Ziariștii timișoreni au încheiat în forță un an bogat în evenimente, care au ținut trează conștiința iubitorilor de cultură, artă și informare jurnalistică, într-o perioadă (ne)prielnică. Recent, Sala multifuncțională a C.J. Timiș, în care, de la un timp se respiră nu numai politică dar și un aer proaspă de comuniune spirituală între, jurnaliști, scriitori și oameni cu notorietate în domeniu, vocație specifică Banatului, a fost gazda generoasă a unui astfel de eveniment inedit și de excepție.
La inițiativa propusă de scriitorul și jurnalistul Petru Novac Dolângă, un om deosebit, un cărășan de neuitat, cu sufletul risipit prin cultura română, aceea de a organiza împreună, Filiala UZPR Timiș, vicepreședinte Dumitru Buțoi, și Uniunea Scriitorilor din România Filiala Timișoara, președinte Cornel Ungureanu, un Simpozion dedicat cărturarului, Franyo Zoltan, poet, publicist, traducător și jurnalist de etnie magiară, trăitor în Timișoara, am dovedit receptivitate și implicare pentru a onora prin prezență și alocuțiuni rostite, prețuirea noastră pentru viața și opera unui reper cultural, Franyo Zoltan, cu abordare europeană cu vocația prieteniei și promovării reațiilor cultural-spirituale între cele două popoare, român și maghiar, așa cum l-a cunoscut și prezentat domnul consilier Viorel Coifan, C.J.Timiș.
Franyo Zoltan s-a născut la 30 iulie 1887, în satul Marghitița Banatului istoric, stăveche și pitorească așezare rustică din pusta banatică, situată astăzi abuziv pe teritoriul Serbiei și a decedat la vârsta de 91 de ani, la 29 decembrie, în anul 1978, la Timișoara. A participat efectiv în Primul Război Mondial. A scris peste 65 de volume, dar s-a remarcat prin traducerile sale cunoștea 12 limbi, în maghiară și germană, relevante fiind, Rainer Maria Rilke, Charles Baudelaire, Edgar Alan Poe, Eminescu, Luceafărul și Poeme, Lucian Blaga.
Franyo Zoltan recunoștea doar un singur stăpân al omenirii și a crezut nestrămutat în supremația lui: imperiul inefabil al cărților iar pentru magnificul umanist timișorean din Calea Bogdăneștilor numărul 19, adevărul era mai vechi decât timpul din clepsidra veacurilor! (Petru Novac Dolângă din Ediția aniversară Franyo Zoltan, editura Perenia Press 2022 ,,Tremurătoarea umbră a veacurilor”o carte esențială, sinceră, sentimentală, scrisă cu voluptatea scriitorului pentru care spiritul de solidaritate cultural-jurnalistic, este încă tînăr și liber și generos pentru că în finalul acestui eveniment de excepție a oferit cu autograf tuturor participanților câte un exmplar în mod gratuit.
Despre activitatea jurnalistă, respectiv 1931 când a devenit redactor responsabil al,,Ziarului de la ora șase”, și nu numai, a lui Franyo Zoltan, a prezentat în sinteză, materiale concludente și bine argumentate domnul Makkai Zoltan, jurnalist, care ne-a oferit în deschiderea evenimentului, un film de vreo 10 minute cu secvențe memorabile din viața și activitatea unui om cu adevărat în slujba cuvântului scris și a comunității.
Seniorul Andrei Pogany, cercetător reamarcabil, ne-a surprins plăcut printr-un discurs emoționant, insprat dintr-o istorie de aproape 80 de ani, când tatăl său redactor șef, l-a avut colaborator pe Franyo Zoltan, un cosmopolit incomod.
De asemeni jurnalistul de investigație Nicole Toma, membru UZPR Timiș, care, după Revoluția din 1989, timp de vreo 8 ani a condus și editat la Lugoj, ziarul,,Drapelul”fondat de bănățeanul Valeriu Braniște, ne amintește că în perioada 1918-1920, Franyo Zoltan, a fost redactor la,,Drapelul” și bun prieten cu Valeriu Braniște.
Dincolo de aceste scrieri memorabile și relevante prin sensibilitate și bogăție lexicală, trebuie să reținem faptul că a fos un traducător magnific așa cum ni-l descrie pe coperta patru a volumului aniversar,,Tremurătoarea umbră a veacurilor” criticul Șerban Cioculescu în Revista ,,Flacăra ”1977,,Autor al unei mari antologii a liricii mondiale în maghiară, Maestrul este și un minunat tălmăcitor a lui,,Faust”de Goethe, al ,,Corbului”de Poe, a lui Hofmannsthal, al lui Pușkin. Dar a tradus magnific în germană lirici elini în 6 volume, editate la Berlin a căror vastitate nu o cuprinde rândurile noastre omagiale. Fervoarea și munca uriașă de re-creator au înnobilat vigurosului meșter acea tinerețe fără bătrânețe. Să îl salutăm ca atare la aniversarea Sa pe exemplarul cetățean, publicist și mare poet Franyo Zoltan”!
În concluzie putem spune cu deplină satisfacție că am fost beneficiarii unei adevărate lecții de istorie literară și jurnalism de reberberație europeană.
Mulțumim partenerilor noștri, Casa Maghiară Timișoara,(Makkay Zoltan), Asociația Cultural Umanitară ,,Luceafărul de Vest”Timișoara (D.Buțoi) Mișcarea Națională pentru Apărarea Drepturilor Omului,Timișoara oraș-martir (Remus Știr) și colegilor de breaslă; Ionel Bota (Oravița) Gheorghe Chiran (Reșița) Aurel Constantin Muntoiu (Lugoj) Ioan I. Ionescu, Ștefan Tat, Horia Țâru, Gheorghe Lungu, Adrian Bacoș, Timișoara.
Nădăiduim să pășim în 2024, ce se anunță a fi un an al provocărilor, cu și mai multă energie, speranță și optimism.
,,LA MULȚI ANI POPOR ROMÂN ȘI DUMNEZEU SĂ BINECUVÂNTEZE NEAMUL ROMÂNESC”!

Dumitru BUȚOI/ UZPR Timiș

• UZPR

Stimați colegi, dragi prieteni

Ultima filă a calendarului pe 2023 tocmai a fost desprinsă…

Regretul că timpul zboară cam prea repede peste noi ne dă, în același timp, voința de a privi în urmă analitic; ce am făcut bine, ce am greșit, fiecare. La fel noi, cei care facem parte din Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România – o familie veritabilă, cu peste 4.500 de membri – putem face un succint bilanț al anului care pleacă: un curs ascendent, recunoaștere și vizibilitate sporite, consolidarea, prin activități exemplare, a statutului nostru de utilitate publică.

Anul 2024 va avea o importanță aparte pentru mai toate domeniile sociale – vom avea alegeri pentru structurile de conducere europarlamentare, ale administrației locale, ale Parlamentului, cât și pentru Președinția României. Uniunea noastră, conform Statutului său, va analiza și își va hotărî propriile direcții de parcurs și proiecte de dezvoltare, organizând, în prima parte a anului 2024, alegeri atât la nivelul filialelor sale locale (județene), cât și la cel central. Vom acționa ferm pentru întărirea spiritului democratic în cadrul structurilor Uniunii, pentru respectarea normelor statutare și a celor deontologice proprii, a egalității în drepturi și în exprimare a tuturor membrilor noștri, pentru respectul reciproc.

Vă urez tuturor un an mai bun, cu deplină sănătate și putere de muncă, cu împliniri de seamă, fericire, noroc și bucurii!

Să nu uităm nicicând că Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România suntem noi toți, împreună!

Și, cum îmi place să spun: „Să trăiți, să înfloriți!”.

LA MULȚI ANI!

Anul 2023 a însemnat pentru mine și nu numai, un an în mare parte împlinit, un an cu binele și răul din jurul nostru, acceptat sau mai puțin acceptat, așa cum a fost dat să fie… Așadar, am mers mai departe, noi cei activi în cultura locului, crezând și sperând în Binele de la cel Atotputernic, în ceea ce ne unește: limba, spiritualitatea, cultura și spațiul în care trăim!
Anul 2023, anul în care am sărbătorit printre altele și împlinirea celor 120 de ani de la inaugurarea sistemului hidroenergetic Reșița – Secu – Văliug – Semenic, ne-a demonstrat că putem să răspundem afirmativ chemării de a fi împreună, și totodată am dovedit dorința de a merge mai departe, datori fiind trecutului nostru comun, generațiilor de dinaintea noastră, fiecare făuritoare de speranțe la timpul său!
Un cuvânt de mulțumire tuturor celor care ne-au stat alături în toate realizările anului ce se încheie, fără de care am fi fost mult mai săraci în suflet și realizări.
Prin El – Bunul Păstor -, cu El vom merge și în anul 2024 mai departe și vom învinge, trăind în speranță și dragoste față de adevăr și frumos!
La mulți ani, 2024!

Erwin Josef Țigla

În cadrul războiului informațional/dezinformațional care însoțește actualul război cald dintre Statele Unite (prin procura ucraineană) și Federația Rusă, main-streamul media românesc manipulează glisant primii doi termeni, iar pe al treilea îl evită. Pentru pământurile noastre ocupate prima dată la 1775 și 1812   ̶  o parte dintre ele aflată sub un statut incert, alta sub ocupație până în zilele noastre  ̶  acești termeni au un conținut istoric precis.

1775 – 1918. Ocupația Habsburgică și ocupația Țaristă

 Estul Moldovei a fost anexat  ̶  prin tranzacții oneroase cu Imperiul Otoman  ̶  de către Imperiul Habsburgic (în 1775, partea nordică a Țării de Sus a Moldovei, denumită de ocupanți Bucovina) și de către Imperiul Țarist (în 1812, restul Moldovei dintre Prut și Nistru, denumit, tot de către ocupanți  ̶  prin extensie  ̶  Basarabia). Tratatele corespunzătoare sunt nule și neavenite, întrucât aceste teritorii nu erau teritorii otomane, principatul Moldovei aflându-se numai sub suzeranitate otomană. Dar înfruntările, politice și militare, ale celor trei imperii din jur au dus la înstrăinarea jumătății de est a Moldovei pentru mai bine de un secol, cu consecințe etno-demografice devastatoare. Cele două imperii au făcut o colonizare masivă a teritoriilor ocupate  ̶  mănoase și cu o densitate de populație redusă  ̶  în principal cu germani, ruși, ruteni și populații transdanubiene (bulgari, găgăuzi). Migrația evreilor spre teritoriile noastre nu a ținut de aceste programe imperiale de colonizare. Ei s-au retras, masiv, din fața pogromurilor periodice din Imperiul Țarist, spre zonele tolerante ale Galiției și Moldovei.

 Ocupația Habsburgică a Bucovinei  a dus din punct de vedere cultural la germanizare, iar din punct de vedere etnic la o ucrainizare (rutenizare) [1], deosebit de activă în perioada 1786 – 1861, când provincia Bucovina a fost înglobată în Galiția. Dacă la 1774 românii reprezentau 85% din populația Bucovinei, în 1851 nu mai reprezentau decât 48,5%, rutenii constituind  38,1%  și, din păcate, acest proces de erodare a românității Bucovinei a continuat [2]. Având în vedere că recensămintele austriece corespundeau criteriului „limbii de conversație” (Umgangssprache) [3], ele reflectă un aspect lingvistic, al rutenizării moldovenilor, cu pierderea sau estomparea conștiinței de neam, în satele mixte sub raport etnic. Când Bucovina a fost ridicată la rang de Ducat autonom (de jure în 1849, dar de facto în 1861), numai capul de bour din stema Ducatului mai amintea de puritatea românității dinainte de ocupație a acestei părți a Țării de Sus a Moldovei (slide 1). Românitatea originară a Bucovinei este recunoscută de către Habsburgi: „Ca parte din Dacia veche, țara aceasta, Bucovina, se afla sub stăpânirea domnilor Moldovei“…  „deosebirea de limbă, de datini şi de obiceiuri nu fac să fie de dorit o contopire cu Galiţia” se spune în Diploma Imperială din 1862, prin care Franz Josef  confirmă autonomia ducală a Bucovinei și o întărește cu stemă și drapel proprii.

Recensământul din 1930 denotă o recuperate a conștiinței naționale a românilor. Din datele statistice referitoare exclusiv la populația Bucovinei istorice, după criteriul naționalității  43,9% s-au declarat  români și 29% ucraineni. După criteriul lingvistic (limba de comunicare) statistica era puțin diferită: numai 40,5% considerau româna drept limbă maternă, 33,3% ucraineana. În unele sate mixte, mulți locuitori care s-au declarant români erau ucrainizați din punct de vedere lingvistic. În Bucovina procentul de ruși a rămas tot timpul minor, sub 1%.

Ocupația Țaristă a Basarabiei a dus, din punct de vedere instituțional și cultural la un proces de rusificare. Din punct de vedere etnic, însă, tot procesul de ucrainizare a fost dominant. Dacă la recensământul din 1817 românii (moldovenii) reprezentau 86% din populația Basarabiei, la cel din 1887 reprezentau numai 46,5%, urmați de ucraineni, 19,6%, evrei 11% și ruși 8%. Recensământul din 1941, sub administrație românească, după criteriul naționalității, evidențiază același aspect: români 65,6%, ucraineni 16,4%, ruși 6,0%. Un specific al colonizării țariste în sudul Basarabiei este cel al populației venite din sudul Dunării (găgăuzi, bulgari, lipoveni), care, deși procentual redusă (împreună 5% la recensămăntul din 1989) are consecințe actuale (autodeclarata Republică Autonomă Găgăuză, în 1990, integrată apoi, pașnic, în 1994, ca Unitate Teritorială Autonomă a Republicii Moldova).

Evreii și germanii au avut procente semnificative (în Bucovina de peste 10% fiecare), dar fără consecințe etno-demografice directe pentru situația din zilele noastre: după Pactul Molotov-Ribbentrop, germanii au fost retrași în interiorul celui de-Al Treilea Reich  (inclusiv partea ocupată a Poloniei), iar după înființarea statului Israel, evreii au emigrat în masă. În toamna anului 1940, în locul populației germane evacuate au fost colonizate circa 10.000 de familii din Ucraina.

În 1918 tot estul Moldovei a revenit în hotarele etnice, în cadrul regatului României. Prin voința politică exprimată de Congresul General al Bucovinei ([4], Doc. 148)  și de Sfatul Țării ([4], Doc. 91), s-a pus capăt jafurilor istorice săvârșite în 1775 și 1812  de către cele două imperii, prăbușite între timp.

1940-1941 și 1944-1990. Ocupația Sovietică

Ocupația comunistă, începută în 1940  ̶  și care, după 1945, s-a extins asupra întregii Europe de Est  ̶  a însemnat pentru estul Moldovei sovietizare din punct de vedere socio-economic și ideologic, rusificare din punct de vedere cultural-lingvistic și rusificare și ucrainizare  (în special în nordul Moldovei ocupat de RSS Ucraineană)din punct de vedere etnic. În RSS Moldovenească,  la 1941 pocentele etno-demografice erau: 69% moldoveni, 11% ucraineni, 6,7% ruși, iar în 1989: moldoveni 65%, ucraineni 14%, ruși 13%. În Transnistria, în urma unei intense rusificări și ucrainizări, în parte din cauza industrializării zonei, moldovenii, ucrainenii și rușii sunt acum în procente egale, în jur de 30%.

Între 1924 și 1936, puterea sovietică și Stalin personal duseseră o politică de „indigenizare” („korenizația”), de formare și promovare în funcții de conducere a elitelor (în sens politonomic) locale comuniste, loiale sovietizării. RSS Ucraineană a profitat din plin de această perioadă. Elitele comuniste ucrainene practicau un naționalism subteran. Pentru noi „korenizația” a avut, dimpotrivă, un efect distructiv, care grevează și azi unitatea națională. În RSS Autonomă Moldovenească, creată de sovietici în 1924 în stânga Nistrului (cu statutul de republică autonomă în cadrul RSS Ucrainene), s-au pus bazele „moldovenismului” ca entitate etno-culturală diferită de cea română.

Uriașa Teroare Roșie a bolșevicilor, inițiată în timpul Războiului Civil și devenită politică de Stat sovietică, a avut în primul rând un obiectiv socio-economic, inedit: sovietizarea   ̶  abolirea proprietății private asupra pământului și mijloacelor de producție, colectivizarea agriculturii și industrializarea forțată  ̶  cu un corolar ideologic: implementarea prin teroare a doctrinei comuniste. „Noi reprezentăm, prin noi înșine, teroarea organizată – acest lucru trebuie spus foarte clar – această teroare este absolut necesară în vremea în care trăim, în condițiile unor timpuri revoluționare” sunt cuvintele lui Felix Dzerjinski, fondatorul CEKA.

Toți cei care s-au opus, într-o formă sau alta, sovietizării, în toate republicile Imperiului Sovietic, au fost arestați, torturați, deportați, uciși, indiferent de naționalitate. De asemenea, conducerea organismelor terorii (bine cunoscute prin acronimele CEKA, GPU, OGPU, KGB, NKVD, etc.) era formată din bolșevici, indiferent de naționalitate. De exemplu, primul Prezidiu CEKA, la 1921, era constituit din  Felix Dzerjinski, Viaceslav Menjinski – polonezi (de origine nobilă), Yakov Peters – leton, Josef Unzlicht, Abram Belenky- evrei (ultimii trei executați și ei în urma marii epurari staliniste din 1938). Cei mai sângeroși conducători ai NKVD-ului, GenrihYagoda (1934-1936) – evreu, Nicolai Ejov (1936-1938) – tatăl rus, mama lituaniancă, Lavrenti Beria (1938-1946) – georgian (toți trei executați, după ce au condus marile pogromuri ale acelor ani) (slide 2).

Sovietizarea s-a efectuat printr-o continuă teroare, la nivelul genocidului. Prima etapă a fost cea leninistă, îndreptată împotriva tuturor oponenților bolșevismului, stigmatizați global ca „dușmani ai poporului”.  A doua  a fost cea stalinistă, care  ̶  pe linia luptei pentru putere din sânul bolșevismului, cu troțkiștii pe de o parte și cu buhariniștii pe de alta  ̶  a adăugat la categoria de „dușmani ai poporului” și o bună parte dintre bolșevici. În această etapă Stalin și-a înlăturat toți adversarii, reali și potențiali, toată garda veche bolșevic-leninistă,  și și-a decapitat armata: 3 din 5 mareșali, 13 din 15 generali de armată, 8 din 9 amirali, 50 din 57 de generali de corp de armată, 154 din 186 generali de divizie, 16 din 16 comisari de armată și 25 din 28 de comisari de corp de armată  ̶   toți bolșevici, indiferent de naționalitate.

Teritoriile noastre ocupate de sovietici  ̶  ca și cele baltice, poloneze, finlandeze  ̶  au intrat sub teroarea comunistă de-abia în anii ’40, când deja în restul republicilor colectivizarea, etatizarea mijloacelor de producție și, în general, sovietizarea de tip stalinist erau încheiate. În Gulag erau deja două milioane de „dușmani ai poporului”. Atunci au început uriașele deportări din teritoriile ocupate,conform Pactului germano-sovietic, inclusiv din estul Moldovei [5] (slide 3). Directivele  generale veneau de la Biroul Politic al CC al PCUS (Regulamentul cu privire la modul de aplicare a deportării față de unele categorii de criminali, aprobat în mai 1941), dar executarea lor a fost făcută de către comuniștii sovietici locali de nivel raional, regional și republican (în mare măsură etnici alogeni, dar și autohtoni).

Referindu-ne la teritoriile noastre: În mai 1941 generalul-colonel NKVD Sergo Goglidze, bolșevic georgian [6], colaborator și prieten al lui Lavrenti Beria, a fost numit plenipotențiar al Consiliului Comisarilor Poporului din Moldova, împuternicit pentru operațiunile de deportare din Basarabia și nordul Bucovinei (după moartea lui Stalin și executarea lui Beria, Goglidze a fost și el arestat și împușcat, în decembrie 1953).

Primul val al deportărilora început în noaptea de 12/13 iunie 1941. La 7 iunie 1941, NKVD al RSS Moldovenești ceruse 1315 vagoane pentru transportul celor 25000 deportați. Cifra oficială a celor deportați este de 29839 persoane, reprezentând proporțional toate grupurile etnice din aceste teritorii.

Cea mai mare deportare a populației din estul ocupat al Moldovei a avut loc după război, la 5-6 iulie 1949 (operațiunea SUD): cifra oficială  ̶  35796 de persoane. Aceste teritorii nu apucaseră să fie sovietizate, în particular colectivizate, în ocupația din 1940-1941.

Procedura este reprezentativă pentru toate “strămutările”(deportările) care au avut loc în teritoriile anexate de URSS după câștigarea războiului. Printr-o rezoluție, din 17 martie 1949, a Partidului Comunist din Moldova (prim-secretar Nicolae Coval), Stalin era „rugat să permită deportarea din republică a culacilor și altor elemente antisovietice”. La 6 aprilie, Biroul Politic al CC al PCUS a adoptat hotărârea strict-secretă 1920-467cc, care prevedea „strămutarea pentru totdeauna” a 11280 familii, care totalizau 40850 persoane. La 28 iunie 1949, Consiliul Comisarilor Poporului al RSS Moldovenești a aprobat listele „familiilor culacilor, foștilor moșieri și mari negustori” care urmau să fie deportate. Operațiunea de deportare a fost organizată de către Comisariatul Poporului pentru Problemele Interne (NKVD) al RSS Moldovenești, sub conducerea generalului-maior Iosif  Lavrentievici Mordoveţ. Toată echipa de conducere, începând cu generalii Mordoveț și Ivan Ermolin și terminând cu locotenentul Leonid Iosifovici Mordoveţ, fiul generalului, era constituită din alogeni.  În particular, generalul Mordoveţ era de etnie ucraineană [6]. Ceea ce trebuie subliniat și bine înțeles este că toți acești generali care au organizat, la vârf, în deceniul 1940-1950, represiunile din teritoriile noastre ocupate de Uniunea Sovietică erau  ̶  indiferent de etnie-generali sovietici. Evoluția lor era, până la un punct, asemănătoare: înrolați voluntar în anii Războiului Civil, ca simpli soldați, în Armata Roșie, erau devotați Statului Sovietic și terorii de clasă care stătea la baza acestuia. (De la un punct încolo evoluția lor a fost diferită: unii  ̶  mareșali ai Uniunii Sovietice, cu urnele îngropate în zidul Kremlinului, alții  ̶ executați pe parcursul diferitelor valuri ale terorii staliniste, de către mecanismul inexorabil al terorii la care au participat).

Cu tot strict-secretul operației, numărul celor deportați a fost de 35796 de persoane, unii reușind să se ascundă, alții să fie exceptați de la deportare pe baza decorațiilor de război sau a altor acte de fidelitate față de regimul sovietic.

După câteva luni de la marea deportare, la Plenara a III-a a CC al PC din RSS Moldovenească, din 1-2 decembrie 1949, Nicolae Coval raporta: „O mare importanță în colectivizarea reușită a agriculturii a avut-o trecerea de la politica de limitare la politica de lichidare a chiaburimii ca clasă și efectuarea, în legătură cu aceasta, a deportării peste hotarele republicii a unei părți considerabile a chiaburimii și a altor elemente ostile.”  Într-adevăr, teroarea își făcuse efectul: în lunile iulie – noiembrie 1949 cota gospodăriilor țărănești care au intrat în colhozuri s-a majorat de la 32% la 80% din total, pentru ca, în ianuarie 1951, să se ridice la 97%.

Putem adăuga că inițiativa din 16 martie 1951 a lui Leonid Brejnev,proaspăt prim-secretar al PC al RSS Moldovenești, de a continua deportările, începând cu cei care reușiseră să scape în 1949, nu a fost aprobată de către Kremlin. Probabil Stalin o considera superfluă   ̶  obiectivele sovietizării fuseseră deja îndeplinite în Moldova. Ucrainean în acte [7], autodeclarat „rus proletar” în Memoriile sale, Brejnev a fost, ca și Hrușciov (rus și după mamă și după tată), comisar politic sovietic în timpul războiului și un reprezentant tipic al sovietismului post-stalinist.

În concluzie, cei care spun „rus” în loc de „sovietic”,  pentru anii 1940/1941 și 1944-1991, dovedesc nu numai o puerilă lipsă de rigoare, ci și faptul că fac o propagandă (ieftină) în favoarea Kievului. Ieftină și păguboasă Statului Român. Pentru că Teritoriile Românești Ocupate se află în Republica Ucraina și pentru că  naționaliștii xenofobi ucraineni, sub conducerea guvernului de la Kiev și cu complicitatea celui de la București, duc o politică anti-românească, până la genocid cultural, în teritoriile pe care ni le ocupă. Și  ̶  tot pentru clarificarea termenilor  ̶  ocupația de acum nu mai are acoperirea sovietică, este o ocupație pur ucraineană. Iar deznaționalizarea românilor pe care o face, legiferat și prin teroare, guvernul de la Kiev se numește ucrainizare.

[1] Ion Nistor, Istoria Bucovinei, Humanitas, București, 1991.

[2] Ion Nistor, Românii și Rutenii în Bucovina, Socec & Comp., București, 1915.

[3]  Vladimir Trebici, Despre Demografia Bucovinei, Analele Bucovinei, an IV, 3/1997.

[4] Viorica Moisuc, Basarabia, Bucovina, Transilvania   ̶  Unirea 1918, Departamentul Informații Publice, Redacția Publicații pentru Străinătate , București, 1996.

[5]https://ro.wikipedia.org/wiki/Deport%C4%83rile_staliniste_din_Basarabia_%C8%99i_Nordul_Bucovinei

[6] http://old.memo.ru/history/nkvd/kto/biogr/gb102.htm

[7] http://old.memo.ru/history/nkvd/kto/biogr/gb339.htm

[8]https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Brezhnev_LI_Pasport_1947.jpg?uselang=en

 

Prof. Dr. Tiberiu Tudor

Deșteptarea

28 decembrie 2023

• UZPR

Fragmentarea peisajului media va continua în 2024, publicul fiind tot mai interesat de instituțiile de știri independente, de investigație și concentrate pe comunitate, potrivit journalism.co.uk. Potrivit unor observatori ai domsniului, acesta poate fi și

un moment de oportunitate – jurnalismul de nișă pare a avea un viitor, cu comunități loiale și cu un public mic, dar implicat. Mici startup-uri, precum Lincoln Diverter, Bristol Cable sau The Mill au deschis calea, iar în SUA, The Recount este de menționat.

În lumea presei fragmentate, modelele de generare a veniturilor sunt la fel de diverse ca și publicul. Abonamentele, microplățile, chiar și veniturile din reclame sau o combinație a tuturor acestora vor funcționa, alături de modelele de agenție, cu producție de conținut personalizat, management de canal și consultanță. Și modelul pentru startup-uri care susțin mai multe mărci va putea fi viabil în viitor.

În 2024 se va testa, de asemenea, valorificarea puterii creatorilor, iar organizațiile de știri vor încerca și să umple golul de încredere față de instituțiile publice. (redacția UZPR)

Foto: pixabay.com

Peste doar câteva zile se încheie un an cu bunele și relele sale…

Filatelia reșițeană – atât cât este ea, prin expoziția ETNIC 2023 – UN PANOU (ediția a VIII-a, 6 – 8.10.2023, cu 31 de exponate prezentate din România, Republica Moldova și Germania), dar și prin intermediul evenimentelor filatelice locale (expoziții tematice), care nu au fost puține, a fost activă și în 2023. În total s-au organizat un număr de 22 expoziții tematice, în cea mai mare parte la Centrul German „Alexander Tietz” din municipiul Reșița.

Pe parcursul anului 2023 au fost trimise spre aprobare la București un număr de 65 ștampile ocazionale. Pentru acestea au fost editate un număr de 69 plicuri ocazionale. Două tematici au stat în acest sens în plan central: „Timișoara – Capitala Europeană a Culturii, 2023” (12 ștampile și plicuri ocazionale) precum și „Solidaritatea cu poporul ucrainean” (12 ștampile și plicuri ocazionale).

 

Pe această cale doresc să adresez un cuvânt de mulțumire tuturor acelora care ne-au stat aproape în anul 2023, celor care ne-au sprijinit și susținut. Fără toate acestea am fi mult mai săraci în realizări!

Privim încrezători și spre anul care va veni, 2024, în speranța prieteniei și colaborării cu Dumneavoastră!

 

Mulțumindu-vă încă o dată pentru toate, vă doresc tot binele din lume și în primul rând multă sănătate și bucurii alături de cei dragi!

 

LA MULȚI ANI, 2024!

Erwin Josef Țigla

Asociația Caritativă „Sfântul Vincenţiu de Paul” din Reșița a fost, înainte de Sărbătoarea Crăciunului, activă în a sprijini pe cei nevoiași. Astfel, cu prilejul sărbătorile de sfârșit de an, ing. Elfriede Gheorghiță, directoarea Centrului Social „Frédéric Ozanam” Reșița, a avut grijă ca 56 de pachete pentru adulți precum și 30 de pachete pentru copii să ajungă la familii nevoiașe de pe teritoriul municipiului Reșița. Aceste pachete au fost finanțate din fondurile proprii și dintr-o sponsorizare venită din partea Landului Carintia. Împărțirea pachetelor s-a realizat cu sprijinul Centrului Caritas Timișoara / Serviciul de îngrijire la domiciliu pentru persoane vârstnice Reșița.

Erwin Josef Ţigla
Președintele Asociației Caritative
„Sfântul Vincenţiu de Paul” din Reșița

Efectivele din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Hunedoara – după cum ne relata căpitan Murguleț Denis Luiza (foto) în calitatea sa ca și persoană de contact – au acționat și în acest an pentru asigurarea unui climat optim de ordine și siguranță publică la manifestările cultural-artistice și religioase ocazionate de sărbătoarea Nașterii Domnului, care s-au desfășurat pe raza județului Hunedoara.

De asemenea, jandarmii hunedoreni au acţionat zilnic pentru prevenirea şi combaterea faptelor antisociale, de natură penală sau contravenţională, în mod independent, precum şi în sistem integrat.
În această perioadă nu au fost înregistrate evenimente majore și acest aspect se datorează nu doar forțelor de ordine, dar și tuturor cetățenilor care au ales să petreacă aceste zile libere în mod responsabil și să dea dovadă de înțelegere cu privire la măsurile de siguranță adoptate.
Cu toate acestea, pe timpul misiunilor desfășurate au fost constatate și abateri de la lege fiind aplicate 3 sancțiuni contravenționale în cuantum de 2.300 de lei și a fost constatată, în mod independent, săvârșirea unei infracțiuni.
Totodată, jandarmii au intervenit la două incidente semnalate prin Sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă 112, intervențiile vizând regimul de deținere al câinilor periculoși sau agresivi.
Jandarmii montani s-au aflat și ei la datorie pe traseele și în stațiunile montane pentru siguranța turiștilor.
Misiunile jandarmilor montani din această perioadă s-au desfășurat în condiții optime, colegii mei fiind în permanență pregătiți și echipați pentru a interveni în sprijinul persoanelor aflate în situații de risc sau pentru sancționarea unor abateri de la normele legale.
De menționat este acțiunea de salvare de către jandarmii montani din cadrul Postului de Jandarmi Montan Orăștioara de Sus-Blidaru, a doi bărbați rămași blocați în zăpadă pe raza localității Târsa și tractarea automobilului în care aceștia se aflau.
Jandarmii din cadrul Postului de Jandarmi Montan Vața de Jos au intervenit pentru îndepărtarea de pe carosabil a unor copaci căzuți din cauza zăpezii abundente pe Drumul Județean 762, pe raza comunei Bulzeștii de Jos. Din cauza copacilor rupți și căzuți, utilajele de deszăpezire nu puteau înainta, însă acestea și-au continuat activitatea după intervenția jandarmilor montani.
Rămânem în continuare la datorie pentru siguranța cetățenilor și vă reamintim că ne puteți solicita sprijinul, ori de câte ori este nevoie, fie în mod direct, fie prin apelarea numărului unic de urgență 112.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

În perioada 21 – 23 decembrie 2023, pe Insula „Paradis” de la Bocșa Izvor, s-a desfășurat cea de-a treia ediție a Târgului de Crăciun de la Bocșa, eveniment organizat la inițiativa primarului Mirel Patriciu Pascu de către instituțiile de cultură din oraș, cu sprijinul școlilor și bisericilor bocșene.
Deși vremea nu a fost tocmai prietenoasă, numărul participanților a fost unul însemnat, aceștia sfidând și frigul, și lapovița, și ploaia, timp de trei zile!
E vremea colindelor, iar insula „Paradis” de la Bocșa Izvor a răsunat de colinde aduse cu bucurie de către grupuri de colindători!
Seara de 21 decembrie a adunat peste 300 de colindători, reprezentând 11 grupuri ale instituțiilor școlare bocșene, copii și tineri însoțiți de inimoase cadre didactice. De la cei mai mici (preșcolari) până la cei mari (liceeni) au venit să vestească Nașterea lui Iisus prin colinde tradiționale, atât românești cât și internaționale.
Seara de 23 decembrie a adunat peste 200 de colindători veniți alături de preoți și pastori din bisericile și lăcașele de cult de pe raza orașului Bocșa, constituind 10 grupuri. A răsunat fanfara creștină și au răsunat glasurile colindătorilor de toate vârstele aducând veste minunată: „astăzi s-a născut Cel fărʾ de-nceput, cum au spus prorocii!”
Peste 500 de glasuri de colindători au vestit Nașterea Mântuitorului și au bucurat alte sute de participanți cu frumoase colinde românești și internaționale, mesajul fiind unanim: „slavă întru cei de sus lui Dumnezeu și pe pământ pace, între oameni bunăvoire!”
Iar Moș Crăciun a fost darnic și în acest an, răsplătind fiecare colindător, după cum este obiceiul.
În seara de 22 decembrie, insula „Paradis” de la Bocșa Izvor a devenit neîncăpătoare, mii de oameni au înfruntat frigul pentru concertul îndrăgitei interprete de muzică pop, Alina Eremia!
Târgul de Crăciun de la Bocșa s-a încheiat după trei zile de bucurie și sărbătoare, de răsfăț culinar și decorativ, cu premierea celui mai frumos brad al Târgului de Crăciun, premiu câștigat în acest an de bradul confecționat de Grădinița cu Program Prelungit Bocșa Română. De altfel, toți brazii înscriși în concurs au fost câștigători, fiecare fiind răsplătit cu diplome și cărți!
Concertele de colinde au continuat pe raza orașului Bocșa, cetele de colindători făcându-se auzite în cartierele și pe străzile orașului; iar, în ajunul Crăciunului, pe scena din Parcul „Pescăruș” Bocșa Română s-a desfășurat, în organizarea unor oameni inimoși precum Mircea Rămneanțu și Dan Ionescu, un adevărat concert susținut de grupuri de colindători de toate confesiunile, căci: „Colindăm, colindăm, de Iisus ne bucurăm, Lui ne închinăm!”
Sărbători fericite!

Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița au realizat un calendar de perete pentru anul 2024, care cuprinde imagini ale binecunoscutei stațiuni balneoclimaterice Băile Herculane.
Calendarul de perete 2024 a fost editat cu sprijinul financiar al Departamentului pentru Relații Interetnice al Secretariatului General al Guvernului României prin Forumul Democrat al Germanilor din România și cuprinde imagini din stațiune și din împrejurimile ei.

Erwin Josef Țigla

• UZPR

La sfărșitul acestui an și (la) începutul noului an (civil) – 2024, eu, unul, întâi de toate, vreau să vă adresez, tuturor, un sincer și calduros la mulți, buni, frumoși, voioși, sănătoși și binecuvântați ani!…

În altă ordine de idei, gândurile mele, acum, la sfârșitul acestui an și (la) începutul noului an, sunt, practic, niște observații sau concluzii!…

În primul rând, pe zi și an ce trece, îmi dau seama tot mai mult că, suntem și rămânem, numai, la mâna, mila și dragostea lui Dumnezeu, mai cu seamă, în tot acest context, istoric, social, politic. religios și economic extrem de complicat!…

Altfel spus, doar ai lui Dumnezeu suntem și, rămânem și, în fond, atâta vreme cât este astfel este, defapt, cel mai bine!…

În rest, eu unul, încerc să deșlușesc mersul și evoluția vremurilor însă totul, doar, în cheia cuvântului Sfintei Scripturi și al scrierilor/învățăturilor Sfinților Părinți ai Bisericii, având credința și nădejdea în Dumnezeul cel Adevărat și Veșnic!…

Cu alte cuvinte, mergând, cu Dumnezeu înainte, îmi doresc (de la El) să am parte, și în acest nou an, de, liniște, pace, sănătate și o viață tihnită și, cât se poate de simplă, căci, da, într-adevăr, dacă ma întrebați ce îmi doresc de la noul an, acestea sunt: pacea, liniștea, sănătatea, echilibrul și, simplitatea!…

Așadar, eu personal, mi-am propus ca (d)in noul an – 2024, să caut simplitatea, oriunde și oricând, altfel spus, să cercetez oameni simpli dar profunzi, lucruri simple dar concrete, ipostaze simple dar aerisite, clare și limpezi, situații/împrejurări simple dar pline de mesaj, tâlc și înțeles!…

Cu alte cuvinte, vreau ca, de acum înainte, să am de-a face cu simplitatea, firescul și normalitatea!…

Altminteri, lumea contemporană este suficient de complexă și (de) complicată, de sucită și de amestecată!…

Deci, în fond și, la urma urmei, ce înseamnă a fi (un om) simplu, dacă nu unul: elegant dar decent, discret dar concret, succint dar cuprinzator, generos dar chibzuit, natural dar cumpătat, optimist dar calculat, demn dar modest, bucuros dar atent, vesel dar precaut?!…

Altfel spus, îmi doresc să am de-a face cu oameni sinceri, aplicați și eficienți, care spun lucrurilor pe nume, evident, cu finețe și delicatețe, care detestă ipocrizia, minciuna, viclenia și fățărnicia!…

Adică, oameni de bună calitate și de bun gust, oameni, realiști și adevărați, în tot ce gândesc, vorbesc și (în)făptuiesc!…

Prin urmare, omul simplu, cu multă simplitate dar nu simplist, este cel care vorbește cum îi este portul și se poartă după cum îi este vorba; omul care știe: unde, când, cât, cum și ce să zică ori, mai ales, să nu zică/să nu spună; este omul manierat, după faptă, după vorbă și după port, fără a fi plin de prețiozitate, malițiozitate, ironie sau aroganță, omul, sigur pe sine, care nu vrea pompă nici fast, nici publicitate, nici să iasă în față, în public sau, mai cu seamă, în evidență; omul care își cunoaște, foarte bine, locul și rostul, valoarea și importanța!…

În concluzie, îndeosebi, simplitatea îl caracterizează/îl definște pe omul care, realizează faptul că, nimeni nu este de neînlocuit, decât, numai, în iconomia/pronia divină, potrivit Căruia am fost creați ca ființe, personale, unice și irepetabile, în planul mântuirii și al veșniciei!…

Dumnezeu să ne poarte, în acest sens, în continuare, de grijă și să ne ajute, tuturor, în tot lucrul cel bun! Amin!…

 Va să zică, cu ce gând doresc să (mai) intru/să pășesc eu în noul an?

Cu intenția, vădită, a schimbării, reformării și (re)activării conștiinței, proprii, evident!…

Da, nu sunt cuvinte mari ci cuvinte asumate!…

Consider că este necesară abordarea, tratarea și (re)punerea în valoare a conștiinței – una clară, trează, veghetoare, sinceră, curată, lucrătoare, folositoare și ziditoare!…

Da, anul 2024 îmi doresc să fie, cel puțin în ce mă privește, un an al propovăduirii, apologiei, misiunii și mărturisirii, sincere, adevărate și autentice sau veritabile!…

Însă, pentru aceasta este necesară/indispensabilă o conștiință, activă și dinamică, una care detestă duplicitatea, aroganța, ipocrizia și fățărnicia, una a calității nu neaparat a cantității!…

Așadar, mă rog lui Dumnezeu pentru dobândirea, cultivarea și consolidarea unei conștiințe, morale, spirituale, ecleziale și duhovnicești, plină de conținut, sevă, vervă și substanță!…

Și, mai mult decât atât, ca o recomandare, poate că ar trebui accesate și lecturate, în mod susținut, concret și eficient, învățăturile, scrierile, tratatele, revistele ori studiile patristice și teologice, referitoare la această virtute ori stare deosebită, fără de care nu cred că poate exista sfințire, sfințenie, desăvârșire și mântuire!…

Dumnezeu să ne ferească de amorțirea, adormirea sau înșelarea și amăgirea conștiinței noastre și să ne ajute să dobândim conștiința cea după Hristos iar nu cea după această lume! Amin!…

Dă-mi, Doamne, în noul an!…

Pe lângă cele menționate în rândurile anterioare, m-am (tot) gândit că, personal, ce anume să-i (mai) cer eu lui Dumnezeu, pentru noul an și, nu numai, și, iată, am ajuns la următoarea rugăciune: Dă-mi, Doamne, în noul an, mai multă credință, mai multă nădejde și mai multă dragoste!…

Totodată, te rog foarte frumos să-mi dai mai mult echilibru, discernământ și dreaptă socoteală!…

Încă îți mai cer mai multă înțelepciune, mai multă răbdare dar, și mai multă demnitate, mai mult curaj, însă și mai multă milă!…

De asemenea, vreau să-mi mai oferi mai multă încredere, în Tine și, în mine și, bineînțeles, și în semenii mei, fără însă, a (mai) fi naiv ori credul!…

Îți mai cer, Doamne, să îmi dai sănătate, sufletului, minții, inimii și trupului, altfel spus, să mă ții sănătos și cu mintea întreagă, că-i mare lucru acesta!…

Mai dă-mi, Doamne, puterea, calitatea ori capacitatea de a ierta, de mă ruga, de a ajuta, de a împlini, de a râde cu cel ce râde și de a plânge cu cel ce plânge!…

Nu în ultimul rand, dă-mi, Doamne, virtutea cinstei, a onestității și a corectitudinii, a dreptății și (a) altruismului, a cumințeniei, tăcerii, modestiei și discreției!…

Mai dă-mi, te rog frumos, puterea de a nu mă plânge, niciodată, de nimeni și de nimic și, totodată, să știu să gestionez, să răscumpăr și să drămuisc, așa cum trebuie, vremea vieții mele, de aici și de acum!…

În rest, dă-mi Doamne, ce este important, necesar, esențial, fundamental, indispensabil și prețios, valoros ori folositor pentru și, în viata mea, iar, în fruntea tuturor, dă-mi, Dumnezeule Doamne, mântuirea sufletului și a trupului meu! Amin!…

Și, încă ceva, ajută-mă, pentru a câta oară, să înțeleg că, dacă te am pe Tine, sunt totul și am totul, însă fără Tine nu sunt și nu am absolut nimic!…

Acestea fiind zise, Îți mulțumesc, în mod deosebit, pentru tot și pentru toate!…

Dumnezeule, milostiv fii mie, păcătosului și, mă miluiește și (mă) mântuiește, totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor! Amin!…

Sfântă urare la ceas de sărbătoare…

În noul an – 2024, să intrăm/să pășim și, să umblăm, toți, cu: binecuvântare de la Dumnezeu, recunoștință de la semeni, prețuire de la apropiați, admirație de la cunoscuți, apreciere de la colegi, stimă de la vecini, mângâiere de la frați și/sau surori, bucurie de la copii, veselie de la spirit, răbdare de la părinți, iubire și dragoste de la familie, înțelegere de la amici, sinceritate de la prieteni, îngăduință de la vârstnici, respect de la tineri, sănătate și putere de la trup, har și înțelepciune de la duh!…

Dumnezeu să ne poarte de grijă și să ne ajute, tuturor, în continuare, în tot lucrul cel bun! Amin!…

La mulți, buni, sănătoși, rodnici, voioși, frumoși și binecuvântați ani!

Stelian Gomboș/UZPR

Foto: pixabay.com

Din sumar:
-Andrușa R. Vătuiu – Abundența sărăciei
-C. J. Mehedinți – 22km de drum impracticabil, modernizați de
Consiliul Județean
– Județul Mehedinți, în topul celor mai mari
creșteri procentuale ale PIB pe cap de locuitor
-Se asfaltează parcarea bazinului de înot
-La TBC se construiește al treilea corp nou
-Gheorghe Demetrescu – Pentru a ne cunoaște mai bine
-Pe scurt
-Revista Tribuna seniorilor mehedințeni, peste hotare
-Elisabeta Diaconescu -1 Decembrie Ziua Națională a României
-Eugenia Rada – Davele dacice
-Virgil Ene – ,,Luceafărul” în World Records Academy
-Florentin Smarandache – Să-mi mai văd o dată locul
-Florian Copcea – Clarificarea controversatei confesiuni creștine a
lui Basarab I
-Ion Nălbitoru – Interviu Al. Florin Țene, președintele L.S.R.
-Dumitru Pătășanu – Aspecte privind activitățile portuare în Portul
Orșova
-Dumitru Drinceanu – Politica forței în Noua Ordine
-Andrușa R. Vătuiu – ARNm între adevăr și dezinformare
-Ana Buzatu – Ignatul, legătura de sânge cu divinitatea
-Nicolae Armanca – Portret de pensionar – Georgeta Ciocîrlie
-Andrei Pogany – Despre cartea ,,Evoluția neutrosofică umană în
spirală sau divinul este în om”
-Dorin Șofican – Un dar pentru tine
-Hrisant Achimescu – O poartă, o masă, un stâlp
-Mirela Cocheci – Păunesciadă
-Horia Ciorecan – Lacrimi printre frunze
-Ion Dafinoiu – Pleacă rândunelele

Andrușa R. Vătuiu, UZPR Mehedinți

Școala Gimnazială Râu de Mori, Liceul Teoretic „Ion Constantin Brătianu” Hațeg, Școala Gimnazială Sarmizegetusa și Școala Gimnazială Răchitova – după cum ne-a spus prof. Chiper Antonela-Livia (directorul Școlii Gimnaziale Râu de Mori) au implementat proiectul educațional „Iuliu Maniu-povestea unui destin de excepție”.

Astfel s-au marcat 150 de ani de la nașterea și 70 de ani de la moartea marelui om politic care și-a pus amprenta în mod esențial asupra vieții politice din România din prima jumătate a secolului al XX-lea.
Prima activitate a proiectului s-a constituit într-o întâlnire on-line a elevilor din cele patru școli cu Mihail Neamțu, scriitor și teolog, care le-a vorbit tinerilor despre omul, patriotul, creștinul, profesionistul și democratul Iuliu Maniu.

A doua parte a proiectului a avut loc la Liceul Teoretic „Ion Constantin Brătianu” Hațeg. În cadrul activității elevii din cele patru unități de învățământ coordonați de profesorii Alina Bratu, Loredana Leleșan și Lucian Tăsală au prezentat audienței activitatea lui Iuliu Maniu, făuritor de țară și unul dintre reperele politice și morale ale istoriei României.
Astfel, viața lui Iuliu Maniu și contextul istoric au fost prezentate într-o succesiune documentară și fotografică, începând cu viața sa în Transilvania secolului al XIX-lea, studiile, familia și primele sale inițiative politice ca lider pentru drepturile românilor transilvăneni și culminând cu rolul său în timpul și după Primul Război Mondial în promovarea României Mari, rolul său de lider al Partidului Național Țărănesc în anii ’30 și, în cele din urmă, cu încercările sale disperate de a salva democrația sub conducerea de început a regimului stalinist, care au dus la moartea sa tragică, în 1953.
Iuliu Maniu rămâne un model pentru tânăra generație: a fost omul politic pentru care lupta cu comunismul a reprezentat o datorie morală absolută, care a fost mereu martor viu al sacrificiului pentru dreptate şi democraţie.
Cu o voinţă incredibilă, nu a cedat niciodată, convins fiind că nu poate supravieţui unei compromiteri a conştiinţei.
Viaţa sa întreagă e un îndemn la onoare, demnitate şi adevăr.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Inspectorii de muncă din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă Hunedoara – după cum ne relata inspectorul șef Adrian Florin BOZDOG – au desfășurat campania naţională privind respectarea prevederilor Legii nr. 156/2000 cu privire la condiţiile de funcţionare şi procedura de înregistrare a persoanelor juridice care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României ca agenţi de plasare a forţei de muncă în străinătate, precum și a respectării prevederilor legale în domeniul relațiilor de muncă de către agenții de muncă temporară și de către utilizatorii salariaților temporari.
Obiectivele generale ale acestei campanii au urmărit identificarea cazurilor de nerespectare a condițiilor de funcționare de către persoanele juridice care își desfășoară activitatea pe teritoriul României ca agenți de plasare a forței de muncă în străinătate și a procedurii de înregistrare, conștientizarea agenților de plasare a forței de muncă în străinătate față de obligativitatea respectării prevederilor legale în domeniul de referință, diminuarea consecinţelor economice şi sociale negative ce decurg din fenomenul plasării forţei de muncă în străinătate în condiţii ilegale, identificarea cazurilor de plasare forță de muncă efectuată fără respectarea condiției de a se constitui ca agent de plasare a forței de muncă în străinătate (cod CAEN 7810) și de a se înregistra la inspectoratul teritorial de muncă.
La nivelul Inspectoratului Teritorial de Muncă Hunedoara sunt înregistrați 3 agenți de plasare forță de muncă, fiind finalizate două acțiuni de control, în cadrul cărora nu s-au depistat deficiențe privind respectarea prevederilor Legii nr.156/2000 de către agenții de plasare a forței de muncă.
Având în vedere complexitatea relațiilor de muncă, considerăm că acest tip de controale tematice reprezintă un cadru legal, coerent și preventiv de acțiune în vederea respectării legislației specifice de către toți angajații și angajatorii.
Inspectoratul Teritorial de Muncă Hunedoara recomandă cetățenilor care doresc să muncească în afara României, să consulte pagina web a instituției noastre http://www.itmhunedoara.ro pentru a afla mai multe informații utile privind munca în străinătate.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR