(dialog cu dr. Melinda Ildiko Mitranovici – șefa secției obstetrică-ginecologie, Spitalul Municipal „Dr. Alexandru Simionescu Hunedoara)

– Prezentați-ne cele mai recente amănunte privind activitatea dumneavoastră profesională.

– În calitate de medic șef secție, reinvestit după examen în urmă cu doi ani, prima măsură a fost creșterea numărului de servicii contractate cu CJAS. A crescut calitatea actului medical prin creșterea numărului de medici tineri angajați în ultimii ani, prin educația medicală continuă și participarea de studii clinice.

De curând am devenit editor la o revistă de specialitate, intitulată Children, editura MDPI din Elveția. Acest fapt se datorează unei munci asidue în domeniul cercetării medicale, a colaborării cu Instituții Naționale și Internaționale pentru studii clinice, a publicării de articole științifice în reviste de specialitate internaționale din sfera Q1, cu factor de impact semnificativ, a creșterii gradului Hirsch la nivel de Profesor Universitar, dar fără afiliere academică. Dar cu riscul de a mă repeta, acest parcurs mă intimidează în același timp, fiind dificil să ții pasul cu lumea academică, nefiind încadrat într-o structură universitară. Dar mă bucur de susținerea mentorilor și colaboratorilor mei.

Motivația mea pentru aceste preocupări a fost fiica mea. Ea a reprezentat începutul activității mele științifice și tot ea e „motorul” pentru a continua, din dorința de a răsplăti Universul pentru bucuria cu care am fost binecuvântată de Dumnezeu. Sper ca munca mea să ajute în găsirea unor soluții în medicină la diverse probleme fără răspuns sau fără o rezolvare clară în prezent. Aceste preocupări evident că au o aplicabilitate în munca de zi cu zi pe care o prestăm și este concentrată pe însănătoșirea pacientului.

Avem exemple de patologii refuzate în centre universitare de referință din varii motive și la care am găsit soluții inovative. Un astfel de caz a fost un prolaps sever la o pacientă cu multiple comorbidități care suferea deja de afectare renală, operată  în secția noastră. Sau tromboze severe în cazul gravidelor, care complica o trombofilie congenitală combinată cu trombofilie dobândită, rezolvată cu succes.

De asemenea, creșterea numărului de intervenții minim invazive în serviciul nostru e o dovadă a preocupării continue a medicilor din secție de a servi pacienții cu proceduri eficiente și sigure. Scăderea duratei intervențiilor și creșterea calității actului medical e scopul pe care ni l-am propus.

Mă încântă dorința medicilor tineri de a se perfecționa în ramuri chirurgicale noi, inovative, care presupun o curbă de învățare de durată și eforturi serioase, dar care vor aduce un real beneficiu pacientelor din zonă. Ei înțeleg ca și mine că responsabilitățile nu se termină odată cu programul de lucru. De aceea doresc să-și perfecționeze tehnicile astfel încât munca lor să se desfășoare în limitele ghidurilor clinice și în condiții de maximă siguranță.

Pe lângă chirurgie, atenția noastră e îndreptată spre pacientele însărcinate. Suntem cei mai norocoși medici pentru că doar noi ne putem ocupa de paciente în esență sănătoase și care ne implică în acest miracol al aducerii pe lume al unei noi vieți. Responsabilitatea supravegherii unei gravide cu scopul de a duce la bun sfârșit sarcina cu mama și bebeluș sănătoși este enormă. Conștientizarea că multidisciplinaritatea în acest domeniu ar trebui să fie o regulă, e de o deosebită importanță. Colaborarea cu medicul neonatolog cu care împărțim sarcina unei nașteri de succes este esențială. Morfologia fetală a devenit o regulă, nu o excepție. A doua opinie și colaborarea e esențială mai ales în sarcinile cu risc crescut. Dacă suntem părtași la acest magnific act al creației trebuie să-l tratăm cu maximă responsabilitate.

În plus toți ne confruntăm sau ne putem confrunta cu probleme, cazuri dificile sau chiar fără rezolvare. Important este cum le gestionăm. Și de asemenea, ce învățăm din ele. În tot acest timp nu trebuie să uităm că menirea noastră este să punem pacientul în centrul preocupării noastre. Este o meserie vocațională. Dacă nu o putem trata ca atare eu recomand cu căldură orice medic care nu se regăsește în acest scurt paragraf să se reorienteze. Nu poți funcționa pe termen lung ca medic dacă uiți care e rolul tău.

 

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR