Cu ocazia aniversării a 80 de ani de presă liberă în Voivodina, scriitoarea și jurnalista Veronica Balaj a fost distinsă pentru contribuția sa remarcabilă la promovarea culturii românești și a valorilor jurnalismului de calitate. Evenimentul a avut loc în cadrul unei festivități organizate de comunitatea românească din regiune, reunind personalități din domeniul cultural și media. Veronica Balaj, membră a Uniunii Scriitorilor din România, a Uniunii Ziariștilor Profesioniști și a altor numeroase asociații literare internaționale, este autoarea a peste 40 de volume de poezie, proză și eseuri, multe dintre ele traduse și apreciate la nivel internațional. De-a lungul carierei sale, a fost recunoscută pentru activitatea sa jurnalistică și literară, primind premii în țări precum Italia, Spania, Canada, Israel și Austria. Premiul acordat în Voivodina subliniază impactul pe care Veronica Balaj îl are în consolidarea legăturilor culturale între comunitățile românești din Serbia și România, evidențiind rolul esențial al presei în păstrarea identității și promovarea valorilor comune. Iată un interviu cu Veronica Balaj, imediat la întoarcerea în țară.

– Doamna Veronica Balaj, v-ați întors de foarte curând din Serbia unde ați avut parte de întâlniri sărbătorești cu personalități culturale. Prilejul a fost un eveniment marcant, împlinirea a 80 de ani de existență a Casei de Presă și Editură din Panciovo, Voivodina. Prezența dumneavoastră acolo a fost, ca de multe alte ori, în dublă calitate: de jurnalistă și de scriitoare. Vă rugăm, câteva impresii… Cum ați numi acest eveniment, în primul rând?

– L-aș numi verigă în lungul și admirabilul drum al interculturalității. Conceptul de interculturalitate este mult uzitat în Europa actuală și asta e foarte relevant pentru parcursul diversificat al culturii contemporane. De-a lungul istoriei au fost multe argumente privitor la comunicarea între culturi, concretețea lor ajută azi la cunoașterea unor epoci trecute dar, în prezent, se știe, totul este mult mai complex și mai complet. Formulele de comunicare sunt atât de eficiente și rapide și conexe și ilustrative, încât, suntem niște favorizați ai sorții, noi, toți cei interesați de cultură.

Să ne imaginăm atmosfera. Ca jurnalistă care observă orice detaliu și ca scriitoare, având o acuitate specială, sesizând și starea de spirit…

– Atmosfera?

– Fastuoasă. Fiind vorba de 80 de ani de publicare neîntreruptă în limba română, atât în ziarul „Libertatea”, apoi, în suplimentele sale, adăugând și cărțile tipărite la Editura „Libertatea”, emoțiile s–au simți din plin deopotrivă pentru jurnaliștii de azi cât și pentru colaboratori sau oaspeți. Au fost prezenți dar, firește, au și susținut această manifestare, oficialitățile politice și culturale ale Republicii Serbia și România, începând cu Ambasada de la Belgrad și Consulatul Român de la Vârșeț, desigur jurnaliștii de la ziarul săptămânal „Libertatea” și cei de la Editura cu același nume. Biletul de intrare la festivitatea și concertul omagial din sala teatrului a constat într-o carte luată la alegere de pe rafturile expoziției. Am aflat astfel că la Editura „Libertatea”au fost tipărite peste 2000 de titluri.

Despre această sărbătorire s-a scris deja, se va mai scrie, chiar o carte cu toate referatele susținute în cadrul simpozionului care a avut loc, după deschiderea fastuoasă din 25 mai, a.c. de la Teatrul din Vârșeț și vizionarea expoziției de carte plus ediții vechi ale ziarului „Libertatea”. Organizare impecabilă, implicați cu responsabilitate fiind jurnaliștii, scriitorii, colaboratorii publicați la „LIBERTATEA”, de-a lungul anilor. Totul s-a derulat după un scenariu stabilit sub coordonarea Directoarei, poeta și jurnalista, Mariana Stratulat secondată de Redactorul șef Valentin Mik, de la ziarul săptămânal, de redactoarea Marina Kalcan, de la revista”Lumina ”și Marin Gașpar, directorul Editurii „Libertatea”. Importanța presei în istorie nu poate fi detaliată în câteva cuvinte. Meseria de jurnalist este una de ardere, de implicare în noutatea și semnificația clipei. Asta s-a celebrat și cu prilejul acestui eveniment.

– În calitate de scriitoare, cum s-a conturat acest eveniment?

– Îl trec la capitolul „întâmplări care îmbogățesc sufletul”. Ar fi putut fi o pagină despre importanța prieteniei, ținând cont de aparițiile interviurilor mele în revista „Lumina” sau a unor profiluri literare și în ziarul „Libertatea”, ar fi putut fi emoția gata să se aprindă ori de câte ori voi pune mâna, voi deschide una dintre cele trei cărți apărute la Editura „Libertatea”, Panciova, în 2024 și 2025, în special două dintre acestea unde semnăm ca autoare, în tandem, eu și poeta specială, Mariana Stratulat care, a avut ingeniozitatea de-a găsi lungimea de undă potrivită, necesară pentru o colaborare admirabilă. Ar fi fost motiv de bucurie de-ar fi fost numai atât, dar, s-au conturat și s-au legat imprevizibile alte momente. Prevăzute parcă de criticul literar, Cornel Ungureanu, prefațatorul unuia dintre volume, care consemna cu prilejul lansării titlului nostru, „Holograme și îngeri”, apărut la editura menționată că, este un fapt unicat, să reziste texte scrise în aceeași carte de către două scriitoare din spații despărțite de o graniță dar unite prin aceeași limbă. Ei bine, același lucru a determinat un juriu internațional, privind scrierile LITERARE din Balcani, acum la zi, să ne acorde Premiul de CARTE EXPERIMENT, premiu pe care l-am primit pe scena Teatrului din Vârșeț, în cadrul programului omagial despre care am vorbit mai înainte. Duminică, 25 martie, am simțit emoția declanșată de transformarea unui text literar în fericire. Jurnalista care sunt, iubind eu iremediabil cuvântul, notam în minte secvențele evenimentului respectiv, menit să devină un reportaj, iar scriitoarea, iubitoare și ea de a contura lumea din cuvinte, trăia bucuria ca pe o magie.