Anunțăm apariția celui mai recent număr al revistei „Muzeul Presei Românești”, nr. 2 (18) / aprilie-iunie 2025, publicație online editată sub egida Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. În acest număr este valorificat patrimoniul presei românești, este promovată cultura scrisă prin interviuri de colecție, articole de cercetare, documente inedite și cronici culturale, toate acestea reunind autori valoroși, universitari, jurnaliști și cercetători din România și diaspora.
Cuprinsul revistei, structurat tematic, oferă o varietate de subiecte dintre care amintim:
Interviuri și Dialoguri culturale. Astfel, sub semnătura redactorului șef, Tanța Tănăsescu, vă sunt aduse în atenție confesiuni de colecție cu prof. univ. dr. Ioan N. Roșca, apoi un dialog cu Smaranda Cazan-Livescu, profesor universitar în SUA, precum și un interviu cu Mircea Ionel Popi, jurnalistul cu program în limba română la Radio Helsinki din Graz. În cadrul acestei rubrici, prof. univ. dr. Ioan N. Roșca este prezent cu o sugestivă recenzie a recentei cărți semnate de Mihaela Albu, intitulate „În labirintul cărților”.
Sub genericul Istoria presei românești, onorându-și profilul, revista oferă un spațiu amplu unor autori de prestigiu care abordează subiecte precum Presă și Libertate, o formulă transcendentă (sub semnătura dr. Marian Nencescu); Bolintineanu gazetarul. Obsesia emancipării și a libertății (autor George Apostoiu) precum și pagini sinoptice dedicate unor publicații românești de odinioară: ziarul revoluționar „Poporul suveran”, ziarul „Epoca”– publicație ce împlinește 140 de ani de la fondare, precum și ziarul „Universul”, care a împlinit șapte decenii de existență.
Un capitol aparte este dedicat lui Eminescu și epocii sale. Numărul acesta al revistei oferă cititorilor ocazia de a cunoaște detalii valoroase privind biografia Poetului Mihai Eminescu, sub semnătura unor apreciați eminescologi: prof.univ.dr. Nicolae Georgescu – Eminescu necunoscut; Ionel Novac – Eminescu, de 36 de ani la Paris, precum și evidențierea unor documente inedite, prezentate pentru prima oară publicului de către distinsul cercetător al arhivelor românești, dr. Laurențiu-Ștefan Szemkovics – Căpitanul Matei Eminescu, subprefect în Bacău (1894).
Cuprinsul publicației inserează un spațiu aparte domeniului Istorie și civilizație românească. În acest număr al revistei aveți posibilitatea să citiți, sub semnătura unui prestigios om de cultură, Constantin Lupeanu, ales recent consilier al Asociației Internaționale Confucianiste, articolul intitulat Repere de civilizație. Marcând împlinirea a 150 de ani de cultură tradițională, Dumitru-Tudor Tănăsescu evocă într-un interesant reportaj redeschiderea Muzeului Țăranului Român din București iar Dan Toma Dulciu aduce în atenția cititorilor două momente de istorie: Kranevo. A avut Burebista cetate pe malul Mării Negre? precum și Arenele Romane și prima coridă în stil românesc (1928). Pentru pasionații de istorie recomandăm articolele Mihai Cantacuzino – O statuie și istoria sa, respectiv La țărmul Pontului Euxin: Gara Maritimă Constanța.
Desigur, cititorii pot să găsească aici și unele Reflecții culturale și literare. În dorința de a prezenta în fiecare număr creații valoroase ale unor scriitori români consacrați, recomandăm eseul literar al maestrului Ion Andreiță, pălmaș cu condeiul – Satul din colțul ochiului, precum și nestematele poetice ale scriitorului Theodor Răpan, din volumul său de mare succes: Terține. Rime în rugă. Talentata eseistă Marilena Grigore ne oferă două studii documentate: Sant Jordi – Ziua în care Barcelona celebrează dragostea și literatura, precum și Recunoștință – cheia unui echilibru interior durabil.
Paginile revistei se bucură de vestea conform căreia unul dintre colaboratorii constanți ai acestei publicații, universitarul craiovean Nicolae Grigorie Lăcrița a fost ales „cetățean de onoare” al localității sale natale, știre consemnată de Gheorghe Văduva. De interes pentru cititorii noștri este și capitolul numit generic: Bucureștiul între trecut și prezent, ilustrat cu pictoriale și date istorice relevante, prezente în articolele Casa Assan, în imagini și Farmecul discret al Bucureștilor. Casa Universitarilor azi, sub semnătura Tanța Tănăsescu.
Onorăm și tema Simboluri și tradiții. Considerată drept floarea reprezentativă a României, am găsit de cuviință să dedicăm acestui subiect două captivante eseuri: Bujorul, simbol național, floare între leac și legendă, respectiv Bujorul, la Zilele Horticulturii Bucureștene.
Rămânând fidelă valorilor și tradițiilor presei autohtone, revista „Muzeul Presei Românești”, un proiect de memorie, identitate și cultură, mulțumește colaboratorilor săi și urează cititorilor lectură utilă!
Revista poate fi citită online la următoarea adresă:
UZPR CARAS SEVERIN 