• UZPR

„De strajă lângă ei, pune-voi cuvântul…”

(Taras Șevcenko)

Războiul este întotdeauna o provocare pentru presă, care joacă un rol cheie în diseminarea informațiilor și formarea opiniei mondiale. Condiţiile operaţiilor militare întreprinse de trupele statelor care se află în război oferă jurnaliştilor sarcini şi riscuri deosebite, dar în acelaşi timp le oferă o misiune importantă în lumina nevoii informaţionale generale. Este greu de supraestimat importanța rolului unui jurnalist în timpul războiului. Jurnaliştii au capacitatea de a descoperi cazuri specifice de crime de război şi dezastre umanitare, atrăgând atenţia comunităţii mondiale.

În timpul războiului, jurnalismul devine o meserie periculoasă nu numai pentru jurnalistul însuși, care se află în epicentrul evenimentelor. Jurnalismul devine o armă informațională puternică pentru ambii adversari și reprezintă o amenințare pentru una sau cealaltă părți aflate în război. Adesea, în consecință, un jurnalist nepregătit se transformă, fără să vrea și fără să știe, într-un instrument eficient al inamicului, devine o sursă de informații care ajunge rapid în „cealaltă parte”.

Războiul aflat în desfășurare în Ucraina este caracterizat în primul rând de o intensă luptă informațională. La fel ca un soldat din prima linie, un corespondent de război folosește puterea cuvintelor ca armă principală.

De la începutul invaziei pe scară largă a Federației Ruse pe teritoriul Ucrainei până în prezent (6 august 2024) ocupanții au ucis cel puțin 93 de lucrători media, iar 30 se află ostatici în mâinile ocupanților.

Potrivit datelor verificate ale Uniunii Naționale a Jurnaliștilor din Ucraina și ale Federației Internaționale a Jurnaliştilor, printre morți se numără 16 jurnaliști care îndeplineau atribuții profesionale; 9 jurnaliști victime civile și 68 de reprezentanți ai presei care s-au mobilizat pentru a proteja Ucraina în rândurile Forțelor de Apărare ale Ucrainei. „Dacă Rusia nu ar fi declanșat acest război rușinos, toți colegii noștri, jurnaliștii, lucrătorii media ar fi putut continua să lucreze cu succes, să creeze conținut informațional de calitate pentru publicul lor – să scrie articole, să facă reportaje, să filmeze diferite subiecte tv și documentare. Pentru a aduce beneficii oamenilor, pentru a contribui la cultura ucraineană și mondială. Dar statul agresor a decis că e mai bine să moară, să-și lase familiile în durere grea, oameni – neinformați, înșelați de propaganda rusă și intimidați”, a declarat Serhii Tomilenko, președintele Uniunii Naționale a Jurnaliștilor din Ucraina.

De asemenea, potrivit datelor verificate ale Uniunii Naţionale a Scriitorilor din Ucraina, până în data de 4 decembrie 2023 au murit 48 de scriitori, unii pe front, alţii ridicaţi de maşini cu însemnul „Z” pe ele, care nu au supraviețuit torturii și au murit în mâinile călăilor, sau după câteva zile, ori au fost găsiți morți, împușcați la marginea drumului, cum a fost binecunoscutul caz al scriitorului Volodymyr Vakulenko.

Uniunea Ucrainenilor din România va publica în curând un volum cu medalioanele jurnaliștilor și scriitorilor uciși în războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

Mihai Hafia Traista

Foto: Stas Ourcenko

(Revista UZP, nr. 35/2024)