



Lăpușnicel, 5 octombrie 2025 – Localitatea Lăpușnicel a fost gazda unei remarcabile manifestări cultural-istorice, dedicată omagierii Generalului Cavaler Mihail Trapșa, fiu al acestei așezări din Craina Bănățeană și personalitate marcantă a istoriei militare românești.
Evenimentul a reunit structuri militare din cadrul M.A.P.N., reprezentate de Garnizoana și Centrul Militar Caransebeș, prin maior Mihai Daniel Birău, comandantul garnizoanei, și PCC Oprea Cocoșilă, șeful Cercului Militar. Au fost prezenți, de asemenea, reprezentanți ai administrației publice locale – viceprimarul comunei Lăpușnicel și consilieri locali – precum și membri ai presei, inclusiv din partea Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, filiala Caraș-Severin.
Un rol esențial în organizarea și promovarea evenimentului l-a avut teologul și publicistul Gheorghe Țunea Pârvovanu, plutonier adjutant șef în rezervă, a cărui implicare constantă în viața culturală a zonei se înscrie într-un proiect personal amplu de recuperare și valorificare a memoriei locale, activitatea de astăzi fiind o continuare firească a acestei misiuni.
În urmă cu trei ani, printr-un efort colectiv, a fost ridicat bustul Generalului Trapșa, amplasat în curtea Bisericii Ortodoxe din Lăpușnicel. Monumentul a fost dezvelit la 6 octombrie 2023 și sfințit de Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului.
Manifestarea de astăzi a avut ca moment central dezvelirea și sfințirea unei plăci comemorative dedicate generalului, ca un supliment adus memoriei sale. Programul a inclus și o slujbă de comemorare, oficiată cu emoție la bustul eroului. Unii participanți au ținut să adreseze câteva cuvinte prin care să evidențieze personalitatea generalului, precum și importanța manifestării de azi. Dintre aceștia amintesc pe principalul organizator al evenimentului, publicistul Gheorghe Țunea Pârvovanu, maiorul Mihai Daniel Birău-comandantul Garnizoanei Caransebeș, PCC Oprea Cocoșilă-șeful cercului militar Caransebeș, Petru Roșu-viceprimarul comunei Lăpușnicel și pe doamna profesoară Icoana Budescu.
Bustul Generalului Mihail Trapșa este opera sculptorului Eugeniu Țibuleac. Lucrările au fost coordonate de arhitecta Iordache Mănescu Oana, iar echipa de constructori a fost condusă de Iacob Rotariu. La realizarea proiectului au contribuit un grup inimos de oameni care simt românește: Nicolae Babeu, Cornel Băbuță, Ilie Canea, Ion Caraibot, Constantin Panduru, Petru Panduru, Cezar Pricop, Pavel Răuț, Milan Teodorescu și Gheorghe Țunea.
Născut la 25 martie 1838 în Lăpușnicel, fiu de grănicer, Mihail Trapșa a urmat școli naționale și militare la Lăpușnicel, Mehadia și Caransebeș. După absolvirea şcolii din Caransebeş, a urmat cursurile de la Casa de Educaţie a Regimentului 34 infanterie din Kaschau.


Mihail Trapșa este unul dintre românii bănățeni care care au ajuns în fruntea armatei austriece, căruia, pentru faptele sale eroice, i-a fost acordat titlul de cavaler de Trapșa. În perioada marilor confruntări dintre armatele imperiale austriece și otomane, a fost comandantul Regimentului XIII de graniță Româno-Bănățean nr. 13 Caransebeș.
S-a remarcat prin inteligența și perseverența sa ieșită din comun. A scris cărți cu caracter militar, dar și poezii și aforisme.
Crescut și educat în spiritul graniței bănățene, Trapșa s-a remarcat prin respectul său pentru tradițiile moștenite și prin dragostea sa pentru neam. Nu a uitat niciodată, în întreaga sa viață pusă în slujba Imperiului, că este român. De remarcat ca foarte elocvent în acest sens, momentul în care, căpitan fiind, în anul 1870, a cerut forurilor în drept schimbarea scrierii numelui său din Trapscha în Trapşa.
Dincolo de onorurile militare, Generalul Trapșa a rămas în memoria românilor ca un patriot devotat. Gestul său testamentar, de a-și lăsa întreaga avere pentru ca la Caransebeș să se înființeze o școală de fete cu limba de predare exclusiv în română, îi subliniază dedicarea profundă față de neamul său și față de promovarea culturii române în Banat.
Manifestarea de azi, confirmă faptul că memoria sa este păstrată vie, fiind un simbol al contribuției românilor la istoria militară europeană și un simbol al nobilității native caracteristice grănicerilor bănățeni.
Constantin VLAICU/UZPR Caraș Severin
Foto: Alina Șelariu Țunea








