GABRIELA ȘERBAN: In memoriam Zeno Vancea – 125 de ani de la naștere și 35 de ani de la moarte ( 8 oct. 1900 – 15 ian. 1990) –

„Lugojenii mă țin că sunt bocșean,

bocșenii poate nici nu mai știu de existența mea.”[1]

Compozitor, muzicolog, profesor, Cetățean de onoare al orașului Bocșa, Zeno Vancea s-a născut în 8 octombrie 1900 la Bocşa Vasiova, Caraş-Severin, şi a murit la 15 ianuarie 1990 la Bucureşti. Deși lugojean, s-a născut la Bocșa, în casa pictorului Filip Matei unde părinţii săi locuiau cu chirie. Au venit la Bocșa cu câteva luni înaintea nașterii, deoarece la Bocșa profesa renumitul doctor Petru Borlovan, iar dorința doamnei Vancea era să fie asistată la naștere de acesta. După patru luni de la naștere, familia s-a reîntors la Lugoj. „ Ei bine, puțini știu că locul meu de naștere e tot o așezare rustică caraș-severineană, sălbatică, dar pitorească, cu dealuri și văi ispititoare, consacrată în timp și de o revistă a bucolicului Tata Oancea: Vasiova. Așadar, «am intrat în lume» în mult îndrăgita de mine Bocșa Vasiova… Cu timpul ne-am stabilit întreaga familie la Lugoj, unde trăiau bunicii dinspre tată.”[2]

Zeno Vancea a studiat la Lugoj sub îndrumarea lui Ion Vidu, avându-l coleg pe Filaret Barbu. Conservatorul l-a urmat la Cluj (1919-1921), continuându-şi apoi pregǎtirea la Viena, la Neues Wiener Konservatorium (1921-1926, 1930-1931).

A devenit profesor de muzicǎ la Târgu Mureş (1926-1940), director al Consevatorului municipal din Târgu Mureş (1945-1948), predând şi la Conservatorul din Timişoara (1940-1945), având apoi la Bucureşti funcţii şi demnitǎţi atât la Conservator cât şi la Ministerul Artelor, deţinând funcţia de redactor şef la revista „Muzica” (1953-1964), publicând la reviste din ţarǎ şi strǎinǎtate, primind premii şi distincţii pentru merite pe linie muzialǎ (între care premiul de compoziţie „George Enescu” 1936, 1937, 1938, 1943); laureat al Premiului Internaţional Herder în 1974. Colaborează cu Centro di ricerca teatrale din Roma, Konzertführer – Henschel Verlag din Berlin; emisiuni la radio şi televiziune, conferinţe, concerte-lecţii, comunicări ştiinţifice în România şi străinătate; membru în jurii muzicale naţionale şi internaţionale. Sunt doar câteva dintre aspectele ce pot caracteriza o personalitate exemplară.

Zeno Vancea a fost distins cu diferite premii sau ordine care certifică rezultatele obţinute în activitatea componistică, didactică şi muzicologică. Opera sa înscrie deopotrivă muzică simfonică, vocal-simfonică sau corală etc. Recviemul (1941); Două simfoniete (1948, 1967); Douărapsodii(1926, 1950) pe motive din Banat; Suite pentru orchestră (1928, 1961); Prolog simfonic(1957); Şase cvartete pentru coarde (1934, 1953, 1957, 1965, 1969, 1974); Muzică de balet – Priculiciul – 1933; Compoziţii pentru pian, lieduri ş.a.m.d.; Muzică corală – suite – Imagini bănăţene – pentru cor mixt, pe melodii şi versuri populare. Polifonia densă şi o savuroasă armonie distinge şi lucrările sale corale. De asemenea, Zeno Vancea este semnatarul numeroaselor studii dedicate muzicii. „Ceea ce are pentru noi o deosebitǎ relevanţǎ sunt compoziţiile lui în plan religios. Încǎ din tinereţe îi datorǎm Psalmul 127(1927), cor mixt; Liturgia pentru cor mixt, pe melodii de stranǎ din Banat (1928); Liturghia nr. 2 pentru cor mixt, pe melodii de stranǎ din Ardeal (1936). În plan teoretic a contribuit cu un volum important şi interesant: Muzica bisericeascǎ coralǎ la români(1938), Timişoara, Ed. S.A.Mentor, 1944.

Din Vasiova lui Nicolae Florei şi a Aureliei Fǎtu-Rǎduţu, unde a activat un cor mixt cu o deosebitǎ rezonanţǎ, sub conducerea preotului Coriolan Zuiac, profesoul Zeno Vancea a ilustrat muzica bisericeascǎ cu compoziţii însemnate. Numele sǎu se aşazǎ definitiv în istoria culturii române.”^[3]

În anul 2007, la propunerea şi în organizarea bibliotecii publice din Bocșa, are loc festivitatea de înmânare a Titlului, acordat post mortem în 2002 muzicologului Zeno Vancea, de Cetăţean de Onoare, fiicei acestuia, prezentă pentru prima dată la Bocşa, Ioana Vancea. Cu acest prilej, a fot confecţionată şi amplasată pe casa în care s-a născut maestrul două plăci omagiale – una muzicologului Zeno Vancea şi cealaltă pictorului Filip Matei (fiind vorba de aceeaşi casă), momentul sfinţirii emoţionînd-o vădit pe Ioana Vancea. Tot cu această ocazie, biblioteca a avut iniţiativa realizării unui volum monografic Zeno Vancea, sarcină care i-a revenit muzicologului bocşean Constantin – Tufan Stan. Astfel a rezultat un eveniment de amploare, cu invitaţi speciali, mărturie rămânând o carte, două plăci de marmoră amplasate pe o frumoasă casă din Vasiova, fotografii şi imagini transpuse pe ecranul televizoarelor, dar şi pe un DVD, de către TVR Timişoara, participanţi la eveniment, prin truda prietenului Vasile Bogdan. Dar, cea mai importantă reuşită a fost faptul că l-am readus pe Zeno Vancea bocşenilor şi am cunoscut-o pe fiica acestuia, mai târziu şi pe Andrei, fiul maestrului, oameni frumoşi, de o calitate excepţională.

Volume: Istoria muzicii universale și românești (1938); Cartea dirijorului de cor (1945); Studii și eseuri muzicale (1974); Creația muzicală românească (1976).

Referinţe: Constantin Jaleș. De vorbă cu compozitorul Zeno Vancea In: Dacia, V, 72, Timișoara, 1943; Muzica în România după 23 august 1944/ P. Brâncuș și N. Călinoiu. București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor, 1964; Muzicieni români: lexicon/Viorel Cosma. București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor, 1970; Pagini din istoria muzicii românești/ George Breazul. București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor, 1974; Mic dicţionar al personalităţilor culturale din Caraş-Severin/ Gheorghe Jurma. Reşiţa, 1976; Mărturisiri și repere/ Petru Novac Dolângă. Timișoara: Facla, 1980; România muzicală/ Viorel Cosma. București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor, 1980; Muzicienii noștri se destăinuie/ Despina Petecel. București: Editura Muzicală, 1990; Întoarcerea numelui. Oraşul Bocşa în timp/ Ioana Cioancăş. Reşiţa: Timpul, 1997; Doru Popovici. Portret în dialog În: Semenicul, nr. 3-4/ 2000; Istorie şi artă bisericească/ Gheorghe Jurma şi Vasile Petrica. Reşiţa: Timpul, 2000; Măști și imagini/ Maria Goian. Reșița: TIM, 2003 (Bocșa – istorie și cultură); Muzicieni din România. Lexicon biobibliografic. Vol. IX (Ş-Z )/ Viorel Cosma. Bucureşti: Editura Muzicală, 2006; Zeno Vancea. Etape biografice şi împliniri muzicale/ Constantin Tufan Stan.Reşiţa: TIM, 2007 (Bocșa – istorie și cultură); Cărășeni de neuitat vol. II/ Petru Ciurea și Constantin Falcă.-Timișoara: Eurostampa, 2009; George Enescu în Banat/ Constantin-Tufan Stan. Timișoara: Eurostampa, 2009; Istorie şi administraţie la Bocşa multiseculară/ Mihai Vişan şi Daniel Crecan. Timişoara: Mirton, 2011; Muzicieni din Banat/ Cosntantin –Tufan Stan. Timișoara: Eurostampa, 2011; Cărășeni de neuitat vol. XI./ Petru Ciurea, Constantin Falcă. Timișoara: Eurostampa, 2011; Muzicieni din Banat. Lexicon./ Ioan Tomi. Timişoara: Eurostampa, 2012; Biblioteca, între datorie și pasiune/ Gabriela Șerban, Reșița: TIM, 2013 (Bocșa, istorie și cultură; 30); Cărășeni de neuitat vol. XXIV/ Constantin Falcă.Timișoara: Eurostampa, 2014; Bibliografia revistei „Bocșa Culturală” 2009 – 2013/ Gabriela Șerban. Reșița: TIM, 2014 (Bocșa – istorie și cultură); Cărășeni de neuitat vol. XXVII/ Constantin Falcă.Timișoara: Eurostampa, 2015;George Enescu. Consonanțe bănățene: cronici, evocări, interviuri, omagii, mărturii/ Constantin Tufan-Stan; ed. a II-a, revăzută și revizuită. Timișoara: Eurostampa, 2018; Banat. Miscellanea musicologica/ Constantin-Tufan Stan. Timișoara: Eurostampa, 2018; Bibliografia revistei „Bocșa Culturală” 2014 – 2018/ Gabriela Șerban. Reșița: TIM, 2019 (Bocșa – istorie și cultură); Dascăli bocșeni prezentați de Gabriela Șerban În: Dascăli bănățeni de ieri și de azi/ coord. Nicoleta Marcu.- Reșița: Editura Gheorghe Magas, 2019; Bocșa, un oraș ca o poveste. Vol. 2: Oameni, locuri, fapte din Bocșa de ieri și de azi/ Gabriela Șerban, Reșița: TIM, 2023 (Bocșa, istorie și cultură; 64); reportajele realizate de Vasile Bogdan la evenimentele dedicate lui Zeno Vancea și Filip Matei la Bocșa, pe canalul de youtube Vasile Bogdan.

https://www.youtube.com/watch?v=xyfWDFOe1k4&si=o0PbaAQVLNiyJLJz&fbclid=IwY2xjawNlW_lleHRuA2FlbQIxMQBicmlkETA2OFlmcGc2cE01RGhXNUlMAR5sE_-9Ip75HVSyCakw8YqsU41Kxv0WR98R_Fh78d_ny4JRqFUpTOU6_7IZkw_aem_4qU8h7WhYsN_8sOahsUncg; https://www.youtube.com/watch?v=9yCfU3hKko4

[1] Vasile Bogdan. De vorbă cu Zeno Vancea In: Constantin Tufan Stan. Zeno Vancea: etape biografice și împliniri muzicale. Reșița: TIM, 2007, p. 43-72 (Bocșa – istorie și cultură);

[2] Petru Novac Dolângă. Mărturisiri și repere. Timișoara: Facla, 1980, p. 152-163;

[3] Jurma, Gheorghe şi Petrica, Vasile. Istorie şi artă bisericească. Reşiţa. Timpul.2000