Există oameni care, prin activitatea lor, prin ceea ce reprezintă și oferă comunității, sădesc în inimile celor cu care interacționează nu doar un adânc respect și o aleasă prețuire, ci, mai ales, multă dragoste, multă iubire! Iar, când acești oameni se sting, pleacă din această lume, cei care i-au cunoscut își amintesc mai mult sau mai puțin activitatea acestora, dar, cu siguranță, își amintesc dragostea lor, fiindcă adevărat este „dragostea nu cade niciodată!”

Un astfel de om a fost Constantin Gruescu, colecționarul mineralog de la Ocna de Fier, cel care a cuprins cu dragoste pe toți cunoscuții deopotrivă.

Iată, s-au scurs 5 ani deja de la plecare lui Nea Costică în „lumea cea fără de dor”, iar noi păstrăm încă vie memoria acestui minunat prieten și ne amintim perfect activitatea sa, generozitatea sa, bucuria cu care ne întâmpina în Casa Binelui de la Ocna de Fier, dar ,mai ales, dragostea cu care ne îmbrățișa de fiecare dată oriunde ne-am fi întâlnit. 

Constantin Gruescu s-a născut în 12 aprilie 1924 la Dognecea și s-a stins în 22 ianuarie 2020 la Ocna de Fier, județul Caraș-Severin.

După căsătoria cu tanti Mia – cea care i-a fost alături zeci de ani iubindu-l și sprijinindu-l până în anul 2016 când s-a stins din viață – s-a mutat la Ocna de Fier unde, din 1945 colecționează eșantioane minerale, iar în 1950 a încropit un muzeu de mineralogie estetică a fierului, muzeu care astăzi este recunoscut la nivel internaţional. Colecţia lui Constantin Gruescu numără peste 2000 de exponate, cristale şi minerale de valoare, unele fără egal pe plan mondial.

 Nea Costică a fost un autodidact. A absolvit şapte clase şi trei cursuri de specializare, dar  a studiat numeroase tratate de mineralogie româneşti şi străine. Profesia de bază: controlor tehnic în siderurgie şi minerit. Deţine nenumărate titluri şi distincţii de mare onoare şi apreciere a muncii şi pasiunii sale. A donat din colecţia sa minerale pentru multe muzee din ţară şi străinătate: Brăila, Constanța, Caransebeș, Galați, Iași, Reșița, Timișoara, Caen – Franța. În prezent, la Bocşa se lucrează la amenajarea unui spaţiu dedicat mineralelor lui Constantin Gruiescu cu intenţia de a se înfiinţa un muzeu de specialitate care să-i poarte numele.

Din anul 2004 Constantin Gruescu este Cetățean de onoare al județului Caraș-Severin, grație președintelui Sorin Frunzăverde, iar din 2006 deține titlul de Cetățean de Onoare al orașului Bocșa, la inițiativa primarului Mirel Patriciu Pascu.

De-a lungul vieții lui Constantin Gruescu i-au fost decernate diferite ordine și medalii, diplome și însemne de recunoștință: din partea Președinției României a fost recompensat, în data de 4 martie 2003, cu Crucea Națională „Serviciul Credincios”, cls. a III-a, a fost ales Cetățean de Onoare al județului Caraș-Severin (19 aprilie 2004), al Municipiului Timișoara (27 aprilie 2004), al comunelor Ocna de Fier (26 februarie 2003) și Dognecea (10 mai 2002), Membru de Onoare al Universității „Eftimie Murgu” din Reșița (21 decembrie 2011) și al Comunității Românilor din Uzdin / Serbia (23 aprilie 2002). A primit, printre altele, Diploma de Membru de Onoare al Muzeului Banatului din Timișoara (20 iulie 2007) și Diploma „Prieten prin excelență al etniei germane din Banatul Montan” (12 aprilie 2013).

A fost membru al Societății Române de Științe Naturale, al Asociației Internaționale a Mineralogilor din Basel / Elveția, al Societății Culturale „Plai Mioritic”din Iași și al Societății Române de Geografie.

Pasionat de scris, Constantin Gruescu are lucrări de profil publicate în România, Ungaria, Austria; dar a fost și un mare iubitor de muzică, de poezie, de artă, apropiindu-se de importanți scriitori și artiști plastici, reușind să adune în ”Casa Binelui” de la Ocna de Fier și o importantă colecție artă (pictură, sculptură etc.), precum și o bibliotecă impresionantă.

Ca pasionat de muzică, avea un glas frumos, o voce bună și, fiind un creștin ortodox practicant, adesea îl găseam cântând în strana Bisericii din Ocna de Fier.

De asemenea, a fost un pasionat al condeiului, a cochetat și cu poezia, multe dintre creațiile sale găsinde-se în pagini de revistă sau carte. Prima poezie publicată a fost cea dedicată lui tanti Mia și apărută în revista „Vasiova” a lui Tata Oancea în 1943.

Volume: L-am cunoscut pe Tiberiu Bottlik. Timişoara. ArtPres. 2004; Nestemate ale Banatului Montan. Reşiţa. Banatul Montan. 2005; Sânziene (versuri). Reşiţa. Casa Revoluţiei. 2005;  Florile din grădina mea…Les fleurs de mon jardin.… DCCPCN Caraş-Severin. 2006 și cea de-a II-a ediție în 2008; Lumina din adâncuri. Fabuloasa viaţă a lui Constantin Gruescu. (coautor). Deva. EMIA. 2006; Cu focul inimii stingând flăcări vrăjmaşe: amintirile unui fost pompier militar. Reşiţa. Neutrino. 2007.

Referinţe despre omul Constantin Gruescu, muzeul său și activitatea sa, se regăsesc în multe volume și publicații de tot soiul, voi exemplifica doar prin câteva titluri: Mic dicţionar al personalităţilor culturale din Caraş-Severin/ Gheorghe Jurma. Reşiţa. 1976; La paradisul mineral Gruescu/ Nicolae Sârbu. Reşiţa. Timpul. 2001; Crucea lumii/ Rodica Mihu. Reşiţa. Modus P.H. 2006; Stânci şi minerale în istoria Banatului montan. Muzeul de mineralogie estetică „Constantin Gruescu”/ Nadia Potoceanu manager proiect implementat de Fundaţia Activity; Bibliografia revistei „Bocșa culturală” 2000 – 2009/ Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2009 (Bocșa – istorie și cultură).; Cărăşeni de neuitat XII. / Petru Ciurea şi Constantin Falcă.Timişoara: Eurostampa, 2011; Biblioteca, între datorie și pasiune. 60 de ani de lectură și bibliotecă publică la Bocșa/ Gabriela Șerban.-Reșița: TIM, 2013 (Bocșa- istorie și cultură; 30); Bocșa: Viziuni = Bokschan: Visionen/ coordonatori și prefață Gheorghe Jurma și Erwin Josef Țigla.- Reșița: ”Banatul Montan”, 2014; Bibliografia revistei „Bocșa culturală” 2009 – 2013/ Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2014 (Bocșa – istorie și cultură); Bibliografia revistei „Bocșa culturală” 2014 – 2018/ Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2019 (Bocșa – istorie și cultură); Mihai Vișan, Daniel Crecan. Istorie și administrație la Bocșa multiseculară. Ed. a III-a: Itinerariul metalurgiei bocșene la tricentenar.- Timișoara: David Press Print, 2019 (Studii și cercetări umaniste; Istorie și studii culturale); Tangențe. Autografe și poveștile lor/ Adalbert Gyuris.- București: eLiteratura, 2019;  Gabriela Șerban. Colecționarul bănățean Constantin Gruescu. In memoriam. În: Bocșa culturală. Anul XXI, nr. 1 (108)/ 2020, p. 12 – 14; Cărăşeni de neuitat XLII. / Constantin Falcă.- Timişoara: Eurostampa, 2022; Vise în alb și negru: proză scurtă/Adalbert Gyuris.- București: eLiteratura, 2023; Cărășeni de neuitat. Partea a XLIV-a/ Constantin C. Falcă.- Timișoara: Eurostampa, 2023; Bocșa, un oraș ca o poveste. Vol. 2: Oameni, locuri, fapte din Bocșa de ieri și de azi/ Gabriela Șerban, Reșița: TIM, 2023 (Bocșa, istorie și cultură; 64); Bibliografia revistei „Bocșa culturală” 2019 – 2023/ Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2024 (Bocșa – istorie și cultură; 71); Bibliografia revistei „Reflex” 2015 – 2020/ Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2024.

La 5 ani de la plecarea la cele veșnice a lui Constantin Gruescu dorim să-i aducem un sincer și pios omagiu prin diverse evenimente derulate pe parcursul acestui an, evenimente desfășurate în diverse locații, dar și la Ocna de Fier, acolo unde nea Costică și tanti Mia își dorm somnul de veci.

Dumnezeu să-i odihnească în pace și lumină! În veci pomenirea lor!