• UZPR

Pe 11 decembrie, organizația ECOTIC a marcat al 16-lea an de reușite românești în promovarea valorilor durabilității. Competiția care premiază inițiativele inovative și sustenabile pentru protecția mediului prin proiecte cu impact pozitiv asupra naturii și resurselor de care dispunem și-a aflat câștigătorii într-o gală de excepție, ținută la București, în atmosfera sălii Le Diplomate din InterContinental Athenee Palace.

Amfitrionul festivității, Președintele ECOTIC – Valentin Negoiță, a declarat în deschiderea evenimentului: „Ediția din acest an a consemnat un record de proiecte înscrise în concurs (107), ceea ce demonstrează interesul crescând pentru inițiative ce vizează protecția mediului și utilizarea eficientă a resurselor. Majoritatea proiectelor au inclus bune practici ale comunităților locale în contextul tranziției României la economia circulară. Felicitări tuturor participanților la concurs”.

Cele trei mari categorii de premiere au vizat: „Proiecte de mediu” elaborate de companii, instituții publice, autorități locale și ONG-uri; „Premiu dedicat jurnaliștilor” – cei care aduc în atenția publicului proiecte ecologice și bune practici de protecția mediului și de economisire a resurselor și „Premiu pentru instituții de învățământ”, adresat grădinițelor, școlilor și universităților care vin cu proiecte educaționale de mediu. Proiectele care s-au înscris în anul care se încheie se adăugâ la panoplia de 780 de proiecte trecute în revistă, în decursul celor 15 ani de la prima competiție.

UZPR, veche și de nădejde parteneră la eforturile ECOTIC pentru un viitor durabil la noi, a jurizat articolele de presă din concurs și a propus pentru podium subiecte de impact. Adriana Totorean de la ziarul Bihoreanul a fost recompensată cu PREMIUL SPECIAL pentru JURNALIȘTI pentru articolul „Echipa perfectă: O adolescentă de 14 ani și bunicul ei sunt voluntarii care mențin curat Parcul Libertății din Oradea”.

„Voluntari ai Fundaţiei Comunitare, cei doi adună săptămânal gunoaiele aruncate de alţii pe jos, în parc. Victor şi Tina nu simt nici oboseală, nici ruşine când curăţă parcul, fără să aştepte ceva la schimb. Din contră, spun că munca de voluntariat le aduce satisfacţii şi, cel mai important, le dă ocazia să petreacă timp împreună”, relata A. Totoran.

În topul premianților a intrat și Alina-Elena Vasiliu, de la Ziarul Financiar, cu Mențiune pentru articolul „Natura abandonată din Capitală: Ce-i lipsește Dâmboviței pentru a deveni din râu mascat de o albie betonată în București loc de promenadă, activități culturale și relaxare?”.

Președintele UZPR, Sorin Stanciu, le-a înmânat premiile, adresându-le felicitări, încurajări și exprimându-și satisfacția pentru interesul, acuitatea și constanța cu care din ce în ce mai mulți jurnaliști tineri sesizează stări de fapt și provoacă societatea în favoarea unui ambient comun curat.

Premiile care s-au acordat în 2024 au răsplătit proiecte de economie circulară, colectare separată a deșeurilor și promovarea reutilizării și reciclării, eco-educație pentru copii și publicul larg, reducerea risipei alimentare și conservarea resurselor naturale. Un juriu de prestigiu, format din experți ai Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Hotnews, InfoCons, Ambasada Sustenabilității din România, Coaliția pentru Economie Circulară și ECOTIC, a avut misiunea dificilă de a face selecțiie.

Astfel, pentru PROIECTE DE MEDIU, laureații au fost:

-Asociația Mai Mult Verde – „Via Danubiana”: Un traseu care promovează ecoturismul în comunitățile de-a lungul Dunării, oferind o perspectivă nouă asupra sustenabilității locale.

-Asociația Micile Bucurii – „J.E.D.I. Climatic”: Un program educațional ce formează viitori lideri climatici prin acțiuni practice, proiecte și dezvoltarea unui spirit de comunitate.

-Asociația Eco Durabil – „O mână de ajutor”: Primul centru integrat de economie circulară din România, un model pentru reducerea deșeurilor și sprijinirea comunităților.

Iar PREMIUL SPECIAL pentru INSTITUȚII DE ÎNVĂȚĂMÂNT l-a câștigat Colegiul Tehnic „Ana Aslan” Cluj-Napoca pentru „Reciclare de ulei uzat alimentar prin eco-educație”: O inițiativă care îmbină educația pentru economie circulară cu soluții creative, cum ar fi săpunurile și lumânările realizate din ulei uzat.

Și nu în utimul rând, au fost apreciate parteneriatele de succes cu instituții și organizații care susțin de multă vreme lupta pentru durabiltate și protecția mediului: Altex România, Electrolux, Schneider Electric, Daikin Airconditioning Central Europe – România SRL, Greenweee International, Total Waste Recycling, REMATHOLDING Co, InfoCons și Ateliere Fără Frontiere.

Conform comunicatului de presă ECOTIC, ediția din acest an a fost susținută de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ambasada Sustenabilității în România, Coaliția pentru Economie Circulară, Info Cons, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, APDETIC, ECSR.ro, Radio România Cultural, RFI România, EventsMax și  Hotnews.

***

ECOTIC este prima organizație a producătorilor și importatorilor de echipamente electrice și electronice (EEE) din România, fondată în anul 2006 cu scopul de a aduce mai multă eficiență în îndeplinirea responsabilităților de mediu ale acestora.

ECOTIC gestionează deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE) în numele a aproximativ 700 de producători și importatori afiliați.

ECOTIC a introdus în anul 2007, pentru prima dată pe piața din Romania, Timbrul Verde® – un simbol care a devenit în timp, pentru consumatori, o garanție a gestionării corecte a DEEE.

Demersul ECOTIC se datorează omului de presă Valentin Negoiță, valoros jurnalist în sectorul economic și unei echipe dedicate, pe care și-a format-o în timp.

Text și foto: Doina Tătaru, Filiala UZPR – Casa presei

Fostă reședință de plasă, în perioada interbelică, ulterior, reședință a raionului Almăj, comuna Bozovici este și va rămâne un important centru cultural, în județul Caraș-Severin. Cu un muzeu sătesc renumit, ( Țara Almăjului) vizitat de turiști din țară și din străinătate, cu un centru de informare turistică și un Cămin cultural, în care încă se mai desfășoară activități culturale de prestigiu, localitatea noastră este nu doar un nume pe harta României, ci una în care hărnicia, omenia și setea de cunoaștere își dau mâna cu doina de dor, sub realesul primar Sergiu Adrian Stoicu, un tânăr care a bifat câteva realizări notorii și care este angajat în îndeplinirea altor obiective, spre a le fi mai bine consătenilor.
În data de 13 decembrie, a.c. , în sala de festivități a Muzeului sătesc Țara Almăjului, a avut loc o lansare de carte, acțiune la care au participat atât oameni de cultură din comuna noastră, cât și din celelalte comune și sate din Valea Almăjului, vale supranumită și Valea Miracolelor, de cunoscutul poet Iosif Băcilă, originar din comuna Dalboșeț.
Autorii cărții lansate, Icoana Cristescu Budescu și Gheorghe Țunea Pârvovanu ne-au vorbit, din prezidiu, despre volumul la care au muncit împreună și pe care și l-au intitulat BISERICILE ORTODOXE DIN CRAINA BĂNĂȚEANĂ. Cu discursuri bine structurate, cei doi autori ne-au prezentat conținutul cărții tocmai ieșite de pe porțile Editurii Tim, din Reșița, editură aflată sub competenta conducere a unui ilustru om de cultură din județ, Gheorghe Jurma.
Cei doi autori ai cărții ne-au adus la cunoștință ample informații despre Craina Bănățeană, insistând asupra principalelor momente din istoria acestui ținut, așezat într-o zonă mirifică, locuită de oameni harnici, pricepuți și iubitori de glie. S-a insistat asupra răspândirii și organizării creștinismului de început în Craina Bănățeană. Au prezentat date exacte despre treisprezece Parohii Ortodoxe din zona geografică amintită, făcându-ne cunoscute numele primilor preoți care au slujit în acestea.
Date interesante am aflat noi, cei din sală, despre numele vechi al Pârvovei ( Porho), despre atestarea documentară a acestei localități ( 1440 – 1444) și nu în ultimul rând despre primele date oficiale referitoare la viața spirituală. Dintr-o statistică a bisericilor din eparhia Caransebeșului, aflăm că pe la 1751, preot în Pârvova a fost Gherghe sau Gheorghe, care slujea atât la Pârvova, cât și la Iablanița.
În urma unei serioase documentări, autorii informează cititorul despre atestările documentare ale satelor din Craina și despre lungul șir de preoți care au slujit cu credință în parohiile ortodoxe care fac obiectul acestui valoros studiu.
Cu un număr impresionant de pagini (407), cu un cuvânt de binecuvântare al Episcopului Caransebeșului, LUCIAN, urmat de un argument, semnat de autori, dar si cu o bogată bibliografie, care demonstrează atenta și îndelungata cercetare a documentelor vremii, această carte va rămâne mărturie, peste timp, despre moșii și strămoșii crăinenților și un omagiu adus acestora de cei doi autori.
Au vorbit, despre carte, profesorii Pavel Panduru ( din Prigor), Nicolae Andrei ( din Bănia), Mihai Vlădia ( din Eftimie Murgu) și , din prezidiu, poetul Iosif Băcilă. Ne-au încântat sufletul, cu frumoase colinde câteva talentate eleve de la Lăpușnicul Mare, îndrumate de profesoara lor, Elena Borchescu. Au fost dăruite cărți, cu autograful autorilor la mulți dintre participanții la această interesantă manifestare culturală. Felicit, pe această cale pe ambii autori și le doresc să aibă spor în nobila ocupație de a pune în lumină trecutul neamului românesc, ai căror urmași de seamă pot fi considerați.

Mariana Pâșlea/UZPR

• UZPR

Revăd după multă vreme modesta publicație gândită și realizată printr-un elan de nedescris de către câțiva intelectuali ai urbei caransebeșene, într-un moment istoric unic. Fiecare gândisem până atunci și sperasem că și dictatura ceaușistă va fi înlăturată din România, precum se petrecuse în celelalte țări ale lagărului sovietic. Însă evenimentele cu adevărat eroice și deopotrivă tragice din Timișoara au devenit exemplul viu de cum poate fi schimbată soarta unei țări îngenunchiate. De aci îmbărbătarea noastră.

Caransebeșenii, care aflaseră prin varii mijloace de freamătul revoluționar care cuprinsese țara, se aflau încă din 21-22 decembrie 1989 în Noua Românie și așteptau doar căderea regimului ceaușisto-comunist.

După apariția și răspândirea apelului care îndemna la păstrarea ordinii și liniștii în oraș, la apărarea bunurilor publice și private, a vieții cetățenilor, la reluarea activității în unitățile productive, toate acestea supuse unui comandament de decenii visat, că aparținem Europei civilizate, mănunchiul de intelectuali ai locului a hotărât să dea viață unei modeste publicații, niciunul dintre noi neavând experiență gazetărească, recurgând la bunăvoința și atașamentul tipografilor locali.

Titlul publicației, Caransebeșul liber, a venit de la sine, iar articolele scurte și apelurile scrise după cât era de șlefuit condeiul fiecăruia, au mărturisit sincerul atașament pentru schimbare, pentru Libertate, libertate de gândire și exprimare fără cenzură, pentru Democrație și pentru așezarea noastră alături de valorile europene, deoarece contribuția înaintașilor noștri la cultura europeană fusese însemnată, dar s-a vrut- sub dictatură-definitiv ignorată.

A fost nevoie să apelăm la toți locuitorii orașului: tineri și mai vârstnici, dascăli ai școlilor, oameni din uzine și slujitori ai pământului, la cei în haina militară, ca să ne așezăm pe făgașul normalității, întrerupt brutal în anii 1944-1947 din ordinul ocupantului sovietic.

Dacă numărul 1 din Caransebeșul liber a apărut în sfânta zi de Crăciun, cel de al doilea număr, cel din 27 decembrie 1989 aducea și în scris vestea judecării cuplului Ceaușescu, moment considerat de noi ca al eliberării depline de comunism. Numărul 3, cel din 6 ianuarie 1990, a apărut cu alt titlu, Lumina, tot în două pagini, căci era criză de hârtie și ne era asigurată pe gratis de către tipografi. Gazeta aceasta, așa modestă cum a fost, era căutată de către cetățeni, ei înșiși căutând normalitatea pe stradă, la locurile de muncă, cu ocazia întâlnirilor, devenite locuri de dezbateri și ale spălării de ură, ceea ce ziarul a redat prin efortul colegilor de atunci Petru Bona, Maria Aron, Constantin Șovre…

Foto din colecția prof. Martin Olaru