Participanții la simpozionul Ioan Velișcu Boldea – intelectuali, oameni de cultură și iubitori de tradiție au evocat prin cuvinte alese personalitatea remarcabilă și calitățile deosebite de om și coregraf. Pentru a cuprinde necuprinsul trăit de Velișcu Boldea în viața sa azi ați mărturisit întâmplări și fapte trăite împreună cu scopul păstrării obiceiurilor, datinilor și tradițiilor pentru nemurirea neamului. S-a căutat frumusețe, autentic și măreția Divinității în Marea Creație – omul, în haine, cântec și joc. Privind mișcarea ritmică a trupurilor mlădioase ale tinerilor în iureșul jocului popular, ai impresia că vezi câmpul de flori ce se leagănă în adierea zefirului. Acum, în 22 februarie 2024 s-au împlinit 18 ani de când Cerescu Părinte l-a chemat la odihna veșnică pe Velișcu Boldea, vrednic fiu al neamului românesc, personalitate de seamă al culturii noastre, neîntrecut slujitor al Sfintei Tradiții care și-a dedicat viața adevărului și frumosului. A fost o figură emblematică a tradiției românești, la cumpăna dintre milenii, un om care se naște la câteva zeci de ani. De acolo din cer veghează asupra poporului lui Dumnezeu (român) să nu-și piardă credința și identitatea națională în vremurile tulburi ale sec. XXI. Ioan Velișcu Boldea, fiu al Țării Almăjului, a fost un cititor pasionat și autodidact, era un om blând, modest, răbdător, la adăpost din calea superficialității lumii decadente, înzestrat cu har și dar. A știut să-și mențină în timp probitatea morală și profesională, pe care a păstrat-o cu demnitate, suferind chiar privațiuni pentru curajul său în vremea regimului comunist. A fost și a rămas un model de iubire și nădejde în păstrarea Sfintei Tradiții. A fost cinstit ca firul de iarbă, onest și profesionist înzestrat de Dumnezeu cu dragoste pentru tradiția românească și a cultivat acest dar în viața culturală. A văzut în ortodoxie și in tradiția românească particularitatea poporului român de a aduce un suflu nou Uniunii Europene. A fost un om dur cu cei care susțineau amestecul de spirit și idei străine de credința străbună. Nu s-a ferit să-i critice pe politicieni și pe administratori atunci când aceștia au slujit interesului personal sau de grup și nu celui național. Nu știu dacă eu gândesc ca el, sau dacă el este cel care m-a influențat în privința slujirii neamului românesc. În întâlnirile astrale cu sufletul său mi-a spus că este foarte mulțumit pentru faptul că este atât de apreciat și comemorat de către domnul director Țunea Gheorghe, doamna directoare Mariana Dănescu și doamna Angelica Herac – îngerul almăjenilor care au organizat atâtea festivaluri și simpozioane, întâlniri cu colaboratorii lui și le mulțumește. Dar este nemulțumit că în folclor au apărut mercenarii și trădătorii din muzica populară românească (a poporului) îmbrăcați nemțește – tractoriști sau în costumele (salopetele) staliniste și ale coreenilor comuniști. Pun brâu peste cureaua la nădragi și se întreabă cui folosește și unde au văzut așa ceva. Au schimbat linia melodică a cântecelor. Muzica lor este după – duduie tractorul și ne-aduce bani, nu după cântecul păsărilor ca al păstorului mioritic – Orfeu. A învățat de la părinți si de la țăranii almăjeni să iubească folclorul ca pe ceva viu , care ne reprezintă și prin care putem să cunoaștem neamul acesta. Și-a dedicat viața cultivării valorilor autentice ale folclorului românesc, lea dus faima în întreaga lume prin concertele susținute de către ansamblului Sermenicul din Canada până în Japonia. Era conștient că portul, jocul și muzica populară românească autentică îl apropie pe om de Dumnezeu și de semenii săi, ceea ce este cultura românească cum spunea Blaga, cântec, joc, port. Omul de vocație a fost în permanență preocupat de copii și de oamenii cu care a lucrat pe care i-a iubit și prețuit în mod deosebit. Pentru personalitățile participante la această memorabilă întâlnire, cât și pentru urmași Velișcu Boldea rămâne ca unul din oamenii mari răsărit din acest colț de țară, prin mărețele sale fapte de cultură si spiritualitate. El a dovedit dragoste firească, autentică față de om și autenticul din viață fiind un bun pedagog și psiholog după cum o dovedesc faptele. Să păstrăm în taina inimii noastre memoria acestui mare Om de cultură, trăitor autentic al credinței străbune, un stâlp de lumină pentru Banatul de munte.
Motto: Femeie, mamă atotocrotitoare, soră și iubită Tu ești de-a pururea izvor de viață, lumină și iubire infinită! Mirajul primăverii să vă călăuzească pașii pe drumul aspru către stele, iar viața să vă fie înfloritoare cum mugurii pe ram/ Să aveți puterea de a (re)naște și a dărui iubire, precum mireasa din visurile mele, cînd zăpada sărută munții și se preface în dor, floare, lacrimă/ Iar tu, femeie, mamă soră și iubită, la țărmul speranței să rămâi verticală chiar dacă planeta se clatină! Vouă, femei răsărituri de soare/ Vă-nchin acest nemuritor poem/ Vouă, surori, iubite și mame atotocrotitoare/ Scut și spadă între iubire și blestem/ Și dacă fulgeră și plouă / Peste fruntea înaltă și senină/ La ceas deosebit poetul se înclină/ Și vă sărută mâinile-amândouă! Am împlinit din stele și luceferi/ Cunună pentru sărbătoare/ Acum când Martie, v-aduce-n suflet împlinirea/ Anilor frumoși ca zorii răsăritului de soare/ V-am plămădit acest poem din dragoste și dor/ Lumina lui să vă călăuzească-n viață/ Și-n suflet s-o purtați/ Ca pe blândă mângâiere/ Și binecuvântare în zi de Mărțișor! SCRISOARE PENTRU MAMA Cu ochii pe un cer pustiu / Și lacrima sub geană Din depărtare-ți scriu / Mi-e dor de tine mamă! Adorm și-mi este frig / Când visul se destramă Pe alte brațe plâng/ Mi-e dor de tine mamă! Cu ochii pe cerul fără stea/ Singurătății îi dau vamă Mi-e dor de mângâierea ta/ Mi-e dor de tine mamă! Aici și dincolo de stele/ Un glas duios mă cheamă Icoană sfântă a visurilor mele/ Mereu îmi va fi dor de tine mamă!
General de brigadă ing.Vasile Lucian Mihoc, insp șef ISU BANAT
Continuator al unor frumoase tradiții de cinstire a eroilor neamului românesc și al devotamentului celor ce veghează zi și noapte la siguranța și securitatea vieții noastre în toate ipostazele evoluției sale, într-un timp de profunde mișcări ,,revoluționare”, Inspectoratul pentru Situații de Urgență ,,Banat” al județului Timiș, a organizat pe platforma din fața sediului central o amplă manifestare cu parfum de primăvară și sărbătoare, la care au participat oficialități din partea instituțiilor publice locale, ofițeri în rezervă și retragere, cadre active și desigur detașamentul de pompieri operativi, SMURD și pompieri voluntari. Cu acest prilej a fost deschisă în aer liber și o ,,expoziție” a tehnicii de luptă și intervenție, dotări de excepție în ton cu cerințele europene.
Dincolo de această scurtă introducere, reamintim faptul că se împlinesc 91 de ani de la 28 februarie 1933, Protecția civilă a luat ființă ca instituție de sine stătătoare, prin Înaltul Decret Regal nr.462 aprobat de Carol al II-lea, Regele României, ca urmare a necesității protejării vieții oamenilor și apărarea valorilor și bunurilor material-spirituale ale poporului în fața manifestărilor provocate de forțele naturii ori conflicte armate. După mai multe transformări instituționale un moment de importanță majoră la constituit fuzionarea Comandamentului Protecției Civile cu Corpul Pompierilor Militari în decembrie 2004. Gestionarea situațiilor de urgență implică profesionalism și viteză de reacție sub semnul solidarității umane dar și o reală responsabilitate civică, social, umanitară. Evenimentul a fost evidențiat la nivelul municipiului Timișoara de un exercițiu de alarmare declanșat de ,,Miercurea sirenelor”în care glasul sirenelor a răsunat pașnic pentru câteva clipe de suspans peste imensitatea orașului. După care a urmat un deosebit moment de solemnitate religioasă și binecuvântare susținut de preoții Mihai Venter, Florin Avram și Andrei Chiriluc. ,,Protecția Civilă ca instituție de utilitate publică, în slujba comunității, constituie și rămâne o componentă de referință a sistemului securității naționale, relevantă în activitatea de prevenire și reducere a riscurilor de producere a dezastrelor, protejării populației a bunurilor și mediului, împotriva efectelor negative în cazul situațiilor de urgență (conflicte armate, cutremur, incendii, inundații etc) și evident a înlăturării urmărilor acestora, precum și în scopul asigurării condițiilor necesare supraviețuirii persoanelor afectate și protejării bunurilor, așa cum a subliniat domnul General de brigadă, ing.Vasile Lucian Mihoc, în deschiderea evenimentului”. Au mai rostit alocuțiuni, domnul General de brigadă (rez.) Constantin Caraivan, domnul subprefect Ovidiu Drăgănescu, domnul Viorel Coifan, consilier al președintelui C J.Timiș, Dr. Mihai Grecu, SMURD. Complementar celebrării ,,Zilei Protecției Civile,”ISU Banat, a organizat o serie de activități în perioada 26-28-02- 2024 și continuă până în 28 -02 -2024, între orele 10.oo și 15.oo cu puncte de de informare preventivă, distribuire de pliante cu tematică de protecție civilă, expoziții statice, măsuri de acordare prim ajutor și activități de promovare a programului ,,SALVATOR DIN PASIUNE” în următoarele localități: Timișoara, Piața Victoriei și Unirii, Făget, Parcul central, Buziaș, Parcarea Belini, Sânnicolaul Mare, Platoul din fața Bisericii Ortodoxe, Deta, Parcul Anton Kratzer. În încheiere domnul inspector șef al ISU ,,Banat” General de Brigadă, Vasile Lucian Mihoc, a prezentat asistenței mesajul adresat de către domnul general Dan Paul Iamandi, inspector general al IGSU București, și a mulțumit tuturor persoanelor din structurile Protecției civile, pentru eforturile cotidiene în slujba comunității și a transmis sincere urări de sănătate, împliniri în viață și activitatea profesională și putere de muncă în folosul semenilor noștri. GÂNDURI LA CEAS DE SĂRBĂTOARE Chiar dacă simți cum se cutremură Planeta/ Și vezi cum fulgeră văzduhul atomice ninsori/ Și doar prin vis ne risipim speranța/ Să ne mândrim că împreună / Suntem părtașii acestei sărbători! Și-n tot ce facem să știm a stăpâni urgia/ Și să renaștem mai puternici/ Din lupta cu marile dezastre/ Căci misiunea noastră este Omenia/ Și să-nfrățim pământul cu zările albastre!
În prezența unui numeros auditoriu, cu mulți participanți îmbrăcați în costume populare autentice, Biserica „Sf. Ioan Botezătorul” din Clopotiva (frumoasă așezare din comuna Râu de Mori – Hunedoara) a găzduit o inedită activitate cultural religioasă contând pentru implementarea proiectului „Trăim în Dumnezeu și El trăiește în noi”. Organizatori au fost Episcopia Devei și Hunedoarei, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România și ziarul „Accent Media” – Deva. Debutul activității l-am consemnat urmare a unui reușit moment de poezie și cânt religios semnat de eleve din localitate: Pasconi Sara Maria, Grosu Aida și Filan Ana Maria, fiecare primind DIPLOMA DE EXCELENȚĂ din partea ziarului „Accent Media” (director Cornel Poenar). Preotul Nicolae Ștefoni și prof. Marian Tomuța au interpretat cu pasiune și trăire sufletească pricesne și au primit din partea organizatorilor diploma „DRAG DE DUMNEZEU” pentru „promovarea prin cântec și trăire sufletească a învățăturii creștine, a Ortodoxiei care este viața în Hristos, viața în Duh și adevăr. Am notat și prezența la activitate a doi primari, Tiberiu Pasconi (Primăria Totești) și dr. ing. Flaviu Dilertea (Râu de Mori), acesta din urmă plăcut surprins de primirea Diplomei de Onoare pentru promovarea și păstrarea tradițiilor populare strămoșești în rândul tinerei generații, a recitat cu o tonalitate aparte o poezie religioasă, atrăgând astfel meritat o apreciere justificată din partea auditoriului. Cu o emoție deosebită, firească, părintele paroh, Pasconi Cosmin Tiberiu Petrică a primit, din partea Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (președinte Sorin Stanciu), Diploma de Excelență pentru promovarea și păstrarea tradițiilor populare strămoșești în rândul tinerei generații, a sentimentului de apartenență la istoria și glia strămoșească, permanent respect de suflet și credință pentru trecutul glorios al poporului român. Interesant a fost mesajul trimis în timpul activității, pentru auditoriul aflat în Biserică, de către Cornel Poenar, directorul ziarului „Accent Media” și din care am spicuit: Să considerați, dragi credincioși, ziua de astăzi o sărbătoare în care v-ați întâlnit cu poezia și cântecul religios-ortodox. Să vă rămână aceste momente clipe unice, de neuitat, o simțire de liniște sufletească care să vă fie calea spre dreapta credință strămoșească. La finalul activității am consemnat în exclusivitate opinia primarului comunei Totești, Tiberiu Pasconi: Cântecele religioase interpretate azi în Biserică cu multă credință au făcut ca pe țarinile sufletului celor prezenți să crească semințe roditoare ale ortodoxiei și să le împodobească cu flori ale virtuților și faptelor bune.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
– Doamna prof. Carmen Furdui, în calitatea dvs. de director al Școlii Primare Pricaz, punctați-ne câteva din activitățile educative desfășurate cu elevii din unitatea școlară pe care o conduceți. – Respectul pentru carte și dorința pentru lectură pare să-și fi diminuat importanța și semnificația pentru tânăra generație. Din păcate, accesul informatizat la cunoaștere prin maniera facilă în care se realizează astăzi, îndepărtează copilul de actul complex al cunoașterii prin lectură. Acest aspect, dar și convingerea că interesul pentru lectură poate fi educat începând chiar de la vârsta preșcolară, curiozitatea care-i caracterizează, interesul pentru lumea minunată a cărților, a poveștilor și a povestirilor, contribuie la pregătirea copiilor pentru o integrare socială adecvată. Colaborarea cu Biblioteca Comunală Turdaș i-a introdus pe copii în lumea fascinantă a cărților, formându-le o atitudine pozitivă față de carte, dezvoltându-le interesul și dorința de a merge la bibliotecă. Activitățile specifice derulate în „Școala Altfel” sau „Săptămâna Verde” s-au desfășurat conform planificărilor, atingându-și scopul și obiectivele propuse. Acțiunea pedagogică a acestor perioade s-a centrat în egală măsură pe formarea competențelor, a capacităților intelectuale de bază, a atitudinilor și comportamentelor dezirabile la preșcolari și elevi, calitatea acestor performanțe asigurându-se prin utilizarea preponderentă a intereselor interactive, activ-participative, precum și prin raportarea problematicii la experiențele elevilor. S-a urmărit pe parcursul acestor săptămâni dezvoltarea relațiilor de colaborare dintre elevi prin acțiuni educative și culturale, cât și între grădiniță/școală și familiile elevilor, respectiv cu alte instituții ale statului prin activități variate, atât la nivel preșcolar, cât și la nivel primar. Până la sfârșitul anului școlar, ne-am propus de asemenea, să derulăm o serie de activități reacreative cu copiii, culturale, sportive și artistice, toate menite să dezvolte spiritul practic, să dezvolte competențe, aptitudini și deprinderi și totodată să aducă un aport în dezvoltarea socio-emoțională a copiilor.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Orașul Bocșa se mândrește cu o bogată pleiadă de scriitori, oameni de cultură, personalități în diferite domenii, iar noi, cei care slujim pe tărâm cultural, avem misiunea, chiar obligația, de a promova astfel de oameni, de a-i prezenta tinerilor drept veritabile modele de urmat! Este cazul și unui drag prieten, un vasiovean vrednic, harnic, talentat, o personalitate complexă care, uneori, îmbină armonios pasiunea pentru literatură cu știința sociogeografică. Nu știu dacă e corect spus, dar știu că Remus Crețan este un extraordinar specialist în geografie umană și că este unul dintre cei mai serioși și meticuloși cercetători ai zilelor noastre. Profesor universitar doctor, Remus Crețan s-a născut în 26 februarie 1969 la Bocşa, jud. Caraş-Severin. A absolvit şcolile bocşene, atât cele primare, generale, cât şi liceale, apoi Facultatea de Biologie-Geografie a Universităţii “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, specializarea Geografie – Limba engleză. (1987 – 1992). Specializarea principală este Geografie Umană. Au urmat apoi specializări în străinătate: Universitatea Tübingen (Germania), London School of Economics and Politios şi la Universitatea Leicester (Marea Britanie), Institutul de ştiinţe sociale de la Vaxjo University (Suedia), Universitatea din Utrecht (Olanda) sub îndrumarea unor prestigioşi profesori şi cercetători. În 1998 a obţinut titlul de Doctor în Geografie la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj Napoca cu teza: Etnie, confesiune şi comportament electoral în Banat. Studiu geografic (sf. sec. al XIX-lea şi sec. XX), coordonator ştiinţific prof. univ. dr. Grigor P. Pop. Trece prin toate etapele unei cariere de succes: de la profesor titular la Liceul Industrial 2 din Bocşa, preparator la Universitatea din Timişoara, asistent, lector, conferenţiar la Universitatea de Vest din Timişoara (Facultatea de Chimie, Biologie, Geografie – catedra de Geografie), până la profesor universitar doctor la Universitatea de Vest din Timişoara- Facultatea de Chimie, Biologie, Geografie – catedra de Geografie. Deţine diverse funcţii între care cea de viceşef de Departament de Geografie (2004-2008) şi director de şcoală doctorală de geografie (2009 până azi). Este membru în diverse societăţi ştiinţifice şi profesionale: Societatea de Ştiinţe Geografice din România, Uniunea Geografilor Umanişti din România, expert al Comisiei ONU de Standardizare a Numelor Geografice (UNGEGN) secţia exonime, Divizia Europei Centrale şi de Est. A publicat numeroase studii şi articole ştiinţifice în reviste sau volume de specialitate, în ţară şi străinătate: Marea Britanie, Serbia, Austria, Franţa, Suedia, Ungaria, Republica Moldova; un articol de tip ISI şi zece articole în baza internaţională BDI; un capitol de carte pentru prestigioasa editură Ashgate din Marea Britanie şi o carte în Suedia. Domenii de interes: identitate și marginalitate etnică și religioasă, toponimie critică, geografia mișcărilor sociale, dezvoltare economică regional și locală, geografie electorală. Activitate didactică: Geografie economică, Geografia Europei, Toponimie și etnografie, Globalizare și turism, Practică de specialitate, Îndrumător doctorat (din anul 2010). A publicat cursuri de specialitate şi cărţi ştiinţifice între care: Geografie economic mondială (coautor). Timişoara. Editura Universităţii de Vest. 1996; Etnie, confesiune şi comportament electoral în Banat. Studiu geografic. Timişoara. Editura Universităţii de Vest. 1999; Toponimie geografică. Timişoara. Mirton. 2000; Geografie umană şi economică a României. Geografie umană (coautor). Timişoara. Mirton. 2000; The reconsideration of the geographic approach in the context of globalization, The 5th edition of the regional conference of geography: ‘Geographic researches in the Carpathian-Danube Space’. Timişoara. Editura Universităţii de Vest. 2003; Geografie culturală. Teme, evoluţii şi perspective (coautor). Timişoara. Eurostampa. 2005; Etnie, religie şi opţiuni electorale în Banat. Structuri teritoriale, tradiţie, actualitate. (Terra). Ed.a II-a. Timişoara. Editura Universităţii de Vest. 2006; Marginalitate socială şi economică: conceptualizare şi tipologie în cazul rromilor din Banat şi sudul Crişanei (Terra). Timişoara. Editura Universităţii de Vest. 2007; Dicţionar geografico-istoric şi toponimic al judeţului Timiş (Terra). (coautor). Timişoara. Editura Universităţii de Vest. 2007; Geografie economică mondială. Timişoara. Mirton. 2010. Participă la nenumărate reuniuni ştiinţifice de prestigiu, a prezentat peste 50 de comunicări ştiinţifice la congrese, conferinţe sau simpozioane din ţară sau străinătate. Participă la reuniuni culturale, la cenacluri literare şi publică volumul de proză poematică Puntea iubirii. Cluj-Napoca: Eikon, 2004; articolul Inimă de îndrăgostit în Dacia literară din 2004, iar regretatul Adrian Păunescu îi publică eseurile pe site-ul personal (www.adrianpaunescu.ro) în 2005. Este membru în comitete de redacţie sau iniţiator al unor reviste ştiinţifice, redactor responsabil sau fondator al unor reviste ştiinţifice, referent în comisii de doctoranţă, colaborator în realizarea unor cercetări ştiinţifice în ţară şi străinătate, lucrează în cadrul unor proiecte de cercetare ale Ministerului Educaţiei sau ale unor instituţii din străinătate; câştigător al unor burse internaţionale, coordonator al lucrărilor de diplomă, licenţă, master, membru în comisii de doctorat şi de acordare a unor titluri. Referinţe (câteva): Cărăşeni de neuitat XVI/ Petru Ciurea şi Constantin Falcă. Timişoara: Eurostampa, 2012; Biblioteca, între datorie și pasiune. 60 de ani de lectură și bibliotecă publică la Bocșa/Gabriela Șerban.-Reșița: TIM, 2013 (Bocșa- istorie și cultură; 30). https://geografie.uvt.ro/?page_id=9880; Dascăli bocșeni prezentați de Gabriela Șerban În: Dascăli bănățeni de ieri și de azi/ coord. Nicoleta Marcu.- Reșița: Editura Gheorghe Magas, 2019; Bocșa, un oraș ca o poveste. Vol. II Oameni, locuri, fapte din Bocșa de ieri și de azi/Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2023 (Bocșa, istorie și cultură; 64). Iată un succint portret al unui bocșean care poate fi model pentru oricare dintre tinerii noștri! Remus Crețan se află astăzi la ceas aniversar. Evident, un simpozion aniversar este cuprins și în calendarul Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea” din Bocșa, instituție mult îndrăgită și vizitată de Remus încă din vremea copilăriei! Un simpozion amânat, dar cu siguranță, va fi unul dintre cele mai așteptate evenimente ale bibliotecii bocșene și, evident, ale liceului pe care Remus l-a absolvit! La mulți ani, Remus Crețan! La mulți ani, domnule profesor! Până la momentul revederii, vă dorim o aniversare minunată și rodnic spor în tot ce întreprindeți!
Primesc în mod constant, de la Turnu Severin de la colegul de breaslă, domnul Teodor Abagiu, săptămânalul ,,Obiectiv Mehedințean” o publicație necesară care apare în arealul jurnalistic din Zona de Vest, de 26 de ani, care aduce pe masa cititorului care dorește să fie bine informat, opinii diverse, dezvăluiri nebănuite, anchete sociale-politice-economice, informații, comentarii argumentate și nu în ultimul rând evenimente cultural-artistice și sportive. Cu un colegiu de redacție statornic și consecvent în a promova un jurnalism modern și colaboratori de prestigiu asigură un echilibru în toate compartimentele de abordare a temelor înserate în paginile acestui ziar, care mai supraviețuiește print, prin eforturile acestor oameni minunați cu sufletul risipit prin jurnalismul și cultura română. Și ce bine ar fi ca măcar noi cei puțini care mai ținem în viață, reviste și ziare să nu uităm a ne promova reciproc producțiile de spirit și conștiință în slujba comunității. Așadar să trecem a prezenta pe scurt un sumar relevant propus în recentul număr al Obiectivulul Mehedințean, care apare la Turnu Severin. Titluri inedite și cu bătaie lungă, Puncte de vedere la…vedere În Duminica a XVII-a după Rusalii, Biserica cu Hramul Sf. Ioan Botezătorul a Parohiei Pădina Mare a fost resfințită. Colegiul Național Gheorghe Țițeica va fi modernizat cu fonduri de la Ministerul Dezvoltării. Între politică și sinceritate în politică. Cît mai contează alegătorii în înțelegerile subterane dintre cei ce ne (mai) reprezintă? Poezie și Istorie la Biblioteca I.G.Bibicescu din Turnu Severin, care a găzduit recent o dublă manifestare culturală. Proiecția părții a doua a video-documentarului Tudor Vladimirescu-Istorie, Revoluție și Legendă, concept, scenariu și regia aparțin domnului Dan Șalapa, membru UZPR și lansarea a două cărți, ,Eminescu,Limba română, Credința, dedicate Marelui poet și ,,Abisul galben”semnate de poetul Dan Șalapa. Printre participanți; Poetul Victor Rusu și jurnalistul Puiu Răducan din Râmnicu Vâlcea. Dr Valentin Popescu, Mihai Logofătu, de la Fundația pentru Tineret. Poeții Emilian Iachimovski, Nicolae Calițoiu, Dan Mujescu, Adela Ionașcu, Eugenia Rada Eugen Dulbaba și Mihailo Vasilievici, scriitor, jurnalist din Kladova-Serbia, coordonator al Centrului cultural românesc, din această localitate unde trăiește o importantă comunitate de vorbitori de limbă română. Un alt Proiect cultural lansat de Poșta Română ,,Curierii Culturii-Citește și dă mai departe prin care se încurajează cititul în rândul tuturor categoriilor de vârstă, cu îndemnul ca volumele citite să fie date mai departe altor iubitori de lectură. Doamna Ramona Cupă, vicepreședinte C.J. Mehedinți ne aduce în prim plan comorile naturale inestimabile ale județului ,Topolnița , Epuran Isverna și în mod deosebit Peștera Gramei cu potențial și oportunitatea reală de a fi inclusă în circuitul turistic. Un titlul care ne dă fiori nouă celor suntem la un pas de retragerea din activitate ,,A IEȘI LA PENSIE, înseamnă A INTRA ÎN FOAME! semnat de…. Doamna Daniela Dancău, Ambasadorul României în Italia ne propune spre meditație profundă ,,Noi oportunități de cooperare între mediile economice din Italia și România. Doamna Natalia Intotero, Ministrul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, s-a aflat în Mehedinți cu prilejul Campaniei naționale de distribuire de bunuri pentru beneficiarii din Centrele de tip rezidențial. Paradoxuri virusate, Andrușa R. Vătuiu, membru UZPR, ne prezintă în stilul său caracteristic subtil-ironic o radiografie a stărilor de urgență și carantină liber consimțite în perioada de p(l)andemie. Un Remember sentimental ,,În memoriam” Col. Iulică Paicu, un fiu al satului Malovăț, un om modest, simplu, foarte respectuos, care a ajutat mult biserica, s-a stins din viață la 87 de ani. Material semnat de Preot Al. Stănciulescu-Bârda. Dar ,,sarea și piperul „ acestei publicații este fără nicio îndoială colaboratorul permanent ,,nea Mărin” sub acoperire desigur, cu constatările și dezvăluirile sale acide și la subiect cu titlul ,,Sucă, Dezastrul de la Herculane, nea Folescu și Obiectu” muncii, Sănătatea fără medicamente și Căpușarea de la Complexul Energetic Oltenia. Așadar o publicație care merită și trebuie citită!
Duminică, 25 februarie 2024, la Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Bocșa Română, sub semnul Dragobetelui și al săptămânii iubirii, a fost lansat volumul de poezie al prof. Doina Gârboni, volum intitulat „Lumini în apusuri – poemele înserării” și apărut în anul 2023 la Editura Castrum de Thymes din Giroc. După volumele „Dincolo de tăcere” (2014), „Alte lumini, alte umbre” (2015), „Tăcerea din cuvinte” (2018), „Praf de lacrimă” (2020), toate îngrijite și girate de criticul și istoricul literar Ada D. Cruceanu, volumul „Lumini în apusuri – poemele înserării” evidențiază, din nou, noblețea și sensibilitatea poetei Doina Gârboni, „configurează un univers existențial și cultural omogen, străbătut, deopotrivă, de energiile benefice ale unei naturi primordiale și de temerile risipirii în timp, ale plecării celor iubiți, ale disoluției așadar, salvabile, toate însă prin puterea cuvântului.” (Ada D. Cruceanu) Evenimentul a fost propus de Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa în cadrul proiectului „Îndrăgostiți de carte”, un proiect inițiat cu 14 ani în urmă, având ca scop promovarea cărții, a lecturii și a autorilor de cărți. Potrivit proiectului „Îndrăgostiți de carte”, în zilele de 14 și 24 februarie, toți utilizatorii serviciilor bibliotecii, care trec pragul acestei instituții, primesc o carte în dar. Astfel, în data de 14 februarie, un număr de 13 cititori au primit în dar o carte. Ziua de 24 februarie, atunci când românii își sărbătoresc Dragobetele, a fost marcată duminică, 25 februarie, la Catedrala din Bocșa, la invitația pr. drd. Valentin Costea, și în parteneriat cu Centrul Catehetic „Mugurii Ortodoxiei” Bocșa Română. Într-o biserică nouă, mare, luminoasă și încă într-un proces de înfrumusețare, credincioșii s-au bucurat, la finalul Sfintei Liturghii, de un moment cultural de excepție! Poeta Doina Gârboni a avut satisfacția să-și audă poemele recitate de copiii și tinerii Centrului Catehetic „Mugurii Ortodoxiei”, coordonați de prof. Luminița Albu. Sub îndrumarea prof. Mariana Griger, corul bisericii a susținut un recital de pricesne, iar primarul orașului Bocșa, dr. Mirel Patriciu Pascu, a oferit doamnelor și domnișoarelor flori și mărțișoare, iar recitatorilor le-a dăruit o carte. Ce-a de-a XIV-a ediție a proiectului „Îndrăgostiți de carte” a fost organizată de către Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa, în parteneriat cu Centrul Catehetic „Mugurii Ortodoxiei” și cu sprijinul primarului Mirel Patriciu Pascu și al Consiliului Local Bocșa.
Din suflete pentru suflete, este adevărat „Ghioceii poartă aripi”. Luna februarie a lui 2024 a adus în inimile multor oameni bucurie, prietenie, speranță! O seară specială, pot spune cu toată ființa mea că a fost o seară cu adevărat minunată, o seară dedicată persoanelor cu dizabilități. Centrul Creștin Betania din Oradea a organizat un eveniment extraordinar „Night to Shine”, la Sala de Evenimente AMBASADOR, Calea Aradului 87, cu logoul „Live your dream”, unde toți participanții, persoane cu dizabilități din mai multe localități, au fost răsfățați cu meniuri gustoase și diferite activități. Aceștia au fost machiați, coafați, au socializat cu alți invitați din alte localități formându-se prietenii, s-au bucurat de o atmosferă înmiresmată a unei primăveri mult așteptate, au primit ghiocei, apoi au pășit pe covorul roșu, această clipă fiind mult așteptată. Atâta bucurie, dar și poftă de viață, sincer, nu am întâlnit de mult timp, parcă toate zâmbetele pământenilor s-au adunat în toți, o seară cu ghiocei înaripați și odată cu ei toată lumea din jur s-a umplut de dragoste de viață, de iubire! De menționat este faptul că această clipă magică dedicată persoanelor cu dizabilități este organizată în aceeași zi și la aceeași oră în peste 20 de țări din lume. Informații primite de la prietena mea Ani Tiburca din Oradea, un om care respectă oamenii, îi ajută și face ca lucrurile să decurgă așa cum trebuie, un om extraordinar și pe această cale îi mulțumesc pentru invitație, datorită ei am participat la acest eveniment deosebit. „Ne bucurăm și suntem încântați că un astfel de eveniment are loc și în România” a spus Ani Tiburca. Sunt multe de aflat despre acest eveniment de suflet, la început a fost finanțat de Fundația ce poartă numele de Tim Tebow, un fotbalist profesionist american care a pus bazele primei ediții a „Night to Shine”, un om care și-a descoperit misiunea pe acest pământ și anume de a ajuta oamenii, cu părinți misionari în Filipine care l-au învățat credința în Dumnezeu, astăzi își dedică viața ajutând oamenii. La acest eveniment au participat invitați speciali și însoțitorii lor din mai multe orașe, cu o fericire de nedescris pe față au intrat în Sala de Evenimente AMBASADOR, în ropote de aplauze, toți credincioșii de față și voluntari ai Bisericii i-au încurajat, i-au îmbrățișat pe minunații participanți, le-au oferit zâmbete curate și curajul de a merge nu doar pe covorul roșu pentru a ajunge la masă, ci și în viață! Ajunși la locurile lor, toată lumea s-a bucurat de primirea călduroasă și gustoasă, meniurile fiind pe măsura evenimentului. Ca o paranteză vreau să spun că desertul mi-a îndulcit toată ființa mea și cu siguranță îmi va rămâne gustul delicios mult timp în mine, iar pentru această minunăție îi mulțumesc prietenei Ani Tiburca pentru că ea l-a oferit oamenilor din sală. Toate persoanele cu dizabilități au trăit momente unice, au avut parte de foarte multe surprize pe parcursul a câtorva ore, au dansat, au râs, au primit cadouri, mulți dintre ei povestind la microfon trăirile vieții, dar și ce proiecte au de realizat pe viitor. O seară magnifică, a fost o seară de neuitat pentru acești minunați oameni plini de speranță și multă credință, a fost ceva de vis, mă uitam în ochii lor și simțeam imensa bucurie, armonia creată de starea lor fericită, orice cuvânt, fiecare gest al lor, toate au scris în Cartea Omeniei pagini întregi despre bunătate, smerenie, nădejde, liniște interioară și împăcare, curaj și credință în Dumnezeu. Am scris și eu o pagină cu sufletul în Cartea Omeniei, mulțumind bunei mele prietene pentru invitația primită la acest e eveniment, clipe unde pot spune că am învățat atâtea lucruri de care nu am știut că există în mine, în mintea și inima mea. Aș aminti unul: EI sunt cei cu adevărat curajoși, nu noi, acești oameni cu dizabilități mi-au dat un refresh vieții, mi-au curățat toate serpentinele din mine și m-au trimis din nou pe pământ, o adevărată lecție din partea universului. În această seară de vineri, 9 februarie 2024, am simțit cum arde flacăra vieții și am văzut mâinile puternice care întrețineau focul. Nimic nu este întâmplător, iar totul din noi este dirijat și aranjat de Dumnezeu, trebuie doar să îi deschidem poarta sufletului pentru a-i oferi un pat în inimă. Am și acum în ochi: FII BINECUVÂNTAT, NE BUCURĂM ÎMPREUNĂ CU TINE!!!
Asociația Inițiativa Ecologistă Europeană și Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România au organizat, în data de 20 februarie 2024, conferința „România responsabilă”, prima manifestare de anvergură dintr-un domeniu care preocupă în cel mai înalt grad societatea contemporană și care cere efortul conjugat al profesioniștilor din varii domenii. Din aceste considerente, evenimentul moderat de Lavinia Șandru a reunit specialiști, reprezentanți ai autorităților centrale și locale, președinți de consilii județene, consilieri de stat, primari, antreprenori, jurnaliști, reprezentanți ai societății civile. Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România a fost reprezentată de președintele Sorin Stanciu, de Dan Constantin, președinte al Comisiei de Atestare Profesională și de Emil Stanciu, membru al Comisiei speciale de modificare a Statutului UZPR.
Participanții au dezbătut impactul deciziilor luate de mediul politic și de afaceri din perspectiva interesului general, cu accent pe avantajele unei abordări responsabile pentru evitarea riscurilor în fața cărora se află întreaga societate și dezvoltarea acesteia în timpuri complicate. Voci avizate din diferite domenii au punctat provocările care stau în fața avansului trecerii la o economie circulară, punctând și potențialele soluții, s-a vorbit despre responsabilitatea față de mediul înconjurător, care trebuie să înceapă de la nivelul fiecărui individ și încă din primele etape de viață. Indiferent că este vorba despre sănătate, educație sau formare profesională, aspectele pozitive și plusurile înregistrate în implementarea proiectelor de responsabilitate trebuie să fie în prim-plan și pentru toți cetățenii. „Suntem într-o zonă de transfer de tehnologie și de implementare a economiei verzi. Deciziile legate de responsabilitate trebuie verificate inclusiv în timp. Foarte multe dintre doleanțele României responsabile merg spre economie. Educația, justiția, până la urmă și jurnalismul au suportul în economie. Există și companii de stat foarte bine conduse, cu performanțe peste cele ale mediului privat”, a spus, printre altele, Dan Constantin.
Dezbaterile au continuat pe teme de agricultură, sustenabilitate, politică agricolă comună, proiecte ale mediului privat care au demonstrat rezultate și inițiative ale autorităților statului, toate din perspectiva reponsabilității și a trecerii mai departe, spre generațiile care vin, a unei societăți cât mai durabile și mai prospere.
Concluziile Conferinței „România responsabilă” au fost creionate de președintele UZPR, Sorin Stanciu: „Sunt foarte satisfăcut de ceea ce s-a discutat astăzi. România este locuită de oameni care au responsabilitatea de a trăi în aceste vremuri. Toți cei prezenți astăzi aici, noi toți suntem responsabili. Din punctul de vedere al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, avem răspunderea unei corecte informări, a unei corecte analize și eventual să sintetizăm tot ceea ce am auzit astăzi în materiale pe care să le punem în circulație, astfel încât acest tip de întâlniri să fie folositoare atât pentru noi, cât și pentru ceilalți”.
Expoziția ”Brâncuși: surse românești și perspective universale” de la Muzeul Național de Artă din Timișoara, un succes răsunător cu largi ecouri internaționale
”Lumea poate fi salvată prin artă” Constantin Brâncuși
”Timișoara capitală culturală europeană”, și-a onorat, la finalul programului, blazonul printr-un eveniment cultural unic în România care nu a mai avut loc și nu se știe când și dacă se va mai organiza vreodată la noi în țară, având în vedere anvergura și resursele solicitate. Rod al unei fericite colaborări între Consiliul județean Timiș, Muzeul Național de artă din Timișoara, Fundația Art Encounters, Institutul Francez din România, filiala Timișoara și Banca Transilvania, expoziția ”Brâncuși: surse românești și perspective universale” s-a constituit în cea mai importantă manifestare culturală dedicată marelui sculptor din ultimii 50 de ani. Interesul publicului a fost uriaș. Cei peste 130.000 de vizitatori care au călcat pragul expoziției au dovedit apetența românilor pentru cultură, un domeniu din ce în ce mai vitregit în România mileniului al III-lea. Cozile formate la intrare, inclusiv în ultima zi, duminică, 28.01.2024, precum și numărul mare de amatori rămași fără bilet au demonstrat cu prisosință această tendință și, cu siguranță, că oricât de mult s-ar fi prelungit expoziția, numărul de bilete puse la vânzare ar fi fost insuficient. Succesul expoziției a fost elogiat de mass – media în peste 70 de articole apărute în publicații internaționale, atât în importante reviste de specialitate, cum ar fi: THE ART NEWSPAPER, ARTTRIBUNE, IL GIORNALE DELL’ARTE, LES JURNALE DES ARTS, cât și în prestigioase cotidiene: THE NEW YORK TIMES, LE MONDE, LE FIGARO, FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG, etc. Opere de artă de valoare excepțională au fost aduse pentru expunere de la Muzeul Național de Artă Modernă, Centrul Georges Pompidou din Paris, Galeria Tate din Londra, Muzeul Național de Artă al României, Muzeul de Artă din Craiova, Fundația Guggenheim din Veneția.
Miercuri, 24.01.2024, zi de Sărbătoare Națională, pe la ora 15,00, am ajuns cu trenul în capitala Banatului, cu mari emoții și speranța de a reuși să intru la marea expoziție de la Muzeul de artă. Speram ca în atâtea luni câte au trecut de la deschiderea din 30.09.2023, a fost timp suficient să se perinde toți cei care și-au dorit să vadă expoziția. Totodată, fiind ultimele zile ale expoziției, credeam eu că nu va mai fi așa înghesuială. Dar emoțiile m-au cuprins, atunci când m-a sunat prietenul meu Nicu Șușară din Bănia care ajunsese cu autobuzul pe la ora 12,00 în Timișoara. Eram în tren și mă gândeam ”Ce-o face Nicu, o fi intrat la expoziție?”, când, pe la ora 13,00, sună telefonul. Era chiar el. Mă suna să-mi spună că în fața lui mai sunt 50 de persoane care n-au mai apucat bilet de intrare, dar că el va rămâne în Timișoara până când va reuși să intre. Am ajuns pe la ora 15,30 la Muzeul de artă din Timișoara. Nu era mai nimeni la intrare, doar cei de la control care anunțau că nu mai sunt bilete. Aducându-mi aminte că tocmai ce primisem legitimația de ziarist profesionist de la Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, cu D-zeu înainte, am intrat, am scos legitimația și le-am explicat că vin tocmai de la Băile Herculane să văd expoziția. Doamna de la intrare a studiat cu atenție legitimația după care m-a invitat să intru: Poftiți!
O călătorie unică în universul lui Brâncuși!
Obiectele au fost expuse conform dorințelor marelui sculptor. Întuneric complet, jaluzele negre, pereți tapetați în negru și, în acest univers întunecat, răsar pete de lumină, operele brâncușiene, călăuze spre spiritualitate, spre absolut.
• Brâncuși și esența zborului ”Toată viața nu am căutat decât esența zborului. Zborul, ce bucurie!” Constantin Brâncuși
Esența zborului l-a fascinat pe Brâncuși, încercând s-o surprindă, după îndelungi încercări, șlefuind și simplificând formele. A căutat să se desprindă de îngrădirile canoanelor sculpturii clasice și după numeroase căutări (peste treizeci de versiuni), din mâinile artistului a ieșit Pasărea în văzduh, lucrare ce poate fi considerată începutul artei moderne. Suplă, alungită ca o navă, Pasărea în văzduh parcă se pregătește să-și ia zborul. Lucrarea a fost cumpărată de artistul fotograf Edward Steichen cu suma de 600 dolari, după care, în 1926, a fost trimisă în S.U.A. spre a fi expusă alături de alte obiecte de artă. Ajunsă la Vama S.U.A., vameșii nu au recunoscut lucrarea ca operă de artă, scutită, deci de taxe vamale, ci mai degrabă au considerat-o un obiect de uz gospodăresc sau de uz spitalicesc. Brâncuși a intentat o acțiune în justiție și, după doi ani de procese, ”Unchiul Sam” a fost convins. Judecătorii i-au dat dreptate artistului. Hotărârea instanței judecătorești americane poate fi considerată ca o recunoaștere oficială a momentului de început al artei moderne.
• Brâncuși în căutarea infinitului
”Coloana fără sfârșit este ca un cântec etern care ne duce spre infinit, dincolo de orice durere și bucurie superficială” Constantin Brâncuși
Coloana fără sfârșit a fost confecționată în atelierul artistului până în 1916 – 1917 din lemn de stejar cu forme romboide care se repetă la nesfârșit și a fost precursoarea Coloanei infinite montată în anul 1938 în Ansamblul monumental din Târgu – Jiu, având o înălțime de 30 m. Comentariul prezentat lângă lucrare menționează asemănarea cu ”stâlpii ciopliți din cimitirele românești” precum și intenția artistului de a evoca ”ascensiunea, transcendența, părând a transgresa spațiile într-o comuniune între pământ și spațiile celeste” • Brâncuși în căutarea misterului feminin
Dornic să pătrundă esența chipului feminin, Brâncuși lucrează mai bine de 20 de ani la lucrarea Domnișoara Pogany, căutând armonia și puritatea liniilor, simplitatea formelor, elemente definitorii la această lucrare. Toate aceste căutări artistice s-au finalizat în anul 1913 printr-o operă de artă considerată de specialiști reprezentativă pentru marele artist, Domnișoara Poganiy ”madonă a timpurilor moderne”. Pictorița maghiară Margit Pogany pe care Brâncuși a cunoscut-o în 1911, a fost cea care l-a inspirat pe artist.
• Sărutul, simbolul iubirii eterne
Realizată în piatră de marnă, în anul 1907, Sărutul este prima din cea mai lungă serie de lucrări ale artistului prin care se detașează total de influența lui Rodin. Sărutul alături de Cumințenia pământului ”marchează decizia radicală a sculptorului de a practica cioplirea fără a trece prin modelaj”. Lucrarea a fost integrată în Ansamblul monumental instalat în 1938 la Târgu Jiu. Începând cu anul 1920, Brâncuși va folosi acest simbol al iubirii în corespondența lui de dragoste.
Din întunericul sălilor, operele lui Brâncuși ies la iveală ca un strigăt de descătușare, ca un zbor spre absolut (Pasărea în văzduh, Coloana fără sfârșit), cu blândețea, simplitatea, puritatea formelor pure, esențiale (Domnișoara Pogany, Rugăciune, Capul primului pas). Așa l-am cunoscut pe Brâncuși în lumea operelor sale. Trebuie să mărturisesc că primul contact cu universul brâncușian, a fost chiar în atelierul lui din Centrul Cultural George Pompidou din Paris. Acolo, într-o lume străină, departe de țară, mi s-a părut totul puțin stingher. Un univers al lui, menit să-i aline dorul de plaiurile natale, de lumea eternă a satului românesc. Odată cu această expoziție, aș putea spune că am intrat cu adevărat în universul creației marelui artist. Acum i-am simțit trăirile, căutările, zborul. Prin complexitatea și, totodată, simplitatea operelor sale, Brâncuși ne pune față în față cu noi înșine, ne face să medităm la rostul nostru pe acest pământ, la ce e frumos și ce urât, ce e bine și ce e rău. Dar, mai ales, ne îndeamnă să medităm la dorul de țară, dorul de locul în care ne-am născut. Și tot el, olteanul plecat pe jos la Paris ne dă acea definiție a dorului de țară care ne pune pe gânduri și ne înfioară:
”Patria mea este pământul care se-nvârtește, briza vântului, norii care trec”
În ultimele sale clipe, înainte de marea trecere, spunea: ”Mor cu sufletul neîmpăcat ca voi putrezi în pământ străin..”.(16 martie 1957)
Dorul de țară este un sentiment pe care nu-l poți defini prin cuvinte, așa cum nu poți defini prin cuvinte operele lui Brâncuși, versurile eminesciene, poezia lui Nichita Stănescu, rapsodiile lui George Enescu pentru că toate acestea sunt surse de vibrații superioare cu care rezonezi sau nu. Dincolo de neajunsurile vremurilor noastre și a traiului de zi cu zi, dincolo de neprinderile noastre, de individualism și aroganță, de ură și violență, ne unește un cuvânt unic pentru toate limbile pământului: DORUL. Dorul de noi înșine, de-ai noștri predecesori, dorul de moralitate, dorul de adevăratele valori. Acest DOR ne-a mânat să luăm cu asalt Muzeul Național de Artă din Timișoara, să-l vedem pe Brâncuși, din nou acasă.
Ne era dor de Brâncuși! Acest dor ne unește! BRÂNCUȘI NE UNEȘTE! Pentru inspirația de a încheia programul ”Timișoara – capitală culturală europeană”, cu un eveniment cultural de valoare mondială, pentru eforturile de a aduna și expune operele lui Brâncuși împrăștiate pe meridianele lumii și de a asigura accesul unui număr neașteptat de mare de vizitatori, organizatorii, începând de la conducători de instituții și continuând cu muzeografii, supraveghetorii și tot personalul implicat în această amplă manifestare culturală, merită toate felicitările și gratitudinea noastră.
Iată-ne ajunși la Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” din Bocșa, miercuri 21 februarie 2024, noi, invitații acestui moment jovial, memorabil cultural, extrem de bucuroși, cu aer de primăvară în piept și poftă de prietenie, conversație, cunoaștere, dar și cu gândul la cafeaua cu miros de carte ce ne aștepta, am pășit în lumea cu răsunet de poveste în care personaje cunoscute și necunoscute parcă ne strigau din cărțile ce stăteau liniștite pe rafturi, unele vechi, răsfoite de mii de ori, altele mai noi, politicoase fecioare, însă fiecare carte cu povestea ei. De undeva, în gândul meu, se auzea șoptit un „Bine ați venit!”, pentru o clipă am știut că nu era nimeni altul decât spiritul talentatului artist popular poet, sculptor, omul de cultură Petru. E. Oancea, cunoscut ca „Tata Oancea”, dar cine putea să fie oare? El este mereu bucuros de oaspeți. Nici nu am ieșit bine din lumea paginilor că vocea minunatei noastre gazde, manager cultural la Biblioteca „Tata Oancea”, scriitoarea, jurnalista Gabriela Șerban, organizatoarea acestui moment important, ne-a trezit la realitate cu zâmbetul ei nemuritor și ne-a spus: „Bună dimineața!”, după care ne-a îmbrățișat pe toți. Și fiecare cuvânt al scriitorilor din încăperea atât de primitoare se așeza singur în pagina timpului, ca peste ani și ani să fie scos la lumină și admirat de urmași. Evenimentul mult așteptat, mai ales de vărsători, poartă numele ”La o cafea cu scriitorii * Sub zodia vărsătorului” și a ajuns la ediția a VII-a 2024, organizat de Primăria și Consiliul Local Bocșa, Primar: Mirel Patriciu Pascu, Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa, în parteneriat cu Liceul Teoretic „Tata Oancea”, prin prof. dr. Liana Ferciug. Înainte de a începe prezentarea de cărți, de reviste ale scriitorilor aniversați, la acest eveniment fiind invitați: Gheorghe Jurma, Constantin Tufan Stan, Daniel Crecan, Gabriela Șerban, Adriana Weimer, Mia Rogobete, Valentin David, Sabin Păutza, invitații speciali fiind: Ada D. Cruceanu, Ionel Bota, Erwin Josef Țigla, Mihai Chiper, Vasile Barbu, Stela Boulescu, Cristina Zainea, Gheorghe Ion Chiran, Liana Ferciug, Silviu Ferciug, protosinghel Ioanichie, Ioan Traia, Silvia C. Negru, Dorina Ștefan, Nik Potocean, a fost ținut un moment de reculegere în memoria regretatului poet Octavian Doclin, o lumânare aprinsă pentru sufletul poetului a ars în toate cuvintele rostite de cei care l-au cunoscut și l-au iubit, a fost într-adevăr un vărsător frumos la suflet, un prieten și colaborator al bibliotecii din Bocșa, Dumnezeu să-l odihnească în pace! Într-o atmosferă spontană a unor sentimente sincere și pline de afecțiune, pornite din toate inimile prezente, fiecare suflet inspirat a avut bucuria să-și prezinte avuția primită de la Dumnezeu, un dar prețios în mersul vieții, biblioteca fiind încălzită cu un recital de poezie, astfel că poeții Costel Simedrea, Doina Gârboni, Iulian Barbu, Nicolae Toma, Nicolae Sârbu și Adriana Weimer au deschis chakrele dorințelor transformând totul în iubire. Managerul bibliotecii, Gabriela Șerban, a vorbit despre activitatea culturală a fiecărui invitat, fapt ce m-a mirat foarte tare deoarece ne cunoștea în totalitate munca noastră, felul de a fi și mai ales creațiile literare, este de admirat și cred că acest lucru a făcut să prindem aripi, libertatea cuvântului, armonia, umorul, toate și-au dat mâna, în noi creștea o stare interioară impresionată de muzica vieții. Evenimentul a cuprins și o expoziție de artă oferită de artiștii Cercului de pictură ”Deutsche Kunst Reschitza”, coordonat de familia Hlinka, organizat de domnul Erwin Josef Țigla, un promotor al culturii germane în România și Banatul Montan, editor, bibliotecar. Un moment delicat, impresionant și pe deplin meritat a fost atunci când domnul Erwin Josef Țigla i-a înmânat omului de cultură, omului plin de viață și prietenie Gabriela Șerban Diploma de Membru de Onoare al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița pentru merite deosebite în slujba promovării culturii minorității germane din și în Banatul Montan; pentru întreaga activitate pusă în slujba istoriei și multiculturalității spațiului Banatului Montan; pentru sprijinul acordat Asociației în activitățile acesteia desfășurate la Oravița și cu speranța pentru o prietenie și colaborare viitoare. ”Cireașa” de pe tortul atât de gustos oferit scriitorilor la finalul evenimentului cultural, a fost poezia scrisă de poetul Costel Simedrea pentru această zi specială, o poezie cu mult umor și speranță, așa cum numai el știe, la finalul căreia fiind urarea de „La mulți ani!” pentru toți cei de față. Simplitatea și noblețea scriitoarei Ada D. Cruceanu m-a înmiresmat, în prezența acestei minunate doamne mă simt atât de puternică, umană, trăiesc pur și simplu clipe înălțătoare. Cultura este un ansamblu de valori materiale și spirituale, ziua de 21 februarie 2024, evenimentul acesta de suflet pentru suflet, ne-a dovedit că nu ne putem pierde ca neam, ca popor, ca țară, această zi a pus amprenta multor inițiative culturale care își mențin valoarea prin calitate și aici putem vorbi despre poezie, proză literară, istorie, religie, teatru, diferite proiecte culturale. Astăzi, mai mult ca oricând, este nevoie de promovarea tuturor lucrurilor frumoase ale poporului român, prorități fiind: limba, cultura, tradiția, civilizația. Trebuie să ținem steagul sus în toate domeniile, suntem obligați să transmitem aceste valori și celor care pășesc pentru prima data în țara noastră, să ne cunoască literatura, obiceiurile noastre, avem un patrimoniu cultural, iar acest patrimoniu trebuie șlefuit în fiecare moment al vieții noastre. Avem comori inestimabile care ne definesc ca neam, suntem unici, suntem statornici și nemuritori pentru că toate valorile culturale ale poporului român sunt de fapt îngerii care îndrumă românii pe cele mai frumoase cărări, să nu uităm niciodată că un popor fără iubire de cultură este un popor pierdut. Am stat la o cafea cu miros de poezie și gust de bucurie alături de oameni valoroși, plini de elan și trăiri, oameni care își dedică o parte din viață artei și culturii, operele lor hrănesc sufletele multor cititori, dau sens vieții formând o gândire sănătoasă pentru a trăi în pace, iubire și armonie și m-am încărcat cu multă putere de creație. Felicitări organizatorilor, în special prietenei noastre Gabriela Șerban, promotorul tuturor acțiunilor culturale din frumosul oraș Bocșa! (Foto: Adriana Weimer, Mia Rogobete)
UZPR CARAS SEVERIN 
