• UZPR

Citind-o din scoarță în scoarță, revista de cultură, tradiție și atitudine civică „Mărturii maramureșene”, anul V, nr. 16-17, noiembrie 2023, mă trimite cu gândul la spusele lui Dumitru Stăniloaie: „Iubirea este o taină pe care Dumnezeu a pus-o în sufletul omului, care are la baza ei jertfa. Nu exista jertfă fără iubire și iubire fără jertfă. Iubirea poate învinge orice!” și la jertfa părintelui Radu Botiș, care se străduiește de ani buni să tipărească regulat, din trei în trei luni, această revistă ajunsă  un reper cultural demn de luat în seamă atât în Nord cât și în întreaga Românie.

Editorialul este semnat de prof. Olimpia Mureșan, membră UZPR, care așterne pe hârtie câteva gânduri despre nr. 14-15 și face o radiografie (sumară) a acestei reviste. Radu Botiș, sub titlul „Regăsire prin iubire” realizează o recenzie la volumul „Regăsiri” al autoarei Ana-Cristina Popescu, despre care afirmă: „Poeziile ei au menirea să încălzească sufletul oricărui cititor și să-l determine să se coboare în sine spre căutarea la rândul lui a adevăratei primăveri, care nu este altceva decât dragostea, să se regăsescă pe sine prin iubire, așa cum autoarea Ana-Cristina Popescu s-a regăsit prin iubirea ce a trecut dincolo de prag.”

Colonel în rezervă Ioan Bota, președintele Filialei Maramureș a Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria” scrie un eseu bine documentat despre „100 de ani de la înființarea Instituției Eroului Necunoscut în România.” Citez: „Ideea identității unui simbol al eroismului național a izvorât din dorinţa de a imortaliza pe cei care s-au jertfit în primul război mondial şi îşi are punctul de plecare, se pare, în Belgia”.

Sub titlul „Erou căzut pe frontul fără soartă”, o emoţionantă poezie scrie Radu Botiş despre străbunicul său, Iosif Botiş, mort pe front în primul război mondial.

Colonelul în rezervă Gavril Babiciu reliefează activitatea lui Vasile Lucaciu ca deputat în Parlamentul României întregite. Citez: „Renumele şi respectul pe care l-a avut deputatul dr. Vasile Lucaciu, ce devenise la acea vreme simbol al unităţii naţionale, a făcut ca acesta, ajutat de un număr de patru secretari să conducă lucrările Camerei Deputaţilor într-un număr mare de şedinţe. Elocenţa, hotărârea şi capacitatera organizatorică a lui Vasile Lucaciu se pot cu uşurinţă decoperi urmărind dezbaterile ce au avut loc pe durata întregii Sesiuni Extraordinare.”

Gelu Dragoş scrie despre volumul „Cartea ultimilor cai”, Editura Grinta Cluj Napoca a regretatului poet Vasile Morar din Chelinţa. Citez: „Vasile Morar ne-a convins şi de data aceasta, prin trăirile lui molipsitoare, că el, CALUL, este cel mai minunat animal din lume. Şi când te gândeşti că n-a pomenit de caii liberi din Delta Dunării…”

Note de lectură ne propune Ernest W.E. Herman cu titlul „Cristian Mocanu, APOCRIFE ÎN(-)CHIPU(-)I(TE)”, vorbind despre dreapta credinţă a Ortodoxiei.

Alte materiale sunt semnate de Mihai Tudor („Grăuntele de nisip”), Marina Bădulescu („Ferestre spre lumină” – o lansare de carte cu cântec), Aurelia Oancă („Şoaptele Mariei” cu referire la prozatoarea Maria Berciu şi cartea ei de proză scurtă „Şoapte”), Laura C. Munteanu („Şi tata-mi spunea” în memoria tatălui ei , scriitorul Dumitru Munteanu), colonelul în rezervă Ioan Marchiş („Filmul Pintea realizat în Maramureş”, vorbind despre folosirea pe platoul de filmare a cailor din Buteasa Râu şi Ciolt cât şi despre figuranţii din cele două sate), Juan Jose Garcia semnalează despre evenimentul numit „Săptămâna Culturală Românească din Spania”, Cristina Ştefan realizează o recenzie la volumul lui Constantin Dudu Rotaru – „Afaceri de amor, păruieli şi vesele întreceri cu cai la Saint Jean d Akre”, Raul Alexandru Mitruţi face referire la „Limbile mele, puterea mea, lumea mea”, Zenovia Zamfir se axează pe „Limba română, comoara din adâncuri”, Mirela Penu realizează  „Portret de român: profesor Smaranda Cazan – Livescu premiată la Gala Top 100 Români de pretutindeni”, Carmena Băinţan realizează un profil literar complex editorului, poetului Radu Botiş, Lilioara Macovei semnează proza „Chemaţii lui Dumnezeu”, Maria Berciu propune fragmentul „Marţsara”, Flaviu Claudiu Mihali scrie despre romanul lui Cosmin Perţa „Ca să nu se aleagă praful de toate” apărut la Editura Polirom Bucureşti, Cristina Ştefan propune eseul „Eminescu vs Cioran”, Al. Florin Ţene ne vorbeşte sentimental şi cu dovezi concludente despre „Montreal, centrul de promovare a culturii române”. Citez: „Activitatea laborioasă a Editurii Globart Universum poate fi un exemplu de bună practică pentru instituţiile culturale româneşti din străinătate şi, de ce nu, şi din ţara noastră”. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” Baia Mare este prezent cu „Diarium Academicum Septentrionis (XXV)”. Alec Portase ne aduce aminte de  Academia OJT, semnând cu titlul „Academia din ceruri…”. Călin Oprişan ni-l aduce în memorie pe minerul Mihăilă Gritta, cel care: „…şi-a cheltuit imensa avere descoperite în minele de aur din Roşia Montana, aproape două tone, pentru a ridica şcoli şi biserici în Apuseni”. Marin Pop îl omagiază pe „părintele” lui Păcală, autor de basme, poet, traducător, doctor în filosofie şi strălucit profesor de pedagogie şi autor de cărţi de specialiate, Petre Dulfu.

Poezia este bine reprezentată prin următorii poeţi: Radu Botiş, Cleopatra Lorinţiu, Elisabeta Boţan, Ioan Grigoraş, Nicoleta Surdei, Carmena Băinţan, Aurelia Oancă, Mioara Baciu, Gabriella Costescu, Gelu Dragoş, Violeta Andrei Stoicescu, Lili Stancu, Doina Guriţă şi Violeta Sabina Lazar şi Vasile Bele.

Revista editată sub egida Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România şi „Ars Vivat” are coperta semnată de Georgiana Maria Botiş şi reprezintă Monumentul scriitorului Petre Dulfu (1856-1953) dezvelit în anul 1930 la Tohat, Maramureş şi pe placa căruia stă scris cu litere sculptate în marmură: „OMAGIU poetului PETRE DULFU ridicat de comuna sa natală TOHAT şi de Asociaţia ASTRA din ZALĂU la 31 August 1930”.

Cinste redactorului-şef  Radu Botiş, redactor-şef adjunct Andreia Ghib Botiş, secretarului general de redacţie Marius Wagner-Bucur, redactorilor şi celor care au publicat în acest număr de 130 de pagini!

Gelu Dragoş/ UZPR

La sărbătoarea Sf. Ier. Nicolae, atunci când Biserica  intitulată „Voronețul Banatului” din Bocșa Română își cinstește hramul, a devenit tradiție ca enoriașii să participe și la un moment literar-artistic prin prezentarea unei cărți și a unui concert de colinde.

Și în acest an, credincioșii bocșeni au beneficiat de prezența unor importanți oameni de cultură, preoți și oficialități, care au răspuns cu bucurie invitației parohului Silviu Ionel Ferciug și managerului Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea”, Gabriela Șerban, pentru lansarea unui nou volum din proiectul „Gânduri către Dumnezeu”, volum apărut recent în seria „Bocșa, istorie și cultură” – cu numărul 67- , la Editura TIM din Reșița.

Cartea cuprinde cele mai izbutite lucrări ale elevilor premiați în cadrul celei de-a XVI-a ediție a Concursului Județean de Creații Literar-Artistice „Gânduri către Dumnezeu”, concurs inițiat și organizat de Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa, precum și câteva creații ale unor invitați speciali: Iulian Barbu, Anca Darida, Ion Grecu, Marina Ogășan și Cristina Sărățeanu.

Despre carte, despre proiectul devenit deja brand al orașului Bocșa, au vorbit: primarul Mirel Patriciu Pascu, prof. Stela Boulescu, scriitorul și editorul Gheorghe Jurma, pr. dr. Silviu Ionel Ferciug și moderatorul întâlnirii, Gabriela Șerban.

De asemenea, un mesaj de felicitare și binecuvântare din partea PS Lucian, Episcopul Caransebeșului, au fost rostite de părintele inspector Mihai Ciucur, coordonatorul Departamentului de Tineret din cadrul Episcopiei Caransebeșului și prieten al Bocșei culturale și spirituale. Părintele inspector a oferit și daruri, atât Gabrielei Șerban, managerul proiectului „Gânduri către Dumnezeu”, cât și preotului Silviu Ionel Ferciug, coordonatorul activităților catehetice, educative și cultural-artistice desfășurate cu tinerii în cadrul Centrului de Tineret „Sf. Stelian” Bocșa Română.

Daruri au venit și din partea primarului orașului Bocșa, Patriciu Mirel Pascu, acesta oferind tuturor copiilor câte un exemplar din cartea lansată. De asemenea, au fost împărțite dulciuri cu prilejul cinstirii sfântului copiilor, Sf. Nicolae.

Finalul evenimentului a aparținut Corului Centrului de Tineret „Sf. Stelian” Bocșa Română, îndrumător prof. Gianina Mură, cor care a încântat numerosul public cu un bogat program de colinde.

O întâlnire de suflet, o sărbătoare a unei cărți și a unui proiect longeviv al Bocșei, născut cu 16 ani în urmă din dorința de a apropia copiii și tinerii de carte, de bibliotecă, dar, mai ales, de biserică și de Dumnezeu.

Și voi încheia citând din cuvântul părintelui Mihai Ciucur: „Felicitări tuturor ostenitorilor din orașul Bocșa, care lucrează cu timp și fără de timp spre folosul copiilor, al tinerilor și al credincioșilor de toate vârstele, spre slava lui Dumnezeu și a Bisericii Sale!”