Un eveniment cultural european

Ziariștii timișoreni au încheiat în forță un an bogat în evenimente, care au ținut trează conștiința iubitorilor de cultură, artă și informare jurnalistică, într-o perioadă (ne)prielnică. Recent, Sala multifuncțională a C.J. Timiș, în care, de la un timp se respiră nu numai politică dar și un aer proaspă de comuniune spirituală între jurnaliști, scriitori și oameni cu notorietate în domeniu, vocație specifică Banatului, a fost gazda generoasă a unui astfel de eveniment inedit și de excepție.

La inițiativa propusă de scriitorul și jurnalistul Petru Novac Dolângă, un om deosebit, un cărășan de neuitat, cu sufletul risipit prin cultura română, aceea de a organiza împreună, Filiala UZPR Timiș, vicepreședinte Dumitru Buțoi, și Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Timișoara, președinte Cornel Ungureanu, un Simpozion dedicat cărturarului Franyo Zoltan, poet, publicist, traducător și jurnalist de etnie magiară, trăitor în Timișoara, am dovedit receptivitate și implicare pentru a onora prin prezență și alocuțiuni rostite prețuirea noastră pentru viața și opera unui reper cultural, Franyo Zoltan, cu abordare europeană cu vocația prieteniei și promovării reațiilor cultural-spirituale între cele două popoare, român și maghiar, așa cum l-a cunoscut și prezentat domnul consilier Viorel Coifan, C.J.Timiș.

Franyo Zoltan s-a născut la 30 iulie 1887, în satul Marghitița Banatului istoric, stăveche și pitorească așezare rustică din pusta banatică, situată astăzi pe teritoriul Serbiei și a decedat la vârsta de 91 de ani, la 29 decembrie, în anul 1978, la Timișoara. A participat efectiv în Primul Război Mondial. A scris peste 65 de volume, dar s-a remarcat prin traducerile sale – cunoștea 12 limbi, în maghiară și germană, relevante fiind Rainer Maria Rilke, Charles Baudelaire, Edgar Alan Poe, Eminescu, Luceafărul și Poeme, Lucian Blaga.

Franyo Zoltan recunoștea doar un singur stăpân al omenirii și a crezut nestrămutat în supremația lui: imperiul inefabil al cărților, iar pentru magnificul umanist timișorean din Calea Bogdăneștilor numărul 19, adevărul era mai vechi decât timpul din clepsidra veacurilor! (Petru Novac Dolângă, din Ediția aniversară Franyo Zoltan, editura Perenia Press 2022). „Tremurătoarea umbră a veacurilor”, o carte esențială, sinceră, sentimentală, scrisă cu voluptatea scriitorului pentru care spiritul de solidaritate cultural-jurnalistic este încă tînăr și liber și generos pentru că în finalul acestui eveniment de excepție a oferit cu autograf tuturor participanților câte un exemplar, în mod gratuit.

Despre activitatea jurnalistă, respectiv 1931, când a devenit redactor responsabil al „Ziarului de la ora șase”, și nu numai, a lui Franyo Zoltan, a prezentat în sinteză materiale concludente și bine argumentate domnul Makkai Zoltan, jurnalist, care ne-a oferit în deschiderea evenimentului un film de vreo 10 minute cu secvențe memorabile din viața și activitatea unui om cu adevărat în slujba cuvântului scris și a comunității.

Seniorul Andrei Pogany, cercetător reamarcabil, ne-a surprins plăcut printr-un discurs emoționant, insprat dintr-o istorie de aproape 80 de ani, când tatăl său, redactor șef, l-a avut colaborator pe Franyo Zoltan, un cosmopolit incomod.

De asemeni, jurnalistul de investigație Nicole Toma, membru UZPR Timiș, care, după Revoluția din 1989, timp de vreo 8 ani a condus și editat  la Lugoj, ziarul „Drapelul”, fondat de bănățeanul Valeriu Braniște, ne amintește că în perioada 1918-1920, Franyo Zoltan a fost redactor la „Drapelul” și bun prieten cu Valeriu Braniște.

Dincolo de aceste scrieri memorabile și relevante prin sensibilitate și bogăție lexicală, trebuie să reținem faptul că a fos un traducător magnific, așa cum ni-l descrie pe coperta patru a volumului aniversar „Tremurătoarea umbră a veacurilor” criticul Șerban Cioculescu, în Revista „Flacăra” 1977, „autor al unei mari antologii a liricii mondiale în maghiară”, Maestrul este și un minunat tălmăcitor al lui „Faust”, de Goethe, al „Corbului”, de Poe, a lui Hofmannsthal, al lui Pușkin. Dar a tradus magnific în germană lirici elini în 6 volume, editate la Berlin, a căror vastitate nu o cuprind rândurile noastre omagiale. Fervoarea și munca uriașă de re-creator au înnobilat vigurosului meșter acea tinerețe fără bătrânețe. Să îl salutăm ca atare, la aniversarea sa, pe exemplarul cetățean, publicist și mare poet Franyo Zoltan”!

În concluzie, putem spune cu deplină satisfacție că am fost beneficiarii unei adevărate lecții de istorie literară și de jurnalism de reberberație europeană.

Mulțumim  partenerilor noștri, Casa Maghiară Timișoara,(Makkay Zoltan), Asociația Cultural Umanitară „Luceafărul de Vest” Timișoara (D. Buțoi) Mișcarea Națională pentru Apărarea Drepturilor Omului, Timișoara oraș-martir (Remus Știr) și colegilor de breaslă; Ionel Bota (Oravița) Gheorghe Chiran (Reșița), Aurel Constantin Muntoiu (Lugoj), Ioan I. Ionescu, Ștefan Tat, Horia Țâru, Gheorghe Lungu, Adrian Bacoș, Timișoara.

Nădăiduim să pășim în 2024, ce se anunță a fi un an al provocărilor, cu și mai multă energie, speranță și optimism.

„LA MULȚI ANI POPOR ROMÂN ȘI DUMNEZEU SĂ BINECUVÂNTEZE NEAMUL ROMÂNESC!”

Dumitru BUȚOI/ UZPR Timiș

Comisarii de mediu hunedoreni nu-și dezmint atribuțiile

Comisarii din cadrul Comisariatului Judeţean Hunedoara al Gărzii Naţionale de Mediu – după cum ne relata ec. Dorel Ovidiu BRETEAN (foto), în calitatea sa de comisar șef – au efectuat un număr total de 183 inspecţii, atât planificate cât și neplanificate.
Inspecţiile planificate (112) au fost realizate conform Planului de activitate al Comisariatului Judeţean Hunedoara al Gărzii Naţionale de Mediu, la operatorii economici care desfăşoară activităţi cu impact asupra mediului şi se supun procedurii de reglementare.
În cadrul inspecţiilor neplanificate au fost efectuate un număr de 71 controale după cum urmează: 10 în urma autosesizării; 19 de verificare a respectării condiţiilor din actele de reglementare; 16 efectuate în urma sesizărilor; 19 dispuse de Comisariatul General al Gărzii Naţionale de Mediu; 5 cu alte autorităţi, conform protocoalelor încheiate în acest sens cu instituţii la nivel judeţean; un control pentru verificarea realizărilor măsurilor impuse anterior și unu pentru investigarea unor accidente sau incidente cu impact asupra mediului.
Principalele neconformităţi constatate în urma controalelor efectuate în perioada menţionată au fost: lipsa solicitării/ obţinerii actelor de reglementare din punct de vedere al protecţiei mediului; nerespectarea prevederilor autorizaţiei/ autorizatiei integrate de mediu/ acordului de mediu; gestionarea necorespunzatoare a deșeurilor deținute sau generate în urma desfășurării activității, inclusiv a deșeurilor VSU (vehicule scoase din uz) sau a DCD (deșeuri rezultate din construcții și demolări).
În urma acestor controale, au fost aplicate 19 sancţiuni contravenţionale principale, respectiv 7 avertismente și 12 amenzi (cele mai mari au avut valori de 40000 lei), în valoare totală de 132.600 lei.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Programul pentru anul 2024al Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severinși al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților din Reșița*

  1. 79 de ani de la începutul deportării germanilor în fosta Uniune Sovietică și 74 de ani de la întoarcerea ultimilor deportați: manifestări comemorative în mai multe localități din județ, desfășurate în perioada 25 – 31 ianuarie 2024;
  2. Manifestări de fășang, 1 – 13 februarie 2024;
  3. „Iubindu-L pe cel Răstignit, ne îndreptăm spre Sărbătoarea Luminii“ (manifestare ecumenică dedicată sărbătorii Paștelui, ediția a XVII-a), 21 martie 2024;
  4. „Zilele Literaturii Germane la Reșița” (ediția a XXXIV-a), 25 – 28 aprilie 2024;
  5. „Primăvara culturală germană la Reșița” (ediția a XXII-a), mai 2024;
  6. „Cinste ție, copilărie!“ (ediția a XVII-a), 27 mai – 5 iunie 2024;
  7. „Copiii desenează ținutul natal“ (ediția a XVII-a), iunie 2024;
  8. 73 de ani de la începutul deportării bănățenilor în Bărăgan: manifestări comemorative în Banatul Montan, desfășurate în iunie 2024;
  9. „Iunie – luna expozițiilor” (ediția a XVII-a), iunie 2024;
  10. Pelerinaj la Biserica romano-catolică „Maria Stâncii” din Ciclova Montană, cu prilejul împlinirii a 297 de ani de la recunoașterea oficială ca loc de pelerinaj și a 247 de ani de la ridicarea actualei biserici de pelerinaj, 2 iulie 2024;
  11. Pelerinaj la Basilica Minor romano-catolică „Maica Harurilor” din Radna / Lipova, cu prilejul Pelerinajului anual al germanilor, 2 august 2024;
  12. „Gărâna în septembrie” (ediția a XXVI-a), 14 – 15 septembrie 2024;
  13. „Decada Culturii Germane în Banatul Montan” (ediția a XXXIV-a), octombrie 2024, cu cea de-a XXXI-a ediție a Sărbătorii „Heimat”-ului germanilor din Banatul Montan la Oravița, în 6 octombrie 2024;
  14. 20 de ani Centrul German de Tineret, Documentare și Cultură / Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița, 4 octombrie 2024;
  15. Cea de-a 20-a Întâlnire a formațiilor muzicale și a corurilor germane în Banatul Montan, 5 octombrie 2024;
  16. Proiectul „Mai multe lumânări în cimitirele noastre“ (ediția a XVI-a), 1 – 2 noiembrie 2024;
  17. 37 de ani de activitate a Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița (19 noiembrie 2024) și manifestarea „Toamna culturală germană la Reșița“ (ediția a XXII-a), noiembrie 2024;
    În cursul anului 2024, revista în limba germană „Echo der Vortragsreihe = Ecoul Asociației” va apărea trimestrial, cu câte un număr dublu: martie, iunie, septembrie și decembrie.
    Pe lângă manifestările mai înainte evidențiate, se vor organiza multe alte manifestări distincte sau făcând parte din proiectele curente anuale sau multianuale, multe dintre ele fiind cu participări naționale și internaționale. Despre toate acestea, puse sub semnul limbii, culturii, spiritualității și civilizației germane sau sub semnul culturii Banatului Montan în general, se vor oferi informații la momentul respectiv.

Erwin Josef Ţigla

  • Datorită unor motive întemeiate, pot surveni modificări de-a lungul anului.