România este singura țarã din lume înconjuratã de români, spunea un mare istoric, relevând un adevãr cât se poate de real, de palpabil, de demonstrabil. De-a lungul istoriei, o serie întreagã de ținuturi din vechea vatrã a Traco-Geției și Daciei etc. au fost trecute când la un imperiu când la altul, așa cã, ținuturi locuite de români au încãput la diferiți stãpâni, la ora actualã, de mai multã vreme, actualele granițe ale României sunt trasate având vorbitori de limbã românã dincolo de ele: în Republica Moldova, în Ucraina, în Ungaria, în Bulgaria, apoi în Voivodina, provincie autonomã a fostului spațiu iugoslav, și în Serbia actualã, respectiv pe Valea Timocului și Craina, dar și mai înspre interiorul acestui spațiu vecin și prieten. Problematica felului de tratament al românilor din aceste spații, ține de guvernele țărilor respective, adicã posibilitatea folosirii limbii în relațiile oficiale, a slujbelor în biserici, al învãțãmântului în limba românã, al publicațiilor și emisiunilor radio-tv, dar și a recunoașterii ca atare a limbii române ca limbã folositã de aceste comunitãți. În acest caz, se cunoaște, spre exemplu, ideea cã limba românã, în Republica Moldova era numitã limba moldoveneascã, în Serbia, drept limba vlahã, la fel și în Bulgaria de nord, de-a lungul Dunãrii, unde sunt comunitãți de astfel de vorbitori.
Ziua Limbii Române 2025 a prilejuit pentru comunitatea românilor din Kladovo, Serbia și împrejurimile acestei comune aflate vizavi de Drobeta Turnu Severin, peste
Dunãre, ocazie cu care Centru Cultural Românesc de aici, prin Ivan Vrzoghici, Ziua Limbii Române președinte și Mihaijlo Vasilievici, coordonator, s-au mândrit. La manifestarea foarte bine organizatã și prin aportul Asociației pentru Cooperare și Dezvoltare FORUM KLADOVA, Asociația FORUM pentru CULTURÃ și IDENTITATE, dar și publicația JURNAL ROMÂNESC, redactor Romeo Crâșmaru, au participat o serie foarte largã de invitați din Serbia, Voivodina, România, toți animați de aceeași dorințã de a sãrbãtori limba românã și rãspândirea
ei în și dincolo de granițele de stat, dar și de suflet. Între aceștia, i-am notat fãrã a epuiza întreaga lor listã din motive de spațiu tipografic pe: prof. Marioara Sfera, Consiliul Național al Românilor din Serbia, Ion Sfera, președinte Partidul Român din Serbia, Dragan Demici, JivavLazici, lideri ai comunitãții românești din Serbia de Rãsãrit, Dragoliub Firulovici, solist vocal, Marian Gherghinescu, Episcopia Severinului și Strehaiei, Florentina Pleniceanu și Dana Blagoe,
etnografi Muzeul Regiunii Porților de Fier, Cristian Burada și Alexandru Drãghici, alãturi de Viorel Mirea, membri USR, prof. Ileana Mustãcel, solistã folclor, Dan Luncan, prozator și pamfletar grafic, Mihaela Mirea, socio-psiholog s.a.
Au fost comunicãri, referate, proiecții video, muzicã popularã româneascã, recitãri de poezie, alocuțiuni și mesaje de salut, dar și de susținere a libertãții folosirii limbii române în comunitãțile din Serbia, Voivodina, alte locuri din Europa.

În acest context, am folosi prilejul spre a reliefa marea dezamãgire a conducerii Centrului cultural românesc din Kladovo, prin vocea lui Mihaijlo Vasilievici, acea din
care am înțeles, în afara cadrului oficial, cã s-a sistat finanțarea acestui lãcaș de
spiritualitate româneascã, din care cauzã, el este amenintat cu suspendarea activitãții, chiar închiderea. La fel, dl Vasilievici ni s-a plâns de slaba susținere a oficialilor sârbi, mai exact Primãria Kladovo, privind activitatea Centrului,
finanțarea lui în condițiile în care din partea conducerii acestuia existã toatã transparența și implicarea în acțiuni culturale ori sociale, care vizeazã nu doar comunitatea româneascã, ci și pe cea sârbã, în limita solicitãrilor și oportunitãții.
Prin contrast cu aceastã situație, care persistã de mai multã vreme, atât din partea oficialilor noștri de la București, de la nivel politic de vârf, asta cu toate și multele promisiuni fãcute, la fel, din partea oficialilor sârbi, în provincia autonomã Voivodina, ne-a transmis prof. Marioara Sfera, românii de acolo se bucurã de o foarte bunã tratație ca și comunitate, atât la nivel de învãțãmânt în limba românã, bisericã, publicații, emisiuni radio-tv în limba
românã. La celãlalt capãt, dl Vasilievici ne-a vorbit despre emisiuni radio, spre exemplu, difuzate în Valea Timocului, care cultivã intens ideea de limbã vlahã, un fel de mixturã între limba românã si limba sârbã, de orele de culturã româneascã din școli, dar ținute în… limba sârbã, de suspendarea cursurilor de limba românã ținute la Centrul cultural din Kladovo, în ciuda faptului cã aici au fost de curând 14 absolvenți din comunitatea kladoveanã și
împrejurimi. Ca o concluzie, dincolo de posibila subiectivitate a dlui Vasilievici, am putea spune cã limba românã pe teritoriul actualei Serbia de Rãsãrit este slab susținută în comunitãțile unde ea se vorbește, cã politica statului român în a o susține este la fel de anemicã, în afara acestor actiuni ale scriitorilor, jurnaliștilor, etnografi sau preoți, care acțiuni, în context mai larg, par a fi doar tolerate spre a nu se spune cã fenomenul ca atare nu este obturat ori interzis. Explicații ale acestei atitudini ar fi, așa, mai de underground, speculative, de la cele ale simpatiilor politice sârbe pentru spațiul  cultural și etnic rus, al guvernului sârb actual
filo-rus, care a dezvoltat și o serie de proiecte cu guvernul chinez, timp în care guvernul român este “anti-rus” și pro-european, reținut în a dezvolta relații comerciale cu China, dar și rușinoasă, de-a dreptul, susținere de cãtre statul român a intereselor românilor din afara granițelor, altii decât cei plecati la muncã, acolo, vorbim de comunitãțile de vorbitori nativi de limba românã din statele enumerate mai înainte!
O susținere figurativã mai mult, la limita unor gesturi simbolice, propagan-distice, cu toate cã existã departamente și consulate care au ca obiect de lucru exact acest lucru!
Limba românã este una dintre limbile romanice recunoscute la nivel mondial, dar, culmea, ea nu este susþinutã cum s-ar cuveni de însuși statul român! Un paradox, greu de înghițit, scandalos, chiar dacã, zilele trecute, președintele Nicușor Dan a sãrbãtorit Ziua Limbii Române la Chișinãu, dar nu credem sã fi ajuns el, acolo, dacã contextul politic european nu ar fi fost legat de “conflictul militar” din Ucraina si de o viitoare aderare la UE a Republicii Moldova. Halal patriotism, dacã este s-o spunem pe bune!

Dan Șalapa- UZPR

(OBIECTIV Mehedințean, nr.1293, 4 septembrie 2025)