În anul 2023 vedea lumina tiparului la Editura TIM din Reșița un volum omagial intitulat „In Honorem prot. conf. univ. dr. Vasile Petrica”.

          Cartea, prefațată de PS Lucian, Episcopul Caransebeșului, cuprinde evocări și studii menite a contura și evidenția personalitatea complexă a părintelui protopop dr. Vasile Petrica, iar, între cei care semnează se află nume importante ale culturii și literaturii Banatului și nu numai: Cornel Ungureanu, Ioan Bude, Ioan Ciuciună, Florin Dobrei, Dorina Chiș-Toia, Ionel Popescu, Sorin Cosma, Marcu Mihail Deleanu, Remus Rus, Nicolae Sârbu, Erwin Josef Țigla, Mircea Vasile Zaberca, Doru Dinu Glăvan, Romulus Șandru, Octavian Doclin, Titus Crișciu, Gheorghe Jurma, Petru Călin, Ada D. Cruceanu, Dorina Sgaverdia, Doru Popovici, Nicolae Irimia, Claudiu T. Arieșan, Solomon Marcus, Doina Bogdan-Dascălu, Ioan Petraș și alții.

          Volumul este îngrijit de Ada D. Cruceanu, iar acestor evocări și studii îi este adăugată o bibliografie de autor ticluită cu profesionalism, precum este construit întregul volum. Este prezentat dr. Vasile Petrica – eseist, istoric, publicist, teolog, profesor – în lucrări de referință, în portrete In Honorem, de-a lungul vremii (note, comentarii, interviuri, laudatio), în volume publicate (comentarii, recenzii, cronici de carte) finalul cărții fiind destinat imaginilor și unui excepțional cuvânt de încheiere semnat de Doamna Culturii Cărășene, Ada D. Cruceanu, intitulat Păzind viața cărților…

          După cum bine precizează PS Lucian în prefața cărții, „această lucrare reprezintă un prinos de recunoștință și apreciere a comunității Banatului de Munte față de statornica și complexa slujire a preotului, protopopului și dascălului Vasile Petrica, protopop onorific al Protopopiatului Ortodox Român din Reșița. Evocările și studiile publicate în acest volum aniversar ilustrează cu prisosință multiplele calități ale celui aniversat.”

          Astăzi dr. Vasile Petrica se află la ceas aniversar.     S-a născut la 17 martie 1940, în satul Scăiuş, comuna Fârliug, judeţul Caraş-Severin.

A urmat cursurile Școlii elementare din Scăiuş, Seminarul teologic din Caransebeş; Institutul teologic universitar Sibiu.; doctoratlaFacultatea de teologie ortodoxă din Preşov, Cehoslovacia (1983) cu diplomă echivalată în România, la Bucureşti. 

Teologul Vasile Petrica a funcționat ca preot ortodox român în Băteşti, jud. Timiş (1965-1968) şi Reşiţa – parohia Reşiţa Centru  – (1968-2007) –, concomitent a fost protopop al Reşiţei (1975-2007),  lector la Facultatea de Teologie din Caransebeş (Universitatea „Eftimie Murgu” din Reşiţa) – 1996  – 2005 și conferenţiar (2005-2010),

Din  anul 2011este membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Timișoara, mai întâi membru stagiar, apoi, din anul 2014, membru titular.

Pasionat de scris, protopopul Vasile Petrica a colaborat de-a lungul vremii  la diverse reviste și publicații: Analele Universităţii „Eftimie Murgu” (Reşiţa), Banatica (Reşiţa), Calendarul Românului (Caransebeş), Foaia Diecezană (Caransebeş) – fost redactor de la reactivare –, Învierea (Timişoara), Mitropolia Banatului (Timişoara),  Reflex (Reşiţa), Telegraful Român (Sibiu),  Odkaz sv. Cyrila a Metoda (Preşov, Slovacia) și altele.

Debutează editorial cu volumul „Reflecţii şi paradigme teologice”, Editura Timpul, Reşiţa, 1998, 220 p. apoi semnează lucrări importante pentru Banat: „Teologul şi juristul dr. Moise Ienciu (1881-1953), o viaţă uitată într-o arhivă”, Editura Episcopiei, Caransebeş, 2003, 199  p.; „Dr. Ion Sârbu (1865-1922) istorie şi preoţie”, Editura Episcopiei, Caransebeş, 2003, 208 p.; „Prin Liturgică în Pastorală,” Editura Marineasa, Timişoara, 2004,  135 p.; „Institutul teologic diecezan ortodox român Caransebeş (1865-1927)– Contribuţii istorice” – , Editura Episcopiei, Caransebeş, 2005, 356 p.; „Dr. Corneliu Diaconovici (1859-1923) –  enciclopedist şi ambasador al culturii române”, Editura Tim, Reşiţa, 2009, 294 p.; „Savantul Traian Lalescu (1882-1929) şi cultura Banatului”, Editura „Eftimie Murgu”, Reşiţa, 2010, 216 p.; „Restituiri literare”, Editura Banatul Montan, Reşiţa, 2012, 162 p.; „Fructul oprit”, Editura Banatul Montan  Reşiţa, 2013, 141 p.; „Academia teologică ortodoxă română Caransebeş”, Editura DPP Timişoara, 2014; „Titu Maiorescu şi Banatul”, Editura David Press Print, 2014; „Academia Teologică Ortodoxă Română din Caransebeș (1927 – 1948)”.- Timișoara: Editura David Press Print, 2015;  „Făclii nestinse” Reșița: TIM, 2018.

Împreună cu scriitorul și istoricul literar Gheorghe Jurma realizează un excepțional volum de referință  intitulat: „Istorie şi artă bisericească”, Editura Timpul, Reşiţa, 2000.

Harnicul scriitor și teolog Vasile Petrica semnează articole în diverse publicații, pe teme diversificate: „Mitropolitul Dosoftei şi primul Liturghier românesc în Moldova”, în „Analele Universităţii Eftimie Murgu”, an. VII, 2000, tom. I, p. 27-32; „Mitropolitul Antim Ivireanul (1650-1716) şi cărţile auxiliare ale cultului bisericesc în limba română”, în „Altarul Banatului” (Timişoara), an. XII (LI), 2001, nr. 4-5, p. 49-52; Contribuţia preotului istoric Ion Sârbu la realizarea idealului Marii Uniri, în: vol. „De  la Independenţă la Unirea cea Mare”, Reşiţa 2003, p. 59-85; Preotul istoric dr. Ion Sârbu în imposibilitatea obţinerii postului de protoprezbiter, în „Banatica” 2003, nr. 16, p. 265-281; Problematica medicală în „Foaia diecezană” (1886-1900), în volumul „Un crâmpei de istorie – 1886-1949” – studii –, Reşiţa, 2006, p. 100-110; Alţi solicitanţi de catedre academice la Caransebeş, în  „Calendarul Românului”, Caransebeş, 2006, p. 172-181;  Mitropolitul Andrei Şaguna şi rudele sale, familia Grabovski, cu ramificaţia din Banat, în volumul „Mitropolitul Andrei Şaguna (1808-1873)”, Oradea,  2008; p. 303-311;  „Din galeria notabilităţilor Caransebeşului: Pr. prof. dr. Petru Ionescu (1867-1938)) între preoţie, profesorat şi disputele timpului”, în vol. „Vocaţie şi Misiune în Biserica lui Hristos”,  Caransebeş, 2009, p. 222-230; Alegerea Arhim. dr. Miron Cristea ca episcop al Caransebeşului între adevăr şi ipoteze,  în vol. „Credinţă şi Mărturisire”, Caransebeş, 2010, p. 266-277;  Prot. dr. George Dragomir (1870-1918) în viziunea istorică a culturii  şi martirajului său, în vol. „Marcu Mihail Deleanu,  Dor netins”, Timişoara, 2010, p. 201-210; Foaia diecezană (Caransebeş), 1886-1949, Timişoara, vol. „Contribuţii la istoria eclesiastică a Banatului”, 2011, p. 225-242; Episcopul Veniamin Nistor în văpaia anului 1948, în vol.„Taină şi Mărturisire”, Caransebeş, 2011, p. 356-362;  Interferenţe lingvistice şi spirituale privitoare la Taina Sf. Maslu, în vol. „Mehedinţi, istorie, cultură şi spiritualitate”, Drobeta Turnu Severin, 2012, p. 291-295; Episcopul dr. Miron Cristea alături de importanţii subalterni şi  colaboratori, în perioada 1909-1919, în vol.  „Sangidava”, 1 (VII), Serie nouă, Topliţa, 2013, p. 52-59;  Un titan al teologiei româneşti: Arhim. Prof. dr. Iosif Iuliu Olariu, în vol. „Istorie şi cultură”, Timişoara, 2013, p. 158-166, Interferenţe lingvistice şi spirituale privitoare la  taina sf. Maslu, în vol. „Mehedinţi, istorie, cultură şi spiritualitate”,  vol. 5, Editura Universitarea, Drobeta Turnu Severin, 2012, p. 291-294.;  Sfinţii împăraţi Constantin şi Elena în lumina imnelor liturgice,  vol. „Mehedinţi, istorie, cultură şi spiritualitate”, vol. 6, Editura Di-Dahia,  Drobeta Turnu Severin, 2013, p. 169-173; Începuturile Mănăstirii „Sf. Ilie de la Izvor” – Vasiova, din Banat și nevoințele monahului Vichentie Mălău (1887 – 1945) în: „Portrete de preoți și teologi ortodocși din Bocșa de ieri și de azi” vol. I de Gabriela Șerban și Valentin Costea.- Reșița: TIM, 2020 (Bocșa, istorie și cultură; 53).

Referinţe despre personalitatea și activitatea preotului dr. Vasile Petrica găsim în diverse cărți, reviste și publicații, între care: „Le protoprêtre Vasile Petrica de Reşiţa, docteur en théologie de la Faculté de théologie orthodoxe de Presov (R. S. Tchecoslovaque)” în:  Romanian Orthodox Church News, [ROC], XIII-E année, No. 3, VII-IX, 1983, p. 25-26; Radostna udalost v živote Pravoslávnej Bohosloveckej fakulty v Prešove, în „Odkaz sv. Cyrila a Metoda”, Preşov, Cehoslovacia, Roč. XXIX / 1983, 9, s. 205-208; „Dicţionarul scriitorilor din Caraş-Severin”, 1998, p. 216; „Cei de lângă noi”: portrete și interviuri de Titus Crișciu.- Reșița: TIM, 2005; Dicţionar bio-bibliografic, teologi ortodocşi români şi străini: sec. XIX-XXI, ed. A II-a, Bucureşti, 2012, 359-362, Acad., Mircea Păcurariu,  Petrica Vasile, Dicţionarul teologilor români, ediţia a III-a, Editura Andreiana, Sibiu, 2014, p. 490-491, Nicolae Sârbu,  Întemeiere şi punere în valoare prin întâlnirea fericită peste ani, a doi cărturari: Corneliu Diaconovici şi pr. dr. Vasile Petrica în: „Oameni de seamă ai Banatului”, vol. XIV, Editura „”Tibiscus” –Editura Eurostampa, Uzdin-Timişoara, 2011, p. 80-89; „Enciclopedia Banatului. Literatura.” Coordonator general Crișu Dascălu.- Timișoara: David Press Print, 2016, p. 508 – 509;  „Reșița literară” de Gheorghe Jurma.- Reșița: TIM, 2016; „Grafeme” (lecturidin provincie) de Ada D. Cruceanu.- Timișoara: Gordian, 2017; „Panorama presei din Caraș-Severin” de Gheorghe Jurma.- Reșița: TIM, 2018.  

De asemenea, referinţe critice în reviste precum: „Orizont” (Timişoara), Serie Nouă, anul XXIII, Nr. 9 (1548), 27 septembrie 2011, p. 1 şi 2 – Cornel Ungureanu Despre Traian Lalescu; Claudiu T. Arieşan, Recuperări, în: „Orizont” (Timişoara), Serie Nouă, anul XXIII , nr. 11 (1550), 29 noiembrie 2011, p. 9; acad. Solomon Marcus, O nouă carte despre Traian Lalescu în: „Curtea de  la Argeş”, anul II, Nr, 2 (3), februarie, 2011, p. 3; acad. Solomon Marcus, O nouă carte despre Traian Lalescu în:„Reflex”, Reşiţa, an. XXIII (Serie Nouă), nr. 1-6 (124-129), ian.-iun.  2011, p. 5-6; Marcu Mihai Deleanu, Savantul şi omul Traian Lalescu (1882-1929) în: „Reflex” (Reşiţa), anul XII, nr.1-6 (124-129), ian.-iun. 2011, p. 6-7; Octavian Doclin, „Zâmbind cu faţa gravă” (vol. Fructul oprit) în: „Argeş”, anul XIV (XLIX), nr. 8, august 2014, p. 25; Ion Ciuciună, Incursiune literară spre reconstituirea originalităţii (vol. Restituiri literare) în:  „Arca”, Arad, nr. 7-8-9,   (292, 293-294), 2014, p. 213; Ada D. Cruceanu, Un localism creator, (vol. Restituiri literare) în: „Orizont”, anul XXVI, nr. 7 (1587), iulie 2014, p. 14. 

Buna colaborare a bibliotecii bocșene cu Prea Onoratul părinte Petrica face ca în fondul de documente al instituției să se găsească unele dintre lucrările acestuia, volume deosebit de importante pentru istoria culturală, spirituală și literară a Banatului.

„Preotul cărturar” Vasile Petrica, – după cum îl numește istoricul și criticul literar Ada D. Cruceanu, – se dovedește, prin toată activitatea și scriitura sa, a fi, după cum mărturisea doamna culturii cărășene  în volumul „Grafeme” „un împătimit al cercetării și al scrisului – altfel și un povestitor cu mari rezerve de „portrete” ori „medalioane” ale contemporanilor „din imediata vecinătate”, care-și așteaptă rândul spre a fi publicate – consfințește o paradigmă de fond a culturii noastre: preotul, om al bisericii – om al cetății.”

La mulți ani, Prea Onorate Părinte Vasile Petrica!