
Cu tristețe am primit vestea plecării din această lume a șvabului bănățean din Heidelberg, Haupt Bert, bocșean stabilit în Germania, pasionat de istoria Bocșei și scriitor de proză scurtă. S-a stins joi, 11 septembrie 2025, în Germania, și va fi înmormântat mâine, 20 septembrie 2025, la Heidelberg.



Haupt Bert (Herbert Verner Bakk) s-a născut în 3 august 1938 la Timişoara, fiul scriitorului şi jurnalistului Nikolaus Eugen Haupt şi al Helenei Bakk Haupt. Urmează cursurile Şcolii Pedagogice Germane, Şcoala Medie Tehnică de Construcţii Timişoara, Liceul „Lenau” şi doi ani La Institutul de Construcţii Timişoara, studii întrerupte din cauza „dosarului dubios”. Lucrează la Timişoara ca muncitor şi tehnician în cadrul Trustului de Construcţii Timişoara, apoi, în 1964 când se căsătoreşte, primeşte domiciliu obligatoriu la Bocşa şi se angajează la Uzina de Construcţii Metalice. Aici îşi petrece un sfert de veac. Încă din 1986 deţine o diplomă de traducător german-român şi de timpuriu este pasionat de scris. Din 1980 are încercări literare: lirică, proză scurtă şi dramatică în limba germană literară, dar şi în grai şvăbesc. A fost membru activ în cenaclul literar „Adam Müller-Guttenbrunn” din Timişoara, fiind talentat atât la scris, cât şi la desen. Din 2001 este membru al Uniunii Scriitorilor din România.
În iunie 1990 se stabileşte cu familia în Germania la Leimen. Pasionat de călătorii şi cărţi, deţine o bibliotecă impresionantă. În 2006 am avut bucuria să-l vizitez în casa din Leimen, să-i admir cărţile şi să bem un schnaps pălăvrăgind pe terasa foarte frumos amenajată. Şi m-a cucerit! Cu tonu-i jovial, înclinând spre bagatelizare glumeaţă şi totuşi cu o privire scrutătoare şi atent la detalii Herbert Haupt mi-a relatat în câteva cuvinte întreaga sa aventură numită viaţă. Original, spumos, spontan, te captivează. De atunci, ne-am mai întâlnit de câteva ori la Bocşa, am organizat şi o lansare de carte în parteneriat cu Forumul Democratic al Germanilor din Bocşa care-şi are sediul în fosta casă a familiei Bakk. Herr Haup ne surprinde plăcut cu fiecare volum.
Volume: Der Vierunzwanzich-schtune urlaub (Concediul de 24 de ore). LMN.Ha-Ha-Ha Eigenverlag&-DRUCK. 1996; Essentielles vereinstohuwabohu mit spiegelreflex (Încurcătură esenţială). LMN. Ha-Ha-Ha Eigenverlag&-DRUCK. 1998; Was auf uns zukommt (Ce ne poate aştepta) LMN. Ha-Ha-Ha Eigenverlag&-DRUCK. 1999; Katastrophen kommen nie allein (O catastrofă nu vine niciodată singură) LMN. Ha-Ha-Ha Eigenverlag&-DRUCK. 1999; Încercarea unei traduceri bilingve germano-române a părţii referitoare la oraşul bănăţean Bocşa din „Istoria parohiilor diocezei de Cenad de Dr. Szentkláray Jenö” apărută la Timişoara 1898, precum şi originalul în limba maghiară. LMN. Ha-Ha-Ha Eigenverlag&-DRUCK. 1999; Schwert und Harnisch (Paloş şi scut). LMN. Ha-Ha-Ha Eigenverlag&-DRUCK. 2003; Der urlaub geht weider (Concediul continuă) LMN. Ha-Ha-Ha Eigenverlag&-DRUCK. 2004; Der urlaub geht zu end (Concediul se apropie de sfârşit) LMN. Ha-Ha-Ha Eigenverlag&-DRUCK. 2005; Scurte povestiri. LMN. Ha-Ha-Ha Eigenverlag&-DRUCK. 2006; Doamnele de la etaj şi din alte părţi. LMN. Ha-Ha-Ha Eigenverlag&-DRUCK. 2009.
Referinţe: Oameni şi locuri din Bocşa./ Iosif Cireşan-Loga. Reşiţa. TIM. 2005; Gabriela Șerban. Haupt Bert, şvabul bănăţean din Germania În: Bocşa culturală. Anul VII. Nr. 3(54)/ 2006; Cărăşeni de neuitat XIII/ Petru Ciurea şi Constantin Falcă. –Timişoara: Eurostampa, 2011; Biblioteca, între datorie și pasiune. 60 de ani de lectură și bibliotecă publică la Bocșa/Gabriela Șerban.-Reșița: TIM, 2013 (Bocșa- istorie și cultură; 30); Tangențe. Autografe și poveștile lor/ Adalbert Gyuris.- București: eLiteratura, 2019; Parohia romano-catolică Bocșa Montană la tricentenar 1723 – 2023/ Mihai Vișan, Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2023 (Bocșa – istorie și cultură; 62); Bocșa, un oraș ca o poveste. Vol. 2: Oameni, locuri, fapte din Bocșa de ieri și de azi/ Gabriela Șerban, Reșița: TIM, 2023 (Bocșa, istorie și cultură; 64) .
Din păcate, viața nu i-a fost tocmai simplă, supunându-l la multe încercări: problemele sale de sănătate, interminabile, apoi, în octombrie 2021, pierderea fiului, Wolfgang Haupt, sunt dureri care l-au măcinat.
Iată că astăzi ne luăm rămas bun de la bocșeanul Haupt Bert, pe care ni-l vom aminti întotdeauna cu mare drag și, cu siguranță, îi vom reciti cărțile, și-i vom revedea cu ochii minții pasiunea cu care ne citea fragmente la întâlnirile de cenaclu sau chiar la simple întâlniri între prieteni.
Rămas bun, Herr Haupt! Sincere condoleanțe familiei îndurerate!