Vineri, 3 octombrie 2025, la sediul Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea” Bocșa, s-a desfășurat un eveniment complex menit să marcheze  Ziua Unității Germane într-un oraș multietnic, multicultural, multiconfesional și într-o instituție de cultură – o bibliotecă –  a cărei bună colaborare cu Forumul Democratic al Germanilor este bine cunoscută și cu o mai veche tradiție!

De altfel, evenimentul este parte dintr-un mai amplu proiect județean – Decada Culturii Germane în Banatul Montan – colegul Erwin Josef Țigla invitând Bocșa să fie parte și din această cea de-a 35-a ediție! Așadar, sub cupola bibliotecii s-au îmbinat armonios artele și de această dată, organizatorii pregătind pentru invitați o seamă de activități artistice, literare, culturale și jurnalistice.

Așadar, sub cupola bibliotecii s-au îmbinat armonios artele și de această dată, organizatorii pregătind pentru invitați o seamă de activități artistice, literare, culturale și jurnalistice.

Deschiderea evenimentului a aparținut Grupului vocal-instrumental „Intermezzo“ (coordonator: Lucian Duca), un grup care-și desfășoară activitatea sub egida Centrului German „Alexander Tietz” din Reșița și care a încântat publicul cu melodii cunoscute din repertoriul internațional, interpretate în limbile română, germană și engleză.

Și, dacă Lucian Duca a îmbinat melodios și armonios versurile unui scriitor de premiul Nobel cu acorduri muzicale germane tradiționale, artiștii plastici au îmbinat, la fel de armonios, penelul cu penița, sau cartea cu pictura, și au prezentat o veritabilă expoziție de artă plastică, precum și o serie de cărți-album care aparțin pictorilor.

Lucrările expuse pe simeze provin, în mare parte, din colecția Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița, iar între artiștii semnatari se regăsesc: Gustav Hlinka, Nik Potocean, Maria Tudur, Flavia Grădinaru, Eleonora și Gabriel Hoduț, Tatiana Țibru și alții.

Având sub priviri lucrări de artă, publicul prezent a fost invitat și la o discuție pe marginea temelor propuse, precum și la o prezentare de cărți care evidențiază activitatea unora dintre artiștii prezenți. De astă dată, în atenție au fost Doina și Gustav Hlinka, importanți reprezentanți ai artei naive din România și nu numai. Gustav Hlinka este un cunoscut și recunoscut pictor și grafician bănățean, realizator de plicuri și ștampile filatelice, născut la Anina în 6 iunie 1947, debutul în pictură producându-se în anul 1971. Așadar, un artist plastic valoros, care, la rândul său, pregătește alți artiști talentați în cadrul cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza”.

O are alături pe soția sa, Doina Marița Hlinka, fostă bibliotecară și, de peste 35 de ani, artist plastic! Născută în 5 mai 1961 la Maglavit (Dolj), Doina se dovedește a fi una dintre cele mai talentate eleve ale lui Gusti și o reprezentantă de seamă a artei naive din România, potrivit artistului plastic Mihai Vintilă.

Alături de cărți și lucrări de artă, organizatorii au supus atenției publicului și cel mai recent număr al revistei „Bocșa culturală” ( Nr. 3/ 2025). Cititorii vor găsi în paginile acestei reviste informații despre evenimentele culturale bocșene din perioada iulie- septembrie (implicit!) 2025, rubricile deja bine cunoscute: viața cărților, istorie, religie, pagini de literatură (poezie, proză), precum și poveștile din bibliotecă – în acest număr fiind prezentat bocșeanul parapantist Cristian Vuia.

Finalul întâlnirii a fost unul muzical, susținut de grupul reșițean „Intermezzo”, iar, între cei care au vorbit despre importanța zilei din punct de vedere istoric, despre expoziție și artiștii expuși, dar și despre revista „Bocșa culturală”s-au aflat: istoricul Ionel Bota (Oravița), istoricul Mihai Vișan (Bocșa), ing. Victor Creangă (Bocșa) și, evident, moderatorul-gazdă,  Gabriela Șerban.

Evenimentul a fost organizat de Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa în parteneriat cu Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița și Forumul Democratic al Germanilor Caraș-Severin, cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Bocșa, precum și al primarului Mirel Patriciu Pascu.