Raportul Global Risks pe 2025 al Forumului Economic Mondial dezvăluie o perspectivă sumbră pentru deceniul următor, definită de provocări tot mai mari de mediu, tehnologice și societale. În întreaga Uniune Europeană, cetățenii recunosc existența știrilor sau informațiilor care interpretează greșit realitatea sau sunt complet false ca pe o problemă majoră pentru democrație – atât în general, cât și în țările lor respective.

Potrivit Raportului știrilor digitale din 2025 al Institutului Reuters, segmentul demografic tânăr se bazează în mare măsură pe rețelele de socializare și video pentru a accesa știri, în timp ce televiziunea rămâne populară în rândul publicului mai în vârstă.

Presa scrisă și-a pierdut în mare măsură rolul de sursă principală de știri, în timp ce podcasturile de știri și chatboții cu inteligență artificială – incluși pentru prima dată în acest sondaj – concurează mass-media tradiționale.


Imparțialitatea, acuratețea, transparența asigură încrederea

Pe de o parte, potrivit euractiv.com, Raportul evidențiază tendințe îngrijorătoare în ceea ce privește factorii considerați amenințări majore – dezinformarea și mistificarea informațiilor – politicienii și influencerii online fiind în fruntea listei. Pe de altă parte, însă, una dintre cele mai încurajatoare constatări ale documentului arată că, în ciuda creșterii numărului de rețele sociale sau chiar a chatboților cu inteligență artificială ca surse de știri, publicul se orientează în continuare către agențiile de știri, sursele oficiale și verificatorii de informații pentru a valida știrile.

Pe piețe europene diferite, nivelurile de încredere în știri diferă semnificativ la nivel național, Finlanda se clasează printre cele mai ridicate, iar Ungaria și Grecia se află aproape de ultimele locuri.

Raportul notează că aceste diferențe sunt adesea asociate cu nivelurile de libertate a presei, modelate de interferența guvernamentală. „Mass-media se află în mijlocul focului, în special în țările în care politica a devenit mai polarizată”, punctează raportul.

Respondenții la sondaje au menționat imparțialitatea, acuratețea, transparența și îmbunătățirea relatărilor ca fiind cele mai presante acțiuni pe care redacțiile le pot întreprinde pentru a crește încrederea publicului.

De asemenea, publicul se dovedește deosebit de interesat de personalizarea inteligenței artificiale atunci când aceasta ajută la o citire mai ușoară a conținutului știrilor prin rezumat sau traducere sau când oferă recomandări și alerte de știri.


Alfabetizarea media, fragmentată și limitată

Un alt element relevant din Raportul Global Risks pe 2025 al Forumului Economic Mondial este segmentul alfabetizare media – eforturile statelor rămân fragmentate, necoordonate și limitate în sectorul educației, majoritatea inițiativelor concentrându-se pe tineri. De altfel, acest lucru reiese și din Raportul Digital News, care arată că doar aproximativ 22% din eșantionul global a primit educație sau instruire cu privire la modul de navigare prin știri. Cetățenii UE chestionați în cadrul Eurobarometrului Deceniului Digital 2025 recunosc că, deși digitalizarea le ușurează viața, autoritățile publice ar trebui să acorde prioritate măsurilor de a asigura o transformare digitală echitabilă, cu accent în special pe politicile de combatere a știrilor false (88%), precum și pe modelarea dezvoltării inteligenței artificiale și a noilor tehnologii digitale care respectă drepturile omului (83%).

Datele tuturor acestor noi cercetări de piață sunt clare: publicul rămâne precaut atât față de dezinformare, cât și față de creșterea necontrolată a conținutului bazat pe inteligență artificială, punându-și în continuare cea mai mare încredere în jurnalismul profesionist atunci când acesta oferă imparțialitate, acuratețe și transparență.

Foto: unsplash.com