Participanții la simpozionul Ioan Velișcu Boldea – intelectuali, oameni de cultură și iubitori de tradiție au evocat prin cuvinte alese personalitatea remarcabilă și calitățile deosebite de om și coregraf.
Pentru a cuprinde necuprinsul trăit de Velișcu Boldea în viața sa azi ați mărturisit întâmplări și fapte trăite împreună cu scopul păstrării obiceiurilor, datinilor și tradițiilor pentru nemurirea neamului. S-a căutat frumusețe, autentic și măreția Divinității în Marea Creație – omul, în haine, cântec și joc.
Privind mișcarea ritmică a trupurilor mlădioase ale tinerilor în iureșul jocului popular, ai impresia că vezi câmpul de flori ce se leagănă în adierea zefirului.
Acum, în 22 februarie 2024 s-au împlinit 18 ani de când Cerescu Părinte l-a chemat la odihna veșnică pe Velișcu Boldea, vrednic fiu al neamului românesc, personalitate de seamă al culturii noastre, neîntrecut slujitor al Sfintei Tradiții care și-a dedicat viața adevărului și frumosului.
A fost o figură emblematică a tradiției românești, la cumpăna dintre milenii, un om care se naște la câteva zeci de ani. De acolo din cer veghează asupra poporului lui Dumnezeu (român) să nu-și piardă credința și identitatea națională în vremurile tulburi ale sec. XXI. Ioan Velișcu Boldea, fiu al Țării Almăjului, a fost un cititor pasionat și autodidact, era un om blând, modest, răbdător, la adăpost din calea superficialității lumii decadente, înzestrat cu har și dar. A știut să-și mențină în timp probitatea morală și profesională, pe care a păstrat-o cu demnitate, suferind chiar privațiuni pentru curajul său în vremea regimului comunist. A fost și a rămas un model de iubire și nădejde în păstrarea Sfintei Tradiții. A fost cinstit ca firul de iarbă, onest și profesionist înzestrat de Dumnezeu cu dragoste pentru tradiția românească și a cultivat acest dar în viața culturală.
A văzut în ortodoxie și in tradiția românească particularitatea poporului român de a aduce un suflu nou Uniunii Europene. A fost un om dur cu cei care susțineau amestecul de spirit și idei străine de credința străbună. Nu s-a ferit să-i critice pe politicieni și pe administratori atunci când aceștia au slujit interesului personal sau de grup și nu celui național.
Nu știu dacă eu gândesc ca el, sau dacă el este cel care m-a influențat în privința slujirii neamului românesc. În întâlnirile astrale cu sufletul său mi-a spus că este foarte mulțumit pentru faptul că este atât de apreciat și comemorat de către domnul director Țunea Gheorghe, doamna directoare Mariana Dănescu și doamna Angelica Herac – îngerul almăjenilor care au organizat atâtea festivaluri și simpozioane, întâlniri cu colaboratorii lui și le mulțumește. Dar este nemulțumit că în folclor au apărut mercenarii și trădătorii din muzica populară românească (a poporului) îmbrăcați nemțește – tractoriști sau în costumele (salopetele) staliniste și ale coreenilor comuniști. Pun brâu peste cureaua la nădragi și se întreabă cui folosește și unde au văzut așa ceva. Au schimbat linia melodică a cântecelor. Muzica lor este după – duduie tractorul și ne-aduce bani, nu după cântecul păsărilor ca al păstorului mioritic – Orfeu.
A învățat de la părinți si de la țăranii almăjeni să iubească folclorul ca pe ceva viu , care ne reprezintă și prin care putem să cunoaștem neamul acesta. Și-a dedicat viața cultivării valorilor autentice ale folclorului românesc, lea dus faima în întreaga lume prin concertele susținute de către ansamblului Sermenicul din Canada până în Japonia.
Era conștient că portul, jocul și muzica populară românească autentică îl apropie pe om de Dumnezeu și de semenii săi, ceea ce este cultura românească cum spunea Blaga, cântec, joc, port. Omul de vocație a fost în permanență preocupat de copii și de oamenii cu care a lucrat pe care i-a iubit și prețuit în mod deosebit.
Pentru personalitățile participante la această memorabilă întâlnire, cât și pentru urmași Velișcu Boldea rămâne ca unul din oamenii mari răsărit din acest colț de țară, prin mărețele sale fapte de cultură si spiritualitate. El a dovedit dragoste firească, autentică față de om și autenticul din viață fiind un bun pedagog și psiholog după cum o dovedesc faptele.
Să păstrăm în taina inimii noastre memoria acestui mare Om de cultură, trăitor autentic al credinței străbune, un stâlp de lumină pentru Banatul de munte.

Prof. Pavel PANDURU/UZPR