dorea s-o revadă și s-o salute. Biblioteca germană “Alexander Tietz”, a fost și de data aceasta, la fel ca în anul 2022, gazda manifestării. S-a creat în timp o punte culturală între Macedonia de Nord și România, între Kruševo și Reșița. Acesta a fost și motivul pentru care întâlnirea culturală a fost onorată de Excelența Sa Pavel Dupta, Consulul Onorific al Republicii Macedonia de Nord, la Timișoara.

Cartea  prezentată numită „Luptele de la Mărășești”  apărută în 2023 la Editura “Castrum de Thymes” din Giroc, aduce în prim plan versurile lui Costică Telescu, bunicul lui Aliki Telesku, cel care a luptat în primul război mondial, povestind în versuri  despre această experiență tristă, despre ororile unei lupte care a curmat multe vieți, lăsând în urmă dor și durere. Aceaste povestiri versificate reprezintă, de fapt, un mod inedit de-a ilustra o istorie trăită, fapte din trecut, care ne ajută să înțelegem mai bine prezentul. Versurile au fost scrise de autor în limba română și apoi traduse de nepoata sa Aliki Telesku, în macedoneană.

Vizita la Kruševo localitatea din Macedonia de Nord aflată la 1350 metri altitudine, locul unde și-a făcut o familie, unde și-a construit o casă și unde a muncit Costică Telescu, mi-a dat ocazia să prezint imagini de pe aceste meleaguri și să vorbesc despre aromâni și despre istoria acestei zone. O localitate cu aproape  5000 de locuitori care are două muzee de istorie și un muzeu dedicat unui cântăreț, Toše Proeski. Solistul  a copilărit aici și a fost  foarte iubit de aromâni pentru că a dus cântecul macedonean pe toate meridianele lumii. Din nefericire a murit tânăr, la 26 de ani, într-un accident rutier. A avut o carieră scurtă, dar foarte intensă și plină de succes. Mai există în localitate, un centru cultural, unde sunt expuse lucrările artistului plastic Nikola Martinoski ,costume tradiționale ale vlahilor din zonă, dar și poze vechi, care atestă istoria acestei comunități, care s-a așezat aici la sfârșitul secolului al XVIII-lea.  La formarea orașului ca așezare urbană, semnificativ a fost procesul de imigrație al vlahilor din Moskopole și împrejurimile sale, acțiune care a avut loc între anii 1769 și 1788. Ei au fondat aici Cartierul Vlah.

Istoria localității am înțeles-o mai bine în urma vizitei pe care am făcut-o în locul unde sunt expuse poze și obiecte care aparțin trecutului, pe o colină, într-o casă veche unde istoria este la ea acasă. Această instituție muzeală a fost inaugurată în anul 1953 cu ocazia aniversării a 50 de ani de la declararea oficială, în 3 august 1903, a Republicii  Kruševo. Directorul muzeului, Zoran Bogeski, spune că există dovezi care vorbesc în detaliu despre luptele duse de aromânii conduși de Pitu GULI pentru a elibera orașul de sub ocupația otomană. Muzeul reprezintă chiar locul unde locuitorii orașului fabricau armele pe care le-au folosit în răscoala condusă de Pitu Guli, în anul 1903. Simbolul acestei lupte, tunul din lemn de cireș al aromânilor, se află așezat aici, la loc de cinste, acesta reprezentând acum un simbol al orașului Kruševo . Victoria aromânilor a durat doar 10 zile, dar reprezintă un moment important din istoria acestei comunități. Și ca o dovadă a caracterului dârz, moștenit de la strămoși, iată că în 1917, Costică Telescu pleacă alături de alți aromâni din Kruševo pentru a participa la luptele de la Mărășești. Este un act de mare curaj. Pentru vitejia sa a fost răsplătit cu “Ordinul de Cavalerie“. Dar toată această experiență dureroasă de pe front l-a marcat și a simțit nevoia s-o spună, s-o povestească și celor care vin după el. Originalitatea constă în modul ales de-a prezenta faptele, adică în versuri, dar și limba aleasă, limba română. Cartea merită citită pentru a înțelege mai bine istoria trăită și povestită de cel care a fost acolo, în miezul evenimentelor, pe front.

Cel de-al doilea muzeu deschis în anul 1974, numit “Makedonium“ se află în  Complexul Memorial Ilinden și se remarcă prin  modernitatea sa. Aici se definește în cel mai  original mod conceptul universal de Libertate. Originalul edificiu prezintă cele 4 puncte cardinale prin glasvanduri  diverse și frumos colorate. Simplu și în același timp complex, muzeul aduce în fața privitorului, machete și texte ce vorbesc despre aromânii eroi, Nikola Karev și Pitu Guli. Aici putem vedea Manifestul Kruševo și documente care atestă importanța acestei revolte, cât și ecouri ale acestei lupte, în presa străină. Muzeul este dominat de o frescă pe peretele frontal care ilustrează cursul războiului, fiind opera artistului plastic Borka Lazeski. În centrul edificiului se află stilizat soarele, semnul reprezentativ de pe steagul macedonean.

De această excursie pe care am făcut-o în anul 2021 se leagă de fapt promisiunea noastră, a mea și prietenei mele Aliki, de-a ne revedea în fiecare an. Astfel în 2022 a venit Aliki la Reșița și ne-a vorbit despre poezie și despre cărțile traduse de ea.

Aliki Telesku este originară din Macedonia de Nord, localitatea sa natală fiind Kruševo, dar este stabilită de foarte multă vreme, de mai bine de 30 de ani, în Cipru.

Până în prezent, a publicat 15 cărți și a tradus 37 de cărți în mai multe limbi. Se ocupă cu lexicografie, poezie, eseuri, cercetare, literatură pentru copii etc. A pregătit o Antologie de Poezie Cipriotă Contemporană, pe care a tradus-o în sârbă, o Antologie Cipriotă-Croată cu 60 de autori, o Antologie Româno-Cipriotă, în colaborare cu poetul Ion Baba din Serbia, cu 24 de autori, pentru care a fost distinsă cu renumitul premiu “George Coșbuc“. În prezent este în curs de publicare o carte despre obiceiurile din Balcani și Cipru. Lucrările sale au fost incluse în antologii în mai multe țări, traduse în mai multe limbi și publicate în reviste literare . Pe parcursul anilor a primit un număr mare de premii. Amintim doar câteva: “Orpheus Sulk-2020“ la Kostol- Serbia,  Placheta pentru “Expresie Poetică și Înțelegere Autentică a Poeticii Iubirii“ – 2021, premiile I și III la Požarevac -2021, Premiul I la Festivalul “Marea în mână” din Rovinj – 2022.  A fost distinsă cu mai multe premii I în Mexic, Honduras, Chile, Argentina, Columbia și Venezuela. În 2022, a primit Premiul “Pablo Neruda“ în Paraguay. De asemenea, cercetează poezia haiku și a primit o recunoaștere specială din partea Ambasadei Japoniei la Atena. A publicat o carte de poezie haiku tipărită în alfabet obișnuit și în braille, concepută pentru persoanele cu deficiențe de vedere. Cartea a fost tradusă în limba română de poetul Ion Baba și se așteaptă să fie acceptată în România. Aliki Telescu donează drepturile de autor pentru această carte Asociației Nevăzătorilor din România. În 2023, i s-a acordat titlul de Cetățean de Onoare al orașului Sremska Mitrovica (Siirmium) din Serbia și o diplomă pentru înalt profesionalism și originalitate în poezie la Uzdin,în 2023,  distincție denumită “Hrisov de excelență “.

Apropierea poetei Aliki Telesku de viața culturală a Reșiței s-a produs prin publicarea unor creații de-ale sale în revista  de artă, cultură și civilizație „Reflex”.  În anul 2023 ea a tradus în macedoneană volumul de versuri “Poezii” de Octavian Doclin, carte apărută  la Editura „TIM”, care este coordonată de criticul și istoricul literar Gheorghe Jurma. Volumul reprezintă o ediție selectivă bilingvă româno-macedoneană (redactor: Ada D. Cruceanu), traducerea aparținând lui Aliki Telesku, iar prefața lui Zenovie Cârlugea (doar în macedoneană). “Este o poezie plină de durere, de parcă ar fi scris în pragul morții”, constată traducătoarea în macedoneană Aliki Telesku, într-o scrisoare adresată Adei D. Cruceanu, datată 16 aprilie 2023 (în dimineața Paștilor), document-mesaj cu care se încheie reușita antologie POEZII / ΠΟΕЗИЈΑ, reamintindu-ne spiritul urgent tragic al poeziei neuitatului OCTAVIAN DOCLIN. (Un poet tragic într-o reușită traducere macedoneană: Octavian Doclin, articol de Zenovie Cârlugea)

 În 16 octombrie 2025 în cadrul aceluiași eveniment cultural desfășurat la Biblioteca Germană “ Alexander Tietz”din Reșița a fost lansată cartea numită “5”. Acest volum inedit cuprinde cinci poeme semnate de regretatul poet Octavian Doclin, fiecare poem fiind tradus în macedoneană, sârbă, portugheză, italiană, spaniolă și engleză. Pentru poemul „Mușuroiul”, există și varianta audio, citită în cele șase limbi.  Originala apariție editorială aparține editurii “TIM” . Scriitorul și criticul literar, Gheorghe Jurma a vorbit cu acest prilej despre poezia lui Octavian Doclin. De traducerile poemelor s-au ocupat scriitorii: Aliki Telesku, Paola Mara de Maestri și Iudita Mirea. Redactor de carte, criticul literar Ada D. Cruceanu.

 

Momentele muzicale din folclorul macedonean, dăruite cu drag de grupul vocal-instrumental “Resicza”, condus de Iuliu Fazakas,00 au creat o atmosferă plăcută.

 

Evenimentul cultural a fost organizat de Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici”, Forumul Democratic al Germanilor din Caraș-Severin, Asociația Germană pentru Cultură și  Educație a Adulților din Reșița și Uniunea Ziariștilor Profesoniști din România – Filiala Caraș-Severin.

 

Adriana TELESCU/UZPR