Gala „Green Woman”, ediția 2023. Distincții pentru femei care s-au evidențiat prin voință, implicare socială și excelență profesională

Gala „Green Woman”, eveniment ce a debutat în 2019, recompensează anual personalități feminine care s-au remarcat în varii domenii de activitate și care merită recunoștința noastră, fiind un exemplu pentru lumea din jurul lor.

Ediția din acest an s-a desfășurat la 12 decembrie, în Aula Universității Ecologice din București, fiind organizată de către Inițiativa Ecologistă Europeană în parteneriat cu Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, Universitatea Ecologică și cu susținerea unor prestigioase companii din România. Printre partenerii media se numără Antena 3 CNN, Canal 33, Jurnalul, Realitatea Plus, Ziua News, DC News, Gândul, Ultima oră, Inițiativa Verde.

Juriul a desemnat laureatele din rândul acelor femei care s-au evidențiat prin voință, implicare socială și excelență profesională în următoarele domenii de activitate: jurnalism, domeniul antreprenorial, diplomație, ecologie, protecția mediului, cultură, educație, opere caritabile, voluntariat.

Personalitățile publice feminine premiate în cadrul ediției 2023 a Galei „Green Woman” sunt: Dana Roba – femeia care a supraviețuit unei teribile agresiuni; Alexandra Păcuraru – binecunoscut om de televiziune; Sandra Olănescu – tânără avocată din Baroul București, cu mari perspective profesionale; Grațiela Gavrilescu – parlamentar, fost ministru, fost vicepremier; Simona Man – o voce autorizată în domeniul agriculturii; Doina Vornicu – prezentă în topul Forbes 2023, în primele zece din cele mai influente femei din mediul de afaceri din România; jurnalista Cătălina Porumbel; Ana-Maria Vătămanu – președinta Fundației pentru Dezvoltare Durabilă a județului Constanța;  Lia Olguța Vasilescu – primarul Municipiului Craiova; Mihaela Leventer – medic și antreprenor; Nicoleta Pauliuc – parlamentar;  ziarista Monalisa Popa.

Gala a fost prezentată de îndrăgita și talentata jurnalistă Lavinia Șandru, inițiatoarea și sufletul acestui eveniment de-a lungul tuturor celor cinci ediții, manifestarea constând în rostirea de „laudatio” pentru fiecare personalitate premiată și discursuri ale persoanelor ce au primit această distincție.

Dintre personalitățile care au rostit „laudatio” la adresa eroinelor acestei ediții a Galei amintim pe doamna ministru Natalia Intotero, Președintele U.Z.P.R., domnul Sorin Stanciu, jurnalistul Dan Constantin, precum și Vicențiu Popa, Ionuț Lupu, Sorin Chiriță, Dorin Iacob ș.a.

Lia Olguța Vasilescu, una din cele 12 femei care s-au evidențiat prin voință, implicare socială și excelență profesională și care au fost premiate în cadrul acestei Gale, a fost prezentată printr-un discurs elogios de către Președintele U.Z.P.R., domnul Sorin Stanciu. A candidat în anul 2012 pentru funcția de primar cu sloganul: „Craiova, meriți mai mult!”. De numele acesteia se leagă o serie de obiective edilitare, care vor rămâne în memoria urbei: un spital nou, două stadioane – unul de fotbal și altul de atletism, un nou parc industrial, un adăpost canin. A reabilitat numeroase școli, toate parcurile și grădinile orașului, centrul vechi și cam trei sferturi din suprafața stradală. De asemenea, a modernizat transportul în comun, cumpărând autobuze noi. A introdus apă potabilă pe toate străzile orașului. Cu aceeași determinare, revenind la Primărie, în 2020, Lia Olguța Vasilescu a reluat vechile proiecte, inițiind altele noi. Dovada că a schimbat radical imaginea Craiovei este și faptul că Târgul de Crăciun amenajat anul acesta în Capitala Olteniei a intrat pe poziție fruntașă în topul celor mai frumoase Târguri de Crăciun din Europa.

Toate doamnele premiate au fost răsplătite pentru performanțe profesionale excepționale, pentru curaj, demnitate, talent și muncă asiduă. Iar cuvintele elogioase rostite la adresa lor le dezvăluie frumusețea de caracter, ca un demn exemplu de urmat.

Tanța Tănăsescu/UZPR

foto 4

foto 1

foto 2

foto 3

foto 4

foto 1

Un copil educat, un OM câștigat

Lavinia ILINA

La Liceul Tehnologic Energetic „Dragomir Hurmuzescu” Deva – după cum ne relata prof. dr. Lavinia ILINA (foto) în calitatea sa de director adjunct – moșul a sosit mai devreme cu cadouri pentru 126 de elevi participanti în cadrul Proiectului Național de Reducere a Abandonului Școlar intitulat „Un copil educat, un OM câștigat” și finanțat prin Planul Național pentru Redresare și Reziliență al României.

Proiectul are obiectiv principal prevenirea părăsirii timpurii a școlii pentru elevii aparținând unor categorii vulnerabile, aflate în risc, de abandon, concomitent cu creșterea eficienței proceselor educaționale prin digitalizarea procesului de predare-învățare-evaluare la nivelul Liceului Tehnologic Energetic „Dragomir Hurmuzescu” Deva, astfel încât până la finalizarea implementării proiectului să se obțină o îmbunătățire a ratei de participare la Evaluarea Națională și performanța școlară pentru un procent de minim 85% dintre beneficiari.
În prima etapă au fost selectați elevii aflați în situație de risc, iar primele activități desfășurate sunt cele remediale, sau de tip Școală după Școală, activități extracurriculare și outdoor, excursii și tabere școlare, acestea fiind desfășurate sub coordonarea a patru experți în educație. De asemenea, în cadrul proiectului, se derulează activități de formare pentru 55 de cadre didactice din unitatea de învățământ.
Durata de implementare a proiectului este de 36 de luni, iar valoarea nerambursabilă a contractului de finanțare este de 756 782 RON, fiind implicați un număr de 340 de elevi, care fac parte din grupul țintă. O componentă importantă în cadrul acestuia o reprezintă achiziționarea unor echipamente digitale în valoare de 94 597 RON, mobilier și rechizite în valoare de 378 839 RON.
Acest proiect nu s-ar fi putut desfășura fără susținerea și implicarea echipei manageriale formată din domnul director Motântău Sârbu Dan Gheorghe și directorii adjuncți, doamna Ilina Lavinia și domnul Feier Florin, precum și a echipei de proiect formată din cadre didactice și personal auxiliar: Grecu Petruța, Lup Claudia, Simedru Cristina, Șufană Talida, Șușcu Anca, Alexa Adrian, Praporgescu Sergiu, Lukacs Simona, Negomireanu Sanda.
Pe lângă proiectul „Un copil educat, un Om câștigat”, Liceul Tehnologic Energetic „Dragomir Hurmuzescu” Deva derulează și alte proiecte cu finanțare europeană: Proiectul Rose – „Învață și continuă” și Proiectul „Hai la școală”, proiect desfășurat în parteneriat cu Liceul cu Program Sportiv Cetate și Liceul Tehnologic Agricol „Alexandru Borza” Geoagiu, proiectul SmartLab.
În urma implementării proiectelor la nivelul unității școlare, impactul asupra elevilor din grupurile țintă este unul pozitiv, pe lângă îmbunătățirea rezultatelor școlare și reducerea absenteismului, observăm dezvoltarea abilităților sociale și de comunicare, precum și stimularea interesului față de activitățile culturale, artistice, sportive și de voluntariat.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

În localitatea Cinciș-Cerna „s-a mai născut” un scriitor

Hanzi Ionel Ienășescu

Una din sălile Școlii Primare din localitatea hunedoreană Cinciș-Cerna, cochet amenajată, a fost gazdă ospitalieră unor inedite momente sărbătorești contând pentru prezentarea cărții O ISTORIE A ȘCOLII DIN CINCIȘ-CERNA LA CENTENAR, semnată de prof. Hanzi Ionel Ienășescu (foto) și apărută cu sprijinul SIP Județul Hunedoara în cadrul concursului de manuscrise „Magister 2023”.
Au fost prezenți mulți invitați: localnici, prieteni și foști colegi ai autorului, cu toți bucuroși că în satul Cinciș-Cerna „s-a mai născut” un scriitor – Hanzi Ionel Ienășescu, absolvent al Facultății de filologie din cadrul Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napoca și care în anul 2021 s-a pensionat, după o bogată activitate de 46 ani la catedră ca învățător.
El a crezut că este de datoria sa să creioneze în rândurile unei cărți activitatea școlii din localitate, oferind cititorilor informații utile privind universul școlar al comunității.
Întreaga desfășurare a ineditei activități a fost coordonată de prof. univ. dr. ing. Victor Vaida care printre altele a punctat și conținutul cărții: scurt istoric al școlii, anuarul din perioada anilor 1923 – 2023, obiceiuri și tradiții locale etc.
Printre participanții care au vorbit pe marginea evenimentului am notat pe ing. Pupeză Daniel Gheorghe – primarul comunei Teliucu Inferior, prof. Gil Zăvoianu, prof. Ioan Vlad, prof. Nicolae Cîrstea – directorul Școlii Gimnaziale Teliucu Inferior, prof. Grațian Ordean și conf. univ. Petre Baniași.
De consemnat este transmisia în direct de la Cluj-Napoca a prof. univ. dr. Adrian Opre, decan al Facultății de Psihologie a UBB, din care am spicuit: Unul din dascălii mei de suflet a fost domnul învățător Ienășescu, de aceea m-a onorat invitația să scriu câteva rânduri la prefața cărții sale.
El mi-a pus condeiul în mână și mi-a ghidat primii pași ai devenirii mele intelectuale. Îi sunt recunoscător pentru felul care și-a înțeles menirea și modul în care s-a raportat la elevi. Prin această carte, personal sunt cuprins de nostalgia locurilor și a oamenilor din satul nostru natal, așa că de multe ori mi-e dor de casa părintească, de podul cu otavă mirositoare, de părinții mei (trecuți la Domnul), de fratele și prieteni, de fiecare colțișor al curții, de grădina și livada cu bunătățile lor, de dealurile din jurul satului, de bunătatea și alintările bătrânilor care ne-au sădit și lăsat ca moștenire părticele din frumusețea sufletelor lor. Cartea O istorie a școlii din Cinciș-Cerna la centenar este un antidot împotriva uitării și ne oferă celor născuți și crescuți în satul Cinciș-Cerna bucuria de a ne împrospăta amintirile.
Un moment aplaudat a fost consemnat cu ocazia oferirii prof. Hanzi Ionel Ienășescu din partea ziarului „Accent Media” (director Cornel Poenar) a Diplomei de excelență pentru promovarea și păstrarea tradițiilor populare în rândul tinerei generații, a sentimentului de apartenență la istoria, credința și glia strămoșească.
În finalul acestei reușite activități cultural-educative, toți participanții s-au întâlnit la o masă prietenească unde au beneficiat de copioase produse specifice zonei.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Dimensiunea universală a reportajului în presa scrisă și tv

Cu adâncimi în ani în istoria literară și istoria jurnalismului, interesul prozatorului și al ziaristului pentru reportaj își găsește expresie în reviste, cărți, televiziune și nu în ultimul rând în presa scrisă. Această evidență nu este fără importanță și plină de înțelesuri, căci legitimează o atitudine civică pentru ziaristul și prozatorul din spațiul limbii române. Aceștia au învățat spiritul obiectivității și nu iubesc exagerarea, ideologia tendențioasă, mistificarea, sau unele cazuri patologice.

Acești creatori, ziaristul și prozatorul  au luat din idea de realism, nu socialist, acel miez valabil care privește peisajul, timpul, mediu, oamenii și societatea, inclusiv istoricitatea- în raporturile tipice, fără excurs în cadrul excepției, pe liniile legităților generate.

Am analizat de curând reportajele apărute începând cu 1940 și până în prezent. Imaginea este dezechilibrată, până în 1948 acestea erau obiective lipsind din ele bombasticul și politicul, după această dată aceste elemente au apărut în reportajul jurnalistic, și mai puțin în cel literar. Însă se evidențiază valoarea medie, uneori crescătoare și mai ales acel sentiment de amplificare a complexității umane prin care a înaintat reportajul nostru, cu sincope neînsemnate.E interesant de urmărit drumul celor două tipuri de reportaje, cel politic și cel literar. Am constatat  creșterea factorului analitic, înțelegând prin aceasta pasiunea pentru peisaj, realitate, istorie, oameni și societate.Acolo unde se întâmplă un eveniment deosebit ce poate rămâne în istorie-acolo și-a așezat aparatul de fotografiat și filmat ziaristul și prozatorul nostru.

După evenimentele din decembrie, reportajul cu laude în transformarea naturii și contrucția socialistă a fost înlocuit  de investigația socială, oglindirea realității, de expertiza comportărilor, de analiză, într-un cuvânt.

Omul și acțiunile sale în transformarea naturii nu mai sunt hiperbolizate, el este oglindit cu toate izbânzile și eșecurile, demn de o realitate pe care o trăim. Reportajul nu mai insistă pe transformarea naturii, era o mare greșeală a ideologiei regimului trecut, omul trebuie să trăiască în armonie cu natura și să o protejeze.

Al doilea fenomen notabil în evoluția reportajului este diversitatea de stiluri care crește în reportajul ultimelor trei decenii proporțional cu apropierea de actualitate. A scăzut în chip învederat numărul producțiilor scrise și filmate în grabă, cu tendință, fără identitate, aproape după o singură matriță și aproape simultan a urcat proporția reportajelor TV de viziune vastă și de contemplație cu sens universal. Remarcăm în acest sens reportajele de la Televiziunea Română și de la PRO-TV.

Al. Florin Țene / UZPR

CERTITUDINEA nr. 151.

Home / Arhiva / Certitudinea print / CERTITUDINEA nr. 151. Insulte iudeo-khazare: „România va dispărea de pe hartă, pentru că o lăsați să moară

DIN SUMAR

● MIHAI EMINESCU. Nu sunteți voi națiunea!

● MIRON MANEGA. Curtea Supremă a Rusiei a scos mișcarea LGBT în afara legii

● DENIS BUICAN. „Frântură de soare, spărtură de flaut”

● MAGDA URSACHE. Mândria de a fi „antipatriotic”

● Prof. Univ. CONSTANTIN BARBU. Un film cu proști difuzat de HISTORY Channel. Eminescu, încă o data mistificat

● DAN DIACONU. De ce nu pot fi românii chinezi  

● IONUȚ ȚENE. Nicolae Iorga, asasinat nu de legionari, ci de comandoul condus de un agent NKVD   

● NICOLAE IORGA. Bradul

● NAE IONESCU. Diferența dintre popor și națiune

● CONSTANTIN 7 GIURGINCA. Arhivele transcendente. Vârful lui Dragomir sau Gura Tătarilor  

● AUREL C. POPOVICI. „Eu, Omul, am răsturnat Providența din cer… Azi, Eu sunt Dumnezeu!”    

● VICTOR M. IONESCU. Lacrima de mir

● VASILICĂ MILITARU. „Holocaustul“ – noua religie a lumii (VI)  

● MIRON MANEGA. Insulte iudeo-khazare: „România va dispărea de pe hartă, pentru că o lăsați să moară”

● IOAN ROȘCA. A susţine legitimitatea re-colonizării cu evrei înseamnă renegarea înaintaşilor noştri…

● DIANA IOVANOVICI-ȘOȘOACĂ. Dar victimele din Palestina nu sunt oameni, dle Vexler?

● IOAN ROȘCA. Combaterea „antisemitismului” foloseşte subjugării românilor? (LVII – ultimul episod)

● Prof. RADU ILIESCU. România în faliment intelectual și o poveste orientală cu tâlc

● RADU HADÂRCĂ. Structurile statului mafiot și închisoarea noastră cea de toate zilele

● MIRON MANEGA. Închisorile viitorului sunt pe punctul de a deveni Lege

● Prof. univ. CORVIN LUPU. Este un nonsens să fii patriot naționalist și, concomitent, să susții regimurile globaliste din SUA, UE și Ucraina

● DAN CULCER. Poate fi steaua albastra a lui David, de pe zidurile Parisului, un tag antisemit?

● Dr. GEORGE COANDĂ. Dragonul Roșu a trecut dincolo de Marele Zid

● Mai stalinist decât „Directivele NKVD pentru Europa de Est”: Regulamentul European al Cenzurii Digitale

● DENIS BUICAN PELIGRAD. Viață sfârtecată între Răsărit și Apus

● Gen. Mr. Av. RADU THEODORU. Explicația apariției anti-sionismului

● NAGY ATTILA-MIHAI. Meditațiile unui secui. Iluzia eliberării naște subjugarea prin cenzură

● MIRCEA ȘERBAN. Justiție pentru toți – o contemplare a mafiei din magistratură

● Gen. Mr. Av. RADU THEODORU. În apărarea ortodoxiei (VII). Biserica ortodoxă, aliată împotriva propriului destin. Poliția religiei

● MIRCEA PERPELEA. Ilie, care și-a luat lumea în cap, cu tot cu nanoroboți 

● RADU TUDOR IONCICĂ. Stăpânirea bizantină a Mării Negre. Apariția slavilor conduși de varegi și întemeierea Rusiei kievene

● DANIELA GÎFU. Moș Klaus, Noua Ordine Climatică și flatulența vacilor

● DAN DIACONU. Zelensky a intrat la încălzire pentru scenariul Ceaușescu

● ADRIAN PĂTRUȘCĂ. Imperiul sub asediu: ONU cere Israelului să revină la granițele din 1967

● Comisia Europeană vrea să oblige vacile să poarte măști, pentru a nu mai polua aerul atunci când râgâie

● Editura URANUS – Apariții editoriale în 2023