În 30 august 2025 am sărbătorit în avanpremieră  Ziua Limbii Române printr-o incursiune metaforică în spațiul de cultură și spiritualitate din sud-estul Banatului Montan (județul Caraș-Severin, astăzi) un fragment însemnat de istorie națională, ținutul tradițiilor ancestrale păstrate și azi în conștiința localnicilor, Craina bănățeană.

Recent, evenimentul inițiat de doamna profesoară, cu specialitatea geografie, Icoana Cristescu-Budescu și domnul  ofițer activ la ISU dar pasionat de istoria locului, Gheorghe Țunea-Pârvovanu, a avut ca parteneri de excepție Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, filiala Caraș-Severin, reprezentată de domnul președinte Ion D. Cucu și domnul Constantin Vlaicu, Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” Caraș-Severin, Forumul Democrat al Germanilor din jud. Caraș-Severin dar și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița, reprezentate de domnul președinte Erwin Josef Țigla, Editura TIM Reșița în prezența editorului, criticului literar, scriitorului Gheorghe Jurma  cu gazde ospitaliere de excepție precum primăriile comunelor din ținut și preoții cu consiliile lor parohiale din bisericile ortodoxe ale Crainei Bănățene. Am parcurs de la nord la sud ținutul Crainei bănățene, de la Domașnea până la Pârvova și până la granița cu Țara Almăjului.

De notat participarea unor personalități de aleasă ținută: doamna Lavinia Betea, profesor universitar, membru în Consiliul Director al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, compozitorul și dirijorul Sabin Păutza, domnul profesor universitar Martin Olaru, strălucit expert în patrimoniul mobil și imobil din Banatul de Munte, aflat între inițiatorii de odinioară ai Departamentul Geografie din cadrul Universității de Vest din Timișoara, istoricul, criticul literar, editorul, scriitorul Ionel Bota, excelentul jurnalist și scriitor Mario Balint,  fotograful cu preocupări constante de a valorifica prin arta fotografiei valorile cultural-spirituale Petre Dalea.. Dar Valea Almăjului a fost reprezentată cu cinste de două doamne profesoare, scriitoare, autoarea de poezie în grai almăjan Elena Borchescu și poeta Mariana Pâșlea, director al publicației „Vatră Almăjană” și de domnul profesor, istoric și organizator al Asociației „BanatCult”, Mihai Vlădia. Și aceea care vă relatează povestea acestei zile frumoase și semnează mai jos.

După întâlnirea de binețe, în avlia bisericii din Domașnea, am pășit cu grijă și sfială pragul acesteia. Ne-au introdus în timp și spațiu, istoric vorbind, cu elocință și eleganță în prezentarea detaliilor, Icoana Cristescu Budescu și Gheorghe Țunea-Pârvovanu. Iar Erwin Josef Țigla ne-a întâmpinat cu un cuvânt de salut, menționând că întreaga zi se va desfășura sub semnul sărbătoririi în avanpremieră a limbii române. Am avea a-i aduce mulțumiri domnului profesor universitar Martin Olaru pentru că a dorit să rostească aici, în Domașnea, locul natal al regretatului profesor doctor în geografie Ioan-Corneliu Scheușan, câteva cuvinte despre personalitatea acestuia, despre contribuțiile aduse în cercetare: studii de specialitate, coautor de manuale, despre atmosfera efervescentă propice pentru realizarea de noi descoperiri științifice pe care o crea colaborând fructuos cu prestigioase figuri ale vremii, la fel de prețioase precum Grigore Posea, Octavian Mândruț, ca să dau doar aceste nume.

Părăsim frumosul și vechiul lăcaș de cult îndreptându-ne spre următorul punct din traseu, localitatea Cornea. Trecem prin sediul de reședință al comunei Cuptoare iar peisajele miraculoase, pe o parte și alta a drumului, stârnesc o scurtă conversație plăcută și entuziastă în microbuz. Domnul profesor Martin Olaru menționează „piramidele coafate”, denumire a unor formațiuni geologice, introdusă în literatura de specialitate de chiar profesorul Ioan-Corneliu Scheușan și menționată în lucrarea sa Depresiunea Domaşnea-Mehadia. Studiu de geografie fizică și cu privire specială asupra reliefului, apărută la Editura Banatica, a Muzeului Banatului Montan din Reşiţa, în1997. Au urmat pe itinerar Cuptoare și Cornea, alte două  sate cochete, având case trainice, îngrijite. Am ajuns în Cornea. Oprim în fața Școlii Gimnaziale Traian Lalescu unde ne întâmpină chiar bustul acestui matematician român de prestigiu internațional, realizat de nu mai puțin celebrul sculptor Jecza Péter. Salutăm memoria ilustrului matematician și ne îndreptăm spre biserică. Și aceasta, ca și toate celelalte, de altfel, ne împrumută o stare de liniște și înălțare sufletească așa cum turlele parcă ar vrea să atingă cerurile: „- Priviți cerul! Și veți afla răspunsuri.” , cam așa ne sugerează. La Cornea sunt amintite și bisericile din vecinătate, Cănicea, Crușovăț, Iablanița. Am primit alte detalii despre istoria locului, despre oamenii vajnici și harnici din Craina bănățeană.

La Mehadica, mărturisesc în acest moment ca geolog specializat, mi-am dorit de ani mulți să ajung, dar nu s-a întâmplat până acum. A fost o bucurie. Mai găsim case ce păstrează arhitectura specifică locului, dăinuind de sute de ani, biserica îngrijită, memoria celor care au marcat momente importante în istorie păstrată frumos și simplu, cu monumente ridicate și întreținute până azi. În biserică ne-a așteptat preotul paroh Iosif Octavian Szala, un preot tânăr și cu râvnă cunoscător al istoriei bisericii și al parohiei pe care o păstorește. După ce ne-a întâmpinat cu o scurtă slujbă de bun-venit în sfântul lăcaș, ne-a istorisit despre biserică, monument istoric, despre pictura acesteia, parte din cea inițială salvată, cealaltă restaurată cu atenție, iscusință și migală, despre odoarele vechi pe care le deține aceasta (ne-a prezentat Sfântul Disc datând din aceeași perioadă cu biserica), dar și despre odoarele vii din parohia sa, copiii. Impresionant este că într-o comunitate mică se pot aduna 80 de copii pe lângă biserică și în grija acesteia. Cinste lor, tuturor!

Nerăbdătoare și copleșită de nostalgii firești, doamna profesoară Icoana Cristescu-Budescu ne anunță că urmează satul ei natal, Globul Craiovei, și abia așteaptă să ne împărtășească alte și alte detalii despre geografia și istoria locului. Precum și altfel de detalii, de suflet, cum că aici sunt oameni puțini, dar harnici și buni, care au rezistat de-a lungul timpului tuturor vicisitudinilor întâmpinate.

Zâmbim asistând la întrecerea prietenească între cei doi protagoniști:

„- Ba al meu e mai ocoș!

-Ba al meu !”, ar răspunde Gheorghe Țunea-Pârvovanu

Ultima localitate a Crainei bănățene pe care o vizităm, ne anunță Gheorghe Țunea, este, de fapt, prima – Pârvova. Case frumoase, păstrate, în parte, conform configurației inițiale, biserica se înalță și ea pe o latură mai înaltă a locului. Amfitrionul nostru amintește, nu se putea altfel, de personalitatea ivită în lume din aceste plaiuri, profesorul, cercetătorul, istoricul și lingvistul Traian Topliceanu. De asemenea, este un bun prilej de a rememora  că la 31 august 2013 a fost dezvelită o placă memorială amplasată pe fațada casei în care s-a născut acesta. La acel eveniment, o contribuție importantă a avut chiar Gheorghe Jurma, directorul Editurii „TIM” alături de alte personalități ale Banatului Montan: regretatul jurnalist și scriitor Nicolae Danciu-Petniceanu dar şi muzicologul profesor universitar Dumitru Jompan.

Încheiem periplul nostru la Rudăria, dar nu înainte de a face popas la monumentul ridicat la granița dintre cele două ținuturi: Craina bănățeană și Țara/Valea Almăjului. La Rudăria sau astăzi, oficial, Eftimie Murgu, ne așteaptă domnul profesor Mihai Vlădia, o vreme edil al comunei, om de cultură, remarcabil istoric de altfel, în pragul Muzeului Sătesc. L-am vizitat, însoțiți chiar de domnia sa. Apoi, cu ospitalitatea binecunoscută a localnicilor, am fost omeniți cu bucate pe care le afli din belșug aici: mămăligă (coleșă) cu brânză friptă și clisă prăjită în cigane, cu căigană în ciniere. Desertul delicios: croafne umplute cu brânză sărată și de cele umplute cu pecmez. Masa a fost stropită cu răchie galbănă de prună. Momentul festiv al zilei, acela de înmânare a diplomelor de participare la Pelerinajul din Țara Crainei, s-a desfășurat în sala bibliotecii. Am avut parte și de prezentarea volumelor de până azi ale domnului profesor Mihai Vlădia. În abordarea sa, doamna profesor universitar Lavinia Betea, a mulțumit pentru invitația primită (și pe care cu toții ne bucurăm că a onorat-o), exprimându-și satisfacția că a avut încă o dată prilejul să constate că românii încă își cultivă istoria, tradițiile și rădăcinile cultural-spirituale, luptând pentru conservarea conștiinței identității naționale, esențială, și care confirmă dăinuirea noastră în istoria lumii. Domnul Gheorghe Jurma, privind „panoplia” cărților expuse, a adus un laudatio tuturor celor ce iubesc și slujesc scrisul și cartea.

Un ultim traseu, la morile de apă de la Rudăria, care aduc mii de turiști din țările lumii aici, în satul lui Eftimie Murgu, a încheiat această zi în care am sărbătorit, cu o zi mai devreme, Ziua Limbii Române, omagiind, în fapt, istoria, limba și cultura națiunii.

 

Cristina-Anișoara ZAINEA