În momentul istoric pe care îl trăim poate semnul cel mai caracteristic este promovarea deliberată a confuziei. Este o politică prin care se inoculează, sau se caută această inoculare, a incapacității, oamenilor și popoarelor de a exprima răspicat, clar, coherent ce sunt și ce și în ce, cred.
Scopul acestei politici este lesne de înțeles. În lipsa unor criterii comune, a unor credințe comune, a unui scop comun, oamenii încetează să mai fie persoane și devin număr socio-economic și turmă. O turmă care poate fi mânată și exploatată la voia unui stăpân. Cine este “stăpânul” vedem limpede. Este “centrul” de interes transnațional având în subordonare sistemul globalist-sodomit. Un sistem care urmărește perpetuarea inegalităților obscene existente între popoare și oameni. Această  politică a confuziei este promovată prin ideologia “relativismului” , care așează semnul egal între bine și rău, între alb și negru,între Dumnezeu și Mamona. Fără îndoială că această politică a confuziei deliberate, a dezorientării existențiale poate fi văzută în mai toate locurile. O întâlnim, ca singur exemplu, în nătânga formulare: ”spitale nu biserici”.
Vedem aici  promovarea fățișă a unei neînțelegeri și a unei dușmănii obtuze.
Cei care pronunță această lozincă, repet neghioabă, în mod deliberat tăgăduiesc adevărul elementar că mai înainte de a zidi spitale și așezăminte sociale este necesară o înțelegere a obligației morale către cei în nevoie, pentru cei dezavantajați, pentru cei mai slabi. Iar această înțelegere morală a lumii și a obligaților pe care oameni le au în ea, exact Biserica le proclamă. Dar poate cel mai clar caz al confuziei , devenită program și doctrină, se poate vedea în promovarea sodomiei.
Aici nu este vorba de preferințele de dormitor ale unor nefericiți. Este vorba de promovarea celei mai sinistre confuzii, cea care privește diferența dintre bărbat și femeie. Cei care vor fi incapabili să vadă și să înțeleagă această diferență, cei care consideră ca stare “normală” o asemenea confuzie, vor putea accepta și ultima confuzie: tăgăduirea Creatorului. Aici rezidă fiorosul pericol al confuziilor.
Cu aceste gânduri în minte mă refer la un sinistru plan, intitulat, ”România Educată”.
Acest ,,plan” cuprinde o serie de propuneri neinspirate și dăunătoare, între altele ca școlarizarea copiilor să înceapă la cinci ani! Practic atacând și masacrând o perioadă din viață care este decisive: copilăria. Dar mai departe acest “plan” arată limpede de cine a fost inspirat, de către cel care “dintru început a fost ucigaș de oameni”, de către negativitatea pură, de necuratul.
Căci planul recomandă ca din anii școlii elementare copiii să primească îndoctrinare privind “genul”, respectiv să fie îndoctrinați că sodomia este o stare “normală” și direct recomandabilă. Această educație privind “genul” ar trebui, conform aceluiași “plan” să fie completată cu o “educație privind diversificare”. Această însemnând îndoctrinarea că toate aberațiile de comportament sunt “normale” și trebuie acceptate. Acest plan face parte din obsesia forțelor răului, obsesia reeducării. Acest scop, al transformării oamenilor în roboți comandați de un grup de aleși”, bântuie imaginația necurată de peste optzeci de ani. Aceste “reeducări” au fost încercate în lagărele pentru prizonieri germani, imediat după ce Germania a fost ocupată de trupe străine la sfârșitul celui de al doilea război mondial, apoi în închisoarea Pitești și mai recent în lagărul de exterminare USA de la Guantanamo. Planul “educativ” avansat de către  “globaliști” este parte din această sinistră încercare de “reeducare”.
Avem în față un “plan” care fără echivoc urmărește să zdrobească din fragedă pruncie orice urmă de reflex moral. Atacul forțelor răului asupra copiilor nu trebuie să surprindă. Cele mai josnice “culturi” au avut ca temei pedofilia și jertfele de prunci nevinovați. Am mai avut ocazia să spun că atentatele din școli sunt în fapt jertfe de copii aduse diavolului.
Acest “plan” arată că lucrarea răului în România se întețește. Iarăși nu este întâmplător că “imbecilii utili” și-au dat acordul și între ei aflăm un bătrân centenar, care umblă vandra prin piețe, un artist ramolit, fica fără har a unui fost artist  și alți eiusdem farinae. Aceștia sunt complici la rău, Iude, care sfârșitul lui Iuda îl vor avea…
Dar Neamul Românesc, “România tainică”, România eleganței și modestiei, va ști mai bine, va ști să aleagă, măcar, răul mai mic. Sub pavăza Ortodoxă și acest val de întuneric va trece, dacă vom avea voința și gândul bun de a îl respinge.

Alexandru Nemoianu
Istoric
USA