2 decembrie 2024

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România se alătură protestului  mai multor editori de presă scrisă din România, care atrag atenția că majorarea de către Poșta Română a comisionului pentru distribuirea abonamentelor la cotidiane la cel puțin 1,5 lei pentru fiecare exemplar distribuit în fiecare zi de apariție va duce la dispariția de pe piață a celei mai credibile surse de informare pentru cetățeni – PRESA SCRISĂ. „Practicarea unui asemenea tarif înseamnă un cost de distribuție de cel puțin 30 de lei lunar la publicațiile care apar cinci zile din șapte, iar pentru cele cu șase apariții pe săptămână prețul va fi și mai mare.  Ținem să precizăm că pe fondul dispariției rețelei de distribuție a presei prin intermediul chioșcurilor private, Poșta Română este singura care, în prezent, poate mijloci accesul publicului la presa tipărită. Or, impunerea unor tarife în mod arbitrar pentru acest domeniu atât de important pune sub semnul întrebării continuitatea apariției presei tipărite.

În prezent, pentru publicațiile tipărite-cotidiane, comisionul este de aproximativ 30 la sută din prețul de vânzare al ziarului. Majorarea acestei taxe la 1,5 lei pentru fiecare exemplar distribuit va duce la creșterea prețului la cotidiane, ceea ce va determina, în prima fază, scăderea vânzărilor și apoi, în mod evident, încetarea aparițiilor edițiilor tipărite. Or, acest lucru va afecta grav accesul cetățenilor la informații de interes public verificate și documentate într-o perioadă în care mediul online este asaltat de conținut fals și dezinformare. Ca dovadă în acest sens avem efectul asupra primului tur de scrutin al alegerilor prezidențiale. În  toate societățile democratice, presa scrisă este considerată garanția informației corecte”, se arată în manifestul editorilor români.

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România este alături de colegii semnatari și consideră că această majorare pune în pericol aparițiile publicațiilor print, într-un climat și așa tensionat pentru supraviețuirea acestui segment al mass-media și, de asemenea, că produsele media locale în format tipărit sunt esențiale pentru informarea corectă și consecventă a cetățenilor. „Datorită rolului pe care îl are în societate, peste tot în lumea civilizată, presa tipărită este sprijinită de stat prin diverse măsuri. În România, publicațiile tipărite nu beneficiază de nicio facilitate. Apariția lor se datorează eforturilor unor echipe de jurnaliști care cred în misiunea lor nobilă și care fac eforturi disperate pentru a rezista în fața prețurilor mari la hârtia de tipar, la energie, impozite și taxe mari, dar și la multe alte obstacole. Existenţa publicațiilor tipărite este o condiție necesară pentru conservarea democrației și asigurarea pluralității opiniilor. Majorarea comisioanelor pentru distribuirea abonamentelor va însemna un aport infim la bugetul Poștei Române, dar va duce inevitabil la închiderea a zeci de redacții și dispariția a mii de locuri de muncă. Și aici vorbim de redactorii și reporterii publicațiilor tipărite, de tehnoredactorii care paginează aceste publicații, de angajații firmelor de difuzare din toată țara, precum și de salariații tipografiilor. Astfel, va înceta să existe o întreagă ramură economică, una care contribuie la bugetul țării prin impozitele aferente salariilor angajaților din acest sector, dar și prin taxele și impozitele pe care le plătesc societățile care editează aceste publicaţii. Totodată, Poșta Română va pierde un partener de peste 150 de ani.  Peste toate acestea, cel mai grav este faptul că va dispărea cea mai credibilă sursă de informare-presa tipărită, ceea ce înseamnă un atentat la valorile democrației. O generație întreagă care are încredere mare în presa scrisă, prin entități media ce respecta cutumele presei tradiționale – vechi de sute de ani, va fi privată de dreptul de a fi informată. E vorba de drepturi și libertăți ale cetățeanului recâștigate cu sânge la Revoluție! Peste tot în țările cu tradiție democratică, presa tipărită continuă să aibă tiraje considerabile și un număr destul de mare de abonați. Iar acestu lucru se datorează și relației corecte dintre editorilor de  presă și companiile naționale de servicii poștale.

Ținând cont de toate aceste aspecte, solicităm primului ministru al României, ministrului Cercetării, inovării și digitalizării și directorului General al Poștei Române să nu trateze presa scrisă ca pe operatorii de energie și alte utilități și să stabilească un comision pentru abonamentul la ziar astfel încât cât mai mulți români să aibă acces la informație certă, corectă și de calitate prin intermediul cotidianelor”, arată apelul semnatarilor:  

Ziarul Unirea-Alba

Tribuna-Sibiu

Zi de Zi-Mureș

Mesagerul-Deva

Graiul Sălajului-Zalău

Graiul Maramureșului-Baia Mare

Szabadsag

Făclia de Cluj

Mesagerul de Sibiu

Monitorul de Mediaș

Monitorul de Cluj

Transilvania Business

Gazeta de Nord-Vest

Magazin Sălăjean

Jurnal de Caraș-Severin

de Dumitru Buțoi
UZPR

• UZPR

Muzeul Satului Bănățean din Timișoara, depozitarul unei zestre de valori inestimabile, etnografice, folclorice, culturale și de obiceiuri tradiționale românești, încheie în forță un an de evenimente de referință și meditație profundă că această instituție sub egida C.J. Timiș a devenit, prin activitatea sa  de peste 50 de ani, o instituție de utilitate publică în slujba comunității. În susținerea acestui demers  efervescent se evidențiază și evenimentele la care am participat recent respectiv: Fragmente din Istoria Banatului, crestomație de documente vechi și manuscrise, vernisaj, ora 13,oo și Expoziția etno- arheologică, Banatul otoman-restituiri culturale. Concept curatorial prof. dr. Maria Hadiji.


Lansări de carte

Autor, Ivan Birta, Povestea scrisului puțin diferită volumul I-IV, prezintă prof. Ivan Birta, lingvist, folclorist și filolog.

Autor, Ionel Bota, Oravița și Țara Cărașului în vremea administrației otomane (1552-1714)  editura Tipo-Art Oravița și Evul Mediu cărășan. Imaginar convergențe și clivație de mentalitate într-o provincie românească din Europa Centrală, editura TIM Reșița.

Prezintă: Ion Gheorghe Chiran,  membru UZPR și documentarist  Centrul Cultural și Complexul Muzeal Oravița, Cristina Anișoara  Zainea, inspector principal pe proiecte și programe,Primăria Oravița, Mirela Cocheci, membru UZPR, poet și publicist, din Petroșani.

După prezentarea invitaților și salutul adresat participanților în număr semnificativ, la acest eveniment de excepție, de către domnul  prof.univ.dr, Dorel Micle, directorul instituției, vernisajul a fost deschis de către doamna dr. prof Maria Hadiji printr-o scurtă incursiune în istoria  inundată de izvoare scrise și nescrise a poporului român într-un timp milenar și plin de încercări și  incertitudini.

Dincolo de fascinația vizuală transmisă nouă vizitatorilor prin documente vechi și manuscrise, dar și alte bijuterii istorice, puterea cuvântului scris și cărțile elaborate cu trudă în ani și ani, în ton cu tematica propusă, dar și alocuțiunile rostite de oameni cu notorietate și implicați trup și suflet în cultura și jurnalismul românesc au completat în mod fericit și benefic un tablou frumos ca o zi de toamnă românească.

Redăm câteva dintre alocuțiunile rostite referitoare la cărțile prezentate de autorii menționați.

„Referindu-mă la cartea despre care facem vorbire Oravița și Țara Cărașului în vremea administrației otomane, pot spune că este o oglindire bine documentată a perioadei cuprinsă între anii 1552 și 1718, o transpunere a cititorului în vremea când otomanii administrau Pașalâcul de Timișoara și subdiviziunile acesteia. Cartea reflectă și prin abundența de denumiri folosite în vremurile cuceririi otomane din toate domeniile descrise, printre altele modul de organizare administrativă, Sangeacuri, orașe, sate etc. și modul desfășurării vieții sociale, religioase. Cartea face referire la industria zonei, la agricultura, armata și justiția perioadei, religia și evenimentele politice. Cartea este împărțită pe trei secțiuni. Despre prima secțiune tocmai am făcut referire. Cea de-a doua secțiune, la care am avut onoarea să particip în teren spre documentare alături de autor ne deslușește scopul și executarea unui pod peste râul Caraș, în apropiere de localitatea Grădinari, pod construit pe vremea administrației otomane fiind de o importanță strategică deosebită, asigurând în special deplasarea armatelor spre Vârșeț, dar și a civililor de-a lungul timpului.Ionel Bota este o personalitate complexă, istoric, poet, critic literar, pictor, grafician, muzeograf, omul care a scris peste 70 de cărți din domeniul istoriei, monografii, poezii și critică literară, omul care a reușit înființarea câtorva muzee în Oravița. (Ion Gheorghe Chiran)
„Evenimente politice în Țara Carașului în perioada administrației otomane În urma cercetărilor efectuate de autor a fost descoperit basorelieful unui cap de ofițer turc, expus în acest muzeu, care de-a lungul istoriei a fost încastrat, la porunca lui Leopold Wilhelm von Kolowrat-Krakovsky, trimisul împărătesei Maria Therezia, in zidul Lacului Mic din Oravița așa fel încât să nu fie în văzul nimănui, după cum afirmă autorul. A fost neglijat, nemeritat, zeci de ani, acesta reprezentând o dovadă de netăgăduit a evenimentelor ce au avut loc în această parte de țară în acele vremuri. În ultima secțiune a cărții este prezentat atât monumentul istoric datând din vremea administrației otomane pe teritoriul Țării Cărașului: Podul medieval de la Grădinari, însoțit de fotografii elocvente cât și basorelieful despre care am făcut vorbire. Acesta va reveni in Oravița, la Muzeul de istorie a Văii Cărașului. Bineînțeles că notele de subsol abundă, dovedind încă o dată acribia cu care își desăvârșește lucrările autorul. (Cristina Zainea)
„Cartea domnului Ionel Bota, Evul Mediu Cărășan” până la instaurarea administrației otomane, explică foarte clar faptul că,inclusiv în evul mediu provinciile istorice cu populație majoritară valahă/românească vor colabora permanent: e vorba despre Caraș, Severin, Hunedoara, Jaleș/ Gorj și Mehedinți. Toate realitățile istorice de la 1000 încoace, inclusiv apărarea în fața pericolului turcesc în vremea lui Iancu de Hunedoara, includ o astfel de colaborare, explicațiile au ca argument: tradiții,obiceiuri, mentalitate comună, uzul limbii române, care e o limbă neolatină.(Mirela Cocheci)
Despre cărțile scrise cu mare sinceritate și iubire de istoria și evoluția în timp a poporului roman, dar și despre civilizația lumii și vechile manuscrise, piese de muzeu unicat, dobândite cu mari sacrificii, prezentate cu sufletul în palme, de prof. cercetător neobosit Ivan Birta, putem concluziona cu bucurie că  pentru un timp rezonabil am fost elevii cuminți ai unei lecții de  excepție de istorie și filologie universală. Un om deosebit cu conștiința risipită prin cultura română, un mare iubitor de Eminescu și de Nicolae Iorga. „Cărți, ca niște secvențe monumentate dintr-o istorie seculară care din păcate printr-o traducere stufoasă a textului care tratează fenomenul sintactic al limbii, ceea ce adesea nu poate fi transmis adecvat în limbile: engleză, germană, română, sârbă ori croată” (Ivan Birta). Cu generozitate a oferit, ca donație pentru Biblioteca Muzeului, câteva exemplare de mare  importanță.

Și pentru  că ,,SUNTEM ROMÂNI ȘI PUNCTUM” , Mirela Cocheci și Maria Rogobete au încheiat o întâlnire cultural-jurnalistică memorabilă, prin recitarea din creația proprie a două poeme de suflet , de sensibilitate și simțire românească.

Menționăm, cu bucuria dintotdeauna că, Filiala „Mihai Eminescu” Timiș a UZPR a fost prezentă și implicată activ în reușita de succes a acestui eveniment cu  profundă reverberație europeană. Suntem ,,ÎMPREUNĂ” Ion Gheorghe Chiran, Oravița, Mirela Cocheci, Petroșani, Nicolae Toma, Maria Rogobete, Lugoj, Maria Istov, Horia Țâru, Gheorghe Lungu,Timișoara. Muzeul Satului Bănățean, prin domnul director prof.univ, dr. Dorel Miclea și doamna dr. prof. Maria Hadiji ne pot deveni parteneri  de succes în derularea în viitor, în acest spațiu în care se respiră cultură și spirit românesc de calitate, a unor proiecte inițiate de Filială.

4 decembrie 2024, ora 16:30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Proiect „De 10 ani în comunitate: Muzeul Cineastului Amator”

Expoziție de fotografii de Ziua Sf. Varvara, Patroana minerilor: Anina – o istorie în imagini.

 

4. Dezember 2024, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Projekt: „Seit 10 Jahren für die Gemeinschaft: Das Museum des Freizeitfilmers”.

Fotoausstellung anlässlich des Festtags der Heiligen Barbara, Schutzpatronin der Bergleuten: Fotos aus Anina.