Un eveniment cultural european

Ziariștii timișoreni au încheiat în forță un an bogat în evenimente, care au ținut trează conștiința iubitorilor de cultură, artă și informare jurnalistică, într-o perioadă (ne)prielnică. Recent, Sala multifuncțională a C.J. Timiș, în care, de la un timp se respiră nu numai politică dar și un aer proaspă de comuniune spirituală între jurnaliști, scriitori și oameni cu notorietate în domeniu, vocație specifică Banatului, a fost gazda generoasă a unui astfel de eveniment inedit și de excepție.

La inițiativa propusă de scriitorul și jurnalistul Petru Novac Dolângă, un om deosebit, un cărășan de neuitat, cu sufletul risipit prin cultura română, aceea de a organiza împreună, Filiala UZPR Timiș, vicepreședinte Dumitru Buțoi, și Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Timișoara, președinte Cornel Ungureanu, un Simpozion dedicat cărturarului Franyo Zoltan, poet, publicist, traducător și jurnalist de etnie magiară, trăitor în Timișoara, am dovedit receptivitate și implicare pentru a onora prin prezență și alocuțiuni rostite prețuirea noastră pentru viața și opera unui reper cultural, Franyo Zoltan, cu abordare europeană cu vocația prieteniei și promovării reațiilor cultural-spirituale între cele două popoare, român și maghiar, așa cum l-a cunoscut și prezentat domnul consilier Viorel Coifan, C.J.Timiș.

Franyo Zoltan s-a născut la 30 iulie 1887, în satul Marghitița Banatului istoric, stăveche și pitorească așezare rustică din pusta banatică, situată astăzi pe teritoriul Serbiei și a decedat la vârsta de 91 de ani, la 29 decembrie, în anul 1978, la Timișoara. A participat efectiv în Primul Război Mondial. A scris peste 65 de volume, dar s-a remarcat prin traducerile sale – cunoștea 12 limbi, în maghiară și germană, relevante fiind Rainer Maria Rilke, Charles Baudelaire, Edgar Alan Poe, Eminescu, Luceafărul și Poeme, Lucian Blaga.

Franyo Zoltan recunoștea doar un singur stăpân al omenirii și a crezut nestrămutat în supremația lui: imperiul inefabil al cărților, iar pentru magnificul umanist timișorean din Calea Bogdăneștilor numărul 19, adevărul era mai vechi decât timpul din clepsidra veacurilor! (Petru Novac Dolângă, din Ediția aniversară Franyo Zoltan, editura Perenia Press 2022). „Tremurătoarea umbră a veacurilor”, o carte esențială, sinceră, sentimentală, scrisă cu voluptatea scriitorului pentru care spiritul de solidaritate cultural-jurnalistic este încă tînăr și liber și generos pentru că în finalul acestui eveniment de excepție a oferit cu autograf tuturor participanților câte un exemplar, în mod gratuit.

Despre activitatea jurnalistă, respectiv 1931, când a devenit redactor responsabil al „Ziarului de la ora șase”, și nu numai, a lui Franyo Zoltan, a prezentat în sinteză materiale concludente și bine argumentate domnul Makkai Zoltan, jurnalist, care ne-a oferit în deschiderea evenimentului un film de vreo 10 minute cu secvențe memorabile din viața și activitatea unui om cu adevărat în slujba cuvântului scris și a comunității.

Seniorul Andrei Pogany, cercetător reamarcabil, ne-a surprins plăcut printr-un discurs emoționant, insprat dintr-o istorie de aproape 80 de ani, când tatăl său, redactor șef, l-a avut colaborator pe Franyo Zoltan, un cosmopolit incomod.

De asemeni, jurnalistul de investigație Nicole Toma, membru UZPR Timiș, care, după Revoluția din 1989, timp de vreo 8 ani a condus și editat  la Lugoj, ziarul „Drapelul”, fondat de bănățeanul Valeriu Braniște, ne amintește că în perioada 1918-1920, Franyo Zoltan a fost redactor la „Drapelul” și bun prieten cu Valeriu Braniște.

Dincolo de aceste scrieri memorabile și relevante prin sensibilitate și bogăție lexicală, trebuie să reținem faptul că a fos un traducător magnific, așa cum ni-l descrie pe coperta patru a volumului aniversar „Tremurătoarea umbră a veacurilor” criticul Șerban Cioculescu, în Revista „Flacăra” 1977, „autor al unei mari antologii a liricii mondiale în maghiară”, Maestrul este și un minunat tălmăcitor al lui „Faust”, de Goethe, al „Corbului”, de Poe, a lui Hofmannsthal, al lui Pușkin. Dar a tradus magnific în germană lirici elini în 6 volume, editate la Berlin, a căror vastitate nu o cuprind rândurile noastre omagiale. Fervoarea și munca uriașă de re-creator au înnobilat vigurosului meșter acea tinerețe fără bătrânețe. Să îl salutăm ca atare, la aniversarea sa, pe exemplarul cetățean, publicist și mare poet Franyo Zoltan”!

În concluzie, putem spune cu deplină satisfacție că am fost beneficiarii unei adevărate lecții de istorie literară și de jurnalism de reberberație europeană.

Mulțumim  partenerilor noștri, Casa Maghiară Timișoara,(Makkay Zoltan), Asociația Cultural Umanitară „Luceafărul de Vest” Timișoara (D. Buțoi) Mișcarea Națională pentru Apărarea Drepturilor Omului, Timișoara oraș-martir (Remus Știr) și colegilor de breaslă; Ionel Bota (Oravița) Gheorghe Chiran (Reșița), Aurel Constantin Muntoiu (Lugoj), Ioan I. Ionescu, Ștefan Tat, Horia Țâru, Gheorghe Lungu, Adrian Bacoș, Timișoara.

Nădăiduim să pășim în 2024, ce se anunță a fi un an al provocărilor, cu și mai multă energie, speranță și optimism.

„LA MULȚI ANI POPOR ROMÂN ȘI DUMNEZEU SĂ BINECUVÂNTEZE NEAMUL ROMÂNESC!”

Dumitru BUȚOI/ UZPR Timiș

Comisarii de mediu hunedoreni nu-și dezmint atribuțiile

Comisarii din cadrul Comisariatului Judeţean Hunedoara al Gărzii Naţionale de Mediu – după cum ne relata ec. Dorel Ovidiu BRETEAN (foto), în calitatea sa de comisar șef – au efectuat un număr total de 183 inspecţii, atât planificate cât și neplanificate.
Inspecţiile planificate (112) au fost realizate conform Planului de activitate al Comisariatului Judeţean Hunedoara al Gărzii Naţionale de Mediu, la operatorii economici care desfăşoară activităţi cu impact asupra mediului şi se supun procedurii de reglementare.
În cadrul inspecţiilor neplanificate au fost efectuate un număr de 71 controale după cum urmează: 10 în urma autosesizării; 19 de verificare a respectării condiţiilor din actele de reglementare; 16 efectuate în urma sesizărilor; 19 dispuse de Comisariatul General al Gărzii Naţionale de Mediu; 5 cu alte autorităţi, conform protocoalelor încheiate în acest sens cu instituţii la nivel judeţean; un control pentru verificarea realizărilor măsurilor impuse anterior și unu pentru investigarea unor accidente sau incidente cu impact asupra mediului.
Principalele neconformităţi constatate în urma controalelor efectuate în perioada menţionată au fost: lipsa solicitării/ obţinerii actelor de reglementare din punct de vedere al protecţiei mediului; nerespectarea prevederilor autorizaţiei/ autorizatiei integrate de mediu/ acordului de mediu; gestionarea necorespunzatoare a deșeurilor deținute sau generate în urma desfășurării activității, inclusiv a deșeurilor VSU (vehicule scoase din uz) sau a DCD (deșeuri rezultate din construcții și demolări).
În urma acestor controale, au fost aplicate 19 sancţiuni contravenţionale principale, respectiv 7 avertismente și 12 amenzi (cele mai mari au avut valori de 40000 lei), în valoare totală de 132.600 lei.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Programul pentru anul 2024al Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severinși al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților din Reșița*

  1. 79 de ani de la începutul deportării germanilor în fosta Uniune Sovietică și 74 de ani de la întoarcerea ultimilor deportați: manifestări comemorative în mai multe localități din județ, desfășurate în perioada 25 – 31 ianuarie 2024;
  2. Manifestări de fășang, 1 – 13 februarie 2024;
  3. „Iubindu-L pe cel Răstignit, ne îndreptăm spre Sărbătoarea Luminii“ (manifestare ecumenică dedicată sărbătorii Paștelui, ediția a XVII-a), 21 martie 2024;
  4. „Zilele Literaturii Germane la Reșița” (ediția a XXXIV-a), 25 – 28 aprilie 2024;
  5. „Primăvara culturală germană la Reșița” (ediția a XXII-a), mai 2024;
  6. „Cinste ție, copilărie!“ (ediția a XVII-a), 27 mai – 5 iunie 2024;
  7. „Copiii desenează ținutul natal“ (ediția a XVII-a), iunie 2024;
  8. 73 de ani de la începutul deportării bănățenilor în Bărăgan: manifestări comemorative în Banatul Montan, desfășurate în iunie 2024;
  9. „Iunie – luna expozițiilor” (ediția a XVII-a), iunie 2024;
  10. Pelerinaj la Biserica romano-catolică „Maria Stâncii” din Ciclova Montană, cu prilejul împlinirii a 297 de ani de la recunoașterea oficială ca loc de pelerinaj și a 247 de ani de la ridicarea actualei biserici de pelerinaj, 2 iulie 2024;
  11. Pelerinaj la Basilica Minor romano-catolică „Maica Harurilor” din Radna / Lipova, cu prilejul Pelerinajului anual al germanilor, 2 august 2024;
  12. „Gărâna în septembrie” (ediția a XXVI-a), 14 – 15 septembrie 2024;
  13. „Decada Culturii Germane în Banatul Montan” (ediția a XXXIV-a), octombrie 2024, cu cea de-a XXXI-a ediție a Sărbătorii „Heimat”-ului germanilor din Banatul Montan la Oravița, în 6 octombrie 2024;
  14. 20 de ani Centrul German de Tineret, Documentare și Cultură / Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița, 4 octombrie 2024;
  15. Cea de-a 20-a Întâlnire a formațiilor muzicale și a corurilor germane în Banatul Montan, 5 octombrie 2024;
  16. Proiectul „Mai multe lumânări în cimitirele noastre“ (ediția a XVI-a), 1 – 2 noiembrie 2024;
  17. 37 de ani de activitate a Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița (19 noiembrie 2024) și manifestarea „Toamna culturală germană la Reșița“ (ediția a XXII-a), noiembrie 2024;
    În cursul anului 2024, revista în limba germană „Echo der Vortragsreihe = Ecoul Asociației” va apărea trimestrial, cu câte un număr dublu: martie, iunie, septembrie și decembrie.
    Pe lângă manifestările mai înainte evidențiate, se vor organiza multe alte manifestări distincte sau făcând parte din proiectele curente anuale sau multianuale, multe dintre ele fiind cu participări naționale și internaționale. Despre toate acestea, puse sub semnul limbii, culturii, spiritualității și civilizației germane sau sub semnul culturii Banatului Montan în general, se vor oferi informații la momentul respectiv.

Erwin Josef Ţigla

  • Datorită unor motive întemeiate, pot surveni modificări de-a lungul anului.

Mass-media și rețelele sociale – „videoclipul vertical și ușile pe care le deschide jurnalismului”

2023 a fost un an marcat de turbulențe pe platformele de socializare: Facebook a rupt legăturile cu industria de știri, iar compania sa-mamă, Meta, a lansat Threads, o clonă a Twitter (redenumită X), care, sub proprietatea lui Elon Musk, a trecut prin multe schimbări controversate. Între timp, TikTok continuă să crească în popularitate în rândul utilizatorilor mai tineri. „Trecerea către videoclipul vertical se va concentra pe conținut explicativ și investigativ mai profund. Am atins vârful explicativ al știrilor în 2023, cu o mulțime de redacții care au difuzat același conținut. Cu TikTok acordând prioritate videoclipurilor mai lungi, iar celelalte platforme, precum Instagram, urmând exemplul, vom vedea mai multe chipuri pe videoclipurile noastre și o mai mare centrare a reporterilor înșiși, care ne spun de ce aceste povești sunt importante și efortul necesar pentru a le rezolva”, detaliază Sophia Smith Galer, jurnalist, cretor de conținut TikTok.

Mai departe, în 2024, integritatea editorială și experiențele utilizatorilor vor prospera când va exista un model financiar care să sprijine producția de conținut de calitate. Prin optimizarea veniturilor indirecte, relațiile mai profunde pe termen lung cu clienții direcți relevanți, veniturile directe și achiziția de date, editorii au oportunități semnificative – și în creștere – de a maximiza potențialul comercial al conținutului și al relatării diversificate. „În 2020, când TikTok a devenit viral, mulți din redacții au considerat că nu era un loc pentru știri. Dar media legacy a ajuns oricum să se alăture platformei și în 2024 vom înceta să mai vorbim despre jurnalismul TikTok, pentru a discuta despre videoclipul vertical ca domeniu și despre ușile pe care le deschide jurnalismului. Industria media este pregătită pentru această evoluție”, afirmă Kevin Young,  de la The Economist.

De asemenea, pe rețelele sociale, în 2024, consumatorii condiționați de derularea nesfârșită se vor baza și mai mult pe ecrane pentru informații, iar dispozițiile lor în continuă schimbare vor crește presiunea ca jurnaliștii să le ofere ceea ce caută – amploarea conținutului – și modul în care este personalizat – îi vor ține conectați. (redacția UZPR)

La trecerea dintre ani jandarmii hunedoreni au fost la datorie

Murguleț Denis Luiza

În perioada minivacanței de Anul Nou – după cum ne relata cu mândrie profesională căpitan Murguleț Denis Luiza (foto), în calitatea sa de persoană de contact – efective din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Hunedoara au acționat zilnic pe raza județului pentru prevenirea şi combaterea faptelor antisociale, de natură penală sau contravenţională, în mod independent, precum şi în sistem integrat.

Pe timpul misiunilor desfășurate, jandarmii au aplicat în total 11 sancțiuni contravenționale în cuantum de 3.800 de lei și au constatat un număr de 3 infracțiuni, din care o infracțiune în mod independent și două în cooperare cu Poliția.
Totodată, jandarmii au intervenit la 5 incidente semnalate prin Sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă 112, apelurile vizând tulburarea ordinii și liniștii publice, incidente provocate de câini agresivi și o solicitare de sprijin IPJ Hunedoara.

Jandarmii montani s-au aflat și ei la datorie, pentru siguranța tuturor celor care au ales să petreacă noaptea dintre ani în stațiunile turistice.
Misiunile jandarmilor montani din această perioadă s-au desfășurat în condiții optime și nu au fost înregistrate situații de risc major.
De menționat este sprijinul acordat în prima zi a anului 2024 de jandarmii din cadrul Postului de Jandarmi Montan Vața de Jos unui bărbat a cărui mașină a rămas blocată pe un drum forestier de pe raza comunei Crișcior din cauza unei pene la una din anvelope.
Din cauza gravității daunei, aceasta nu se putea repara pe loc, astfel că jandarmii au luat legătura cu un coleg care deține aceeași marcă de autoturism și i-au împrumutat turistului o roată pe care acesta să o folosească până la achiziționarea uneia noi.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Jakob Mathias Pazeller,155 de ani de la naștere

Compozitorul celebrului vals Souvenir de Herkulesbad, JAKOB MATHIAS PAZELLER (născut la 2 ianuarie 1869 în Baden bei Wien – decedat la 24 septembrie 1957 la Budapesta), de la a cărui naștere se împlinesc la 2 ianuarie 155 de ani, este omagiat în județul Caraș-Severin printr-un plic ocazional și o ștampilă filatelică ocazională. Acestea au fost realizate de Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și de către Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița. Utilizarea ștampilei a fost aprobată de Federația Filatelică Română și de către Poșta Română. Ea este folosită în ziua de miercuri, 3 ianuarie 2024, la trimiterea întregii corespondențe de la oficiul poștal din Băile Herculane.
Compozitorul Jakob Mathias Pazeller a fost omagiat de-a lungul anilor de comunitatea locală din Băile Herculane prin implicarea omului de cultură Dorin Bălteanu, un om care s-a luptat și se luptă în continuare ca orașul-stațiune milenar să fie cunoscut și apreciat în lume.
La inițiativa Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și a Asociației Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița, Consiliul Local al orașului Băile Herculane i-a conferit post-mortem lui Jakob Mathias Pazeller Titlul de Cetățean de Onoare, în data de 31 octombrie 2017. Diploma i-a fost înmânată în 2022 nepotului compozitorului, el însuși compozitor și dirijor, Friedrich Pazeller, într-un cadru festiv, cu prilejul participării sale la Simpozionul Național „Herculane – Arcade în timp”, ediția a V-a, 16 – 17 iunie 2022.
De reamintit este faptul că celebrului vals Souvenir de Herkulesbad a fost ales de către Consiliul Local al orașului Băile Herculane, prin Hotărârea nr. 49 / 30.05.2022, ca Imn oficial al orașului-stațiune, iar începând cu data de 17.08.2022, acesta răsună și la gara feroviară din Băile Herculane, întâmpinându-i sau petrecându-i pe toți călătorii acesteia, ambele inițiative aparținând dlui Dorin Bălteanu.
În acest context, precizăm de asemenea că în perioada 3 – 5 ianuarie 2024, se poate vizita, la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” Reșița, o expoziție documentară de fotografii realizate în stațiunea balneoclimaterică Baden de lângă Viena, locul de naștere al compozitorului, imagini realizate de Erwin Josef Țigla în luna mai 2016.

Erwin Josef Țigla

Podcastul Radio UZPR urează tuturor un An Nou cu sănătate și bucurii.

https://uzpr.ro/

https://radiouzpr.podbean.com/

Etnia germană din Reșița, la ceas de bilanț, 2023

Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin (FDG C-S) și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița au organizat în anul 2023, pe lângă multe altele, următoarele manifestări principale: „Decada Culturii Germane în Banatul Montan”, cea de a XXXIII-a ediție, întreaga lună octombrie, cu 50 de manifestări în 10 localități, cu cea de a 30-a Sărbătoare a „Heimat“-ului germanilor din Banatul Montan, organizată în 15 octombrie la Steierdorf – Anina; „Zilele Literaturii Germane la Reșița” (cea de a XXXIII-a ediție, 4 – 7 mai); expoziția „Carnavalul Culorilor“ (cea de a XV-a ediție, 13 februarie); „De Mărțișor, o întâlnire cu fotografia, cu poezia și cu muzica“ (ediția a II-a, 28 februarie), „Copiii desenează ținutul natal” (cea de a XVI-a ediție, cu o expoziție în anul 2023 la Neumarkt în Stiria / Austria – 8 martie); manifestarea ecumenică pregătitoare a marii Sărbători a Învierii Domnului, „Iubindu-L pe cel Răstignit, ne îndreptăm spre Sărbătoarea Luminii” (ediția a XVI-a, 30 martie); „Primăvara culturală germană la Reșița” (cea de a XXI-a ediție, 2 – 24 mai); expoziția „Cu penelul pe cerul Europei“ (ediția a XVI-a, 8 mai); proiectul „Trei țări europene – trei europeni – o Europă“ (ediția a IV-a, 9 mai); „Te salut, copilărie” (cea de a XVI-a ediție, 30 mai – 6 iunie); „Iunie – luna expozițiilor” (cea de a XVI-a ediție); „Germana cu plăcere“ (cea de a XXII-a ediție, 31 iulie – 6 august); Întâlnirea de vară a membrilor Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților din Reșița (ediția a VII-a, 1 august); „Confluențe în luna lui Secerar. Poezie, artă plastică, fotografie și muzică la ceas de seară” (cea de a V-a ediție, 18 august); „Prima zi a Răpciunelui, sub semnul culturii“ (ediția a IV-a, 1 septembrie); „La mijloc de Răpciune, sub semnul culturii“ (cea de a III-a ediție, 15 septembrie); „Gărâna în septembrie“ (cea de a XXV-a ediție, 17 septembrie); cea de-a 19-a Întâlnire a formațiilor muzicale și a corurilor germane în Banatul Montan (13 octombrie); manifestarea „Mai multe lumânări în cimitirele noastre” (a XVI-a ediție, 1 – 2 noiembrie) și „Toamna culturală germană la Reșița” (cea de a XXI-a ediție, 1 – 28 noiembrie).
De asemenea, am organizat manifestări specifice în cadrul Zilelor Culturii Naționale la Reșița (9 – 20 ianuarie), altele dedicate Zilei Internaționale a Cititului Împreună – World Read Aloud Day (1 februarie), Zilei Naționale a Lecturii (15 februarie), Zilei Naționale Constantin Brâncuși (19 februarie), Zilei Mondiale a Poeziei (21 martie), Orei Pământului 2023 (25 martie), Zilei Mondiale a Artei (15 aprilie), Zilei Internaționale a Cărții și a Dreptului de Autor, precum și Zilei Bibliotecarului în România și Republica Moldova (23 aprilie), Zilei Internaționale de Reamintire a Dezastrului de la Cernobîl (26 aprilie), Zilei Mondiale a Dansului (29 aprilie), Zilei Europei (9 mai), Zilei Mondiale a Diversității Culturale pentru Dialog și Dezvoltare (21 mai), Fête de la Musique (21 iunie), Zilei Banatului (21 iulie), Zilei Mondiale a Fotografiei (19 august), Zilei Limbii Române (31 august), Zilei Limbii Germane (9 septembrie), Zilei Europene a Patrimoniului (16 septembrie), Zilei Unității Germane (3 octombrie), Zilei Naționale de Comemorare a Holocaustului (9 octombrie), Zilei Naționale a Austriei (26 octombrie), Zilei Reformației (31 octombrie), Zilei Lecturii în Limba Germană (17 noiembrie), Zilei Comemorării Victimelor Războiului și Violenței în Republica Federală Germania (19 noiembrie), Zilei Naționale a României (1 decembrie) și Zilei Naționale a Minorităților în România (18 decembrie). În aceasta perioadă am participat și la programele școlare „Școala altfel“ (29 martie și 23 octombrie) precum și la „Săptămâna verde“ (24 octombrie).
Pentru noi a fost deosebit de important să participăm cu proiecte proprii la Programul Timișoara – Capitala Europeană a Culturii, 2023. Acestea s-au derulat în 17 februarie la Reșița, în datele de 24 martie, 5 și 9 mai, 20 iunie, 21 septembrie, 9, 15 și 16 octombrie precum și în 4 noiembrie la Timișoara, în 14 noiembrie la Reșița și în 29 noiembrie la Timișoara.
În anul 2023 ne-am adus aminte de cea mai importantă personalitate culturală a etniei germane din secolul XX, de Alexander Tietz, cu prilejul împlinirii a 125 de ani de la nașterea sa la Reșița, la 9 ianuarie 1896, precum și cu prilejul împlinirii la 45 de ani de la trecerea sa în eternitate, în 10 iunie 1978.
În plan central au stat în acest an evenimente precum cele dedicate jubileului 1903 – 2023: Sistemul hidroenergetic Reșița – Secu – Văliug – Semenic – 120 ani. Am fost parte a manifestărilor organizate în acest sens (expoziții, simpozioane, prelegeri), de-a lungul întregului an calendaristic. FDG C-S și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița au realizat pe parcursului anului 2023 un număr de 3 plicuri filatelice ocazionale și au conceput, de asemenea, machetele unui număr de 3 ștampile filatelice ocazionale, aferente jubileului reșițean. Cele două entități au editat o carte cu același subiect.
De asemenea, am continuat proiectul jubiliar din anul 2021, „Reșița: 250 de ani de istorie industrială“, cu diferite evenimente organizate pe parcursul anului 2023, sub motto-ul „Reșița: 250 + 2 ani de istorie industrială“ precum și evenimente dedicate jubileului împlinirii, în anul 2022, a 150 ani de la fabricarea la Reșița a primei locomotive cu aburi pe teritoriul actual al României – 1872.
În decursul anului 2023 au apărut în continuare publicația „Echo der Vortragsreihe” (= „Ecoul Asociației”) și un număr special, precum și 2 cărți din cele 128 apariții editoriale publicate din 1995 până în prezent. Au apărut, de asemenea, două numere ale periodicului „info“.
Pe lângă toate aceste proiecte deja enumerate, mai trebuie evidențiate proiectele filatelice. Astfel, în perioada 6 – 8 octombrie 2023 s-a organizat la Reșița Expoziția filatelică interjudețeană cu participare internațională „ETNIC 2023” – Un panou. Aceasta a fost organizată de Asociația Filateliștilor din județul Caraș-Severin, FDG C-S și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița în colaborare cu Centrul Universitar din Reșița al Universității „Babeș – Bolyai” din Cluj-Napoca. Expoziția filatelică bianuală „ETNIC” s-a aflat la cea de a VIII-a ediție, ea desfășurându-se în baza reglementărilor Federației Filatelice Române de organizare a expozițiilor filatelice din România. Au fost expuse colecții filatelice din țară și din Germania și Republica Moldova, în total înscriindu-se un număr de 31 de exponate „un panou”. În anul 2023 au fost editate de către noi 69 plicuri filatelice ocazionale, au fost de asemenea confecționate de către noi 65 ștampile filatelice ocazionale, machetele acestora fiind aprobate, conform legislației în vigoare, de Poșta Română.
Tot în această perioadă a fost actualizată pagina web în limba germană http://www.dfbb.ro (coordonator: ing. Hugo Eduard Balazs) – vizualizată de 146.611 ori pe parcursul întregului an, ca, de altfel, și pagina de Facebook a Asociației, coordonată de dr. ing. Christian Paul Chioncel, cu cel 2.663 Like-uri.
Activitatea formațiilor culturale germane din Reșița a fost, în aceeași măsură, prestigioasă. Amintim aici activitățile corului „Franz Stürmer“ (înființat la 27 mai 1991, dirijoare: prof. Elena Cozâltea), ale formației muzicale „Banater Bergland“ (formație activă din 1995, compusă în momentul de față din prof. George Gassenheimer și Janny Zelko), ale formației de dansuri populare germane „Enzian“ (= „Gențiana“, activă din 26 iunie 1999), coordonatorii celor două grupe de vârste – mici și adulți – fiind Marianne și Nelu Florea, ale grupului muzical „Intermezzo” (înființat în ianuarie 2016, compus în momentul de față din Marianne Chirilovici, Letiția Sabău și Lucian Duca – coordonator), ale soliștilor Marianne & Petru Chirilovici, a grupului muzical „Resicza”, coordonat de Iuliu Fazakas și compus din Angela Kovács, Veronica Iovicin, Ecaterina Trebel și Janny Zelko și nu în ultimul rând, ale Cercurilor de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“ (coordonat de Doina și Gustav Hlinka) și de sculptură „Jakob Neubauer“ (coordonator: George Molin), ambele cercuri de creație plastică aflate în 2023 în cel de al 31-lea an de existență.
Pe această cale aducem mulțumiri tuturor celor care ne-au stat aproape în 2023, având speranța ca și mai departe, împreună să realizăm lucruri minunate!

Erwin Josef Țigla