În cadrul Târgului Internațional de Carte de la Salonic, desfășurat între 8 și 11 mai 2025, scriitoarea Veronica Balaj a fost prezentă cu volumul său intitulat ”Testamentul mării către Herodot”. Acest eveniment a oferit o platformă pentru promovarea literaturii române contemporane și a facilitat întâlnirea autorilor români cu publicul internațional. Participarea României la târg a fost organizată de Ministerul Culturii, în colaborare cu Uniunea Elenă din România, și a inclus lansări de carte, dezbateri și sesiuni de lectură. Standul României a găzduit, de asemenea, prezentări ale altor autori români, precum Simona Sora, Mariana Stratulat și Dan Lungu, evidențiind diversitatea și vitalitatea scenei literare românești. Cartea „Testamentul mării către Herodot”, semnat de Veronica Balaj, a fost apreciată pentru abordarea sa poetică și prezența autoarei la acest eveniment internațional subliniază angajamentul său față de promovarea culturii române și contribuția sa semnificativă la literatura contemporană. Dragi cititori, vă invităm să parcurgeți acest interviu oferit de doamna Veronica Balaj la întoarcerea în țară.

– Doamna Veronica Balaj, sunteți autoare a peste 47 de volume, cred, și obișnuită cu lansările făcute în varii locații geografice precum: București, Ottawa, Montreal, Madrid, Roma, Viena, Paris, New York, Budapesta, Ierusalim, Tel-Aviv,Tunis... Acum, un nou volum, o nouă experiență la Târgul Internațional de Carte de la Salonic, Grecia. Care ar fi semnificația acestui eveniment?

– Bine ați spus, o nouă experiență! Orice prezentare de carte își are mica sa istorie și, pentru autor, o semnificație specială. Includ aici, emoțiile, conjuncturile, mereu altele. O carte tradusă în alte limbi, chiar dacă nu are un număr mare de cititori, este un pas de neignorat în calea interculturalității. Aceasta se arată mult mai largă astăzi, firește, datorită diverselor posibilități de comunicare într-o avalanșă de informații. De ce ar face excepție, literatura? Și în alte vremuri, traducerile erau un fir de legătură între culturi și moduri de expresivitate artistică.

Personal, am o slăbiciune pentru cultura antică în general, un impresionant eșafodaj de idei și de imaginație dăruit lumii. Anul acesta, s-a întâmplat să prindă contur de bucurie și împlinire, o traducere și a versurilor mele în limba greacă, limba care aduce aminte de Homer. Povestea este chiar interesantă, s-a legat de o colaborare și prietenie literară cu poeta, Mariana Stratulat din Serbia, Directoare a Casei de Presă și Editură „Libertatea” din Panciova, Voivodina. Împreună am semnat și alte două apariții editoriale, una fiind bilingvă, româno-sârbă. Volumul despre care vorbesc, apărut la Editura „Libertatea”, aparținând instituției menționate mai sus, are două părți: una cu titlul „Testamentul mării către Herodot”, a subsemnatei, cealaltă, „Odiseea versului nerostit”, aparținând Marianei Stratulat. Dacă întorci invers cartea, se modifică și prezentarea coperților, care sunt diferite și, desigur, vezi numele autoarei, de aceea, poți percepe lectura ca fiind două cărți separate. Acesta ar fi oarecum prima particularitate a volumului. Coperțile sunt și ele diferite, grafica aparținând jurnalistei Aneta Gașpar, de la ziarul „Libertatea”, Voivodina, Serbia.

Traducerea, de importanță forte, a fost realizată într-o primă variantă de profesoara Danijela Korac și apoi, stilizarea și supratraducerea, de aleasă ținută a fost împlinită de poeta în limba greacă Evanthia Papefthymiou. Volumul beneficiază de o dublă prefațare absolut admirabilă. Pot spune că profesionalismul ne onorează. Este vorba de poetul și jurnalistul, om de vastă cultură, Valentin Mik, de la Casa de Presă și Editură ”Libertatea”, Panciova, (despre care am mai făcut mențiune), și de criticul literar, minuțios în tot ce scrie, Marina Kalkan, redactor principal la renumita revistă literară „Lumina”, care este tot din Serbia, Voivodina.

– Despre evenimentul în sine, dacă e să ne imaginăm cum a fost, ce ați putea consemna?

– Ar fi multe de spus, încerc o sintetizare a informațiilor cu ajutorul distinsului prieten al culturii elene și române, domnul profesor Apostolos Patelakis, care s-a implicat în multe aspecte ale reușitei evenimentului și, ne-a fost și nouă de mare ajutor făcând prezentarea autoarelor în ambele limbi. Această ediție a Târgului Internațional de Carte de la Salonic 2025, cea de a 21-a ediție, s-a desfășurat între 8-11 mai. Standul României a fost organizat de Ministerul Culturii, București în colaborare cu Ambasada Republicii Elene, a Consulatului General al României la Salonic, adăugând Uniunea Elenă din România, Asociația Editorilor din România și Televiziunea Română. Ca peisaj editorial, a fost impresionant. Au participat 400 de edituri (grecești și străine). Numai Uniunea Elenă din România a prezentat un număr considerabil de cărți din cele 100 editate în acest an sub egida sa. Evenimentul de la Salonic este fără îndoială un ambient cultural de marcă devenit deja tradiție. Să nu uităm emoția celor care vin din alte țări și își aud versurile rostite într-o limbă care, deși nu este pe înțelesul lor, lasă în jur un fior, greu de descris, întrucât, duce imaginația spre opera marilor clasici greci.

– Mai pe larg, despre interculturalitate, în alt demers.

– Este onorant faptul că, acest mic excurs informațional despre prezența unor scriitori dintre care, mulți sunt jurnaliști, este publicat sub egida Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. Mulțumiri! Exersând această profesie care ne menține în vâltoarea evenimentelor zilnice și pe care o ilustrăm comunicațional, ca pe o istorie a clipei, spun din trăire personală, da, aduce un plus în arta literară.