Fundația Națională ,,Niște Țărani” fondator Dinu Săraru, aflată într-un turneu cultural artistic prin țară, București, Constanța, Cluj-Napoca , Arad va poposi și la Timișoara, Capitală Culturală Europeană, miercuri 12 iulie ora 16,00 la sediul Filialei UZPR,,Valeriu Braniște” Timiș din Complexul Bastion Timișoara unde în prezența membrilor UZPR și a numeroși invitați iubitori de poezie și nu numai, se va lansa o carte inedită cu un titlul provocator,, Cu drag (o) stea & Pasadelli” autor Cătălin Pilipăuțeanu-Pilly. Dincolo de titlul în lecturarea poemelor manifest vom descoperi un vast teritoriu de prietenie de artă și cultură în contrast cu imediata realitate în care supraviețuim cotidian. Și desigur un filon caracteristic autorului Cătălin Pilly, de patriotism și prețuire pentru valorile naționale.
Cu acest prilej se va prezenta și sumarul revistei tipărite, parțial color, 28 pagini, nr. 14 trimestrul doi ,,VIP Seniorii”Timișoara, editată de Asociația Cultural Umanitară ,,Luceafărul de Vest”Timișoara, în care semnează și mulți membrii UZPR ai filialelor din țară. Reținem : Interviu de colecție cu domnul general în rezervă Ioan Talpeș (D.B) ,,Întâlnirile de luni” sub semnul geniului eminescian Grigore Mâinea, semnal editorial ,,Ergogetica” de Ioan Nicolae Mușat, ASCIOR Buzău, Elena Trifan , UZPR Prahova, Nou și vechi în Macedonia de Nord, prof. Violeta Bobocea ,,Explozia prețurilor” Ecaterina Chifu, membru UZPR, Prezentare ,,Luceafărul” sala Brâncuși din Palatul Parlamentului, Maria Rogobete , UZPRTimiș, ,,Muzeul Ionuț” ,,Noapte de veghe eminesciană la Lugoj ” și ,,Andrei Șaguna și Banatul, prof. univ. dr. Constantin Falcă ,,Cărășeni de neuitat”, Silvya Constanța Hârceagă UZPR Timiș ,,Ziua marii trădări-Eminescu 1883”, Paraschiva Abutnăriței UZPR Iași, Regal de muzică și poezie,,Mașina cu poeți” la Cernăuți, Andrei Breabăn, UZPR Suceava ,,O zi de neuitat”, Festival Iulia Hasdeu, organizat sub egida UZPR, la Sala multifuncțională AGIR din București, semnal ,,Forum Cultural ,,Brâncoveniana 2023.” 13-august, ora 11,oo , Potlogi, jud. Dâmbovița, Claudiu Dumitrache, director ,,Regal Literar”. Mărturii Maramureșene, Radu Botiș , despre sport cu Daniel Rogobete, Aikido, și Paul Mâinea, Fotbal la zi, Revista ,,Literar Ing” la ceas de sărbătoare, Muzeul Banatului 52 de ani în slujba comunității (D.B.) și Biblioteca sentimentală.
Așadar vă așteptăm să ne bucurăm împreună de mirajul unui eveniment cultural de excepție!

Dumitru BUȚOI/ UZPR Timiș

REGULAMENT

1. ORGANIZARE

1.1. Expoziția filatelică interjudețeană cu participare internațională „ETNIC 2023” – Un panou se va organiza la Reșița în perioada 6 – 8 octombrie 2023. Aceasta va fi organizată de Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș Severin în colaborare cu Grupul Filatelic Reșița și Centrul Universitar UBB din Reșița. Expoziția filatelică bianuală „ETNIC” se află la cea de a VIII-a ediție.
1.2. Expoziția se va desfășura în conformitate cu prezentul regulament precum și în baza reglementărilor Federației Filatelice Române de organizare a expozițiilor filatelice din România.
1.3. La expoziție sunt invitați să participe filateliști din țară și străinătate, care posedă exponate cu tematica Reșița, județul Caraș-Severin, minorități naționale din România și de peste hotare, relația lor cu populația majoritară sau cu alte minorități, și tot ce decurge din acestea (cultură, spiritualitate, istorie, tradiție națională și universală).

2. CONDIȚII DE PARTICIPARE

2.1. Expoziția este deschisă tuturor filateliștilor români și străini cu exponate „Un panou”.
2.2. Participarea la expoziție se va solicita prin completarea Cererii de înscriere pusă la dispoziție de Comitetul de organizare. Prin completarea cererii de participare, solicitantul își exprimă acordul cu prezentul regulament.
2.3. Cererile de înscriere trebuie să ajungă la Comitetul de organizare până la data de 15 august 2023, având viza asociației din care face parte expozantul. Cererile de înscriere se trimit pe adresa: Biblioteca Germană „Alexander Tietz”, Bd. Revoluția din Decembrie, nr. 22, RO-320086 Reșița, județul Caraș-Severin. Se poate trimite și pe adresa de e-mail de la finalul acestui regulament.
2.4. Comitetul de organizare, în funcție de spațiul disponibil, își rezervă dreptul de a accepta sau nu unele exponatele și va confirma acceptul participării până la data de 1 septembrie 2023.
2.5. Exponatele vor avea 15 file A4 și trebuie protejate în folii de plastic, iar pe verso se vor completa datele de identificare ale expozantului și numărul filei de pe panou.
2.6. Exponatele acceptate trebuie să ajungă la comitetul de organizare până la data de 10 septembrie 2023, la adresa de mai sus.
2.7. Fiecare exponat va fi însoțit de un inventar în 3 exemplare, cu indicarea numărului de mărci sau piese ce se găsesc pe fiecare foaie și cu valoarea exponatului.
2.8. Cheltuielile pentru expedierea exponatelor la Comitetul de organizare vor fi suportate de către expozanți.
2.9. Exponatele vor fi returnate de Comitetul de organizare în maximum 30 zile de la închiderea expoziției, prin grija și cheltuiala Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș Severin.

3. CLASE DE PARTICIPARE
   3.1. Clasa de onoare rezervată membrilor juriului și ai familiilor acestora și invitaților.
   3.2. Clasa de competiție – maturi și tineret cuprinzând exponate de:

• Istorie poștală locală și din zonă
• Filatelie tematică și de subiect, reprezentând tot ce este legat de Reșița și județul Caraș-Severin, personalități etnice, aspecte din cultură, literatură, artă, patrimoniu și religie din mediul etnic sau interetnic, regiunile unde conviețuiesc minoritățile naționale în România și în străinătate;
• Maximafilie
• Cartofilie
• Întreguri poștale

3. JURIUL EXPOZIȚIEI

4.1. Juriul expoziției va fi alcătuit din 3 membri și un secretar fără drept de vot.
4.2. Hotărârile juriului nu vor fi motivate și sunt definitive.
4.3. Juriul expoziției va acorda distincții în rang de maxim vermeil mare, în funcție de numărul de puncte acordat fiecărui expozant.

5. DISPOZIȚII FINALE

5.1. Cu ocazia expoziției, Comitetul de organizare va marca evenimentul prin mijloace filatelice specifice (catalogul și palmaresul expoziției, diploma expoziției, plicuri și ștampile speciale ale expoziției). Toate materialele realizate se vor distribui gratuit tuturor expozanților, membrilor Comitetului de organizare, membrilor juriului, oficialităților și tuturor celor care vor contribui la buna organizare a acestei expoziții.
5.2. Expozanții care vor participa cu mai multe exponate vor primi numai un set din materialele realizate cu ocazia expoziției.

Adresa comitetului de organizare este:
Biblioteca Germană „Alexander Tietz”,
Bd. Revoluția din Decembrie Nr. 22,
RO-320086 Reșița, județul Caraș-Severin

Comitetul de organizare:
Erwin Josef Ţigla (0740 76 16 72;
contact@erwinjoseftigla.ro; erwinjoseftigla@yahoo.com)
Gustav Hlinka
dr. ing. Cristian Paul Chioncel

Din anul 1997 orașul Bocșa a dobândit, în mod oficial, un patron spiritual – Sf. Ilie Tezviteanu-, deoarece un important punct turistic al localității este Mănăstirea de la Vasiova, cu hramul „Sf. Ilie”.

Așadar, în perioada 19 – 20 iulie, pelerini din toate colțurile țării, poposesc la Mănăstirea „Sf Ilie” de la Izvor, pentru a participa la rugăciunile hramului acestui sfânt și frumos lăcaș.

În această perioadă și în orașul Bocșa sunt organizate diverse evenimente cultural-artistice și recreative, cu atât mai mult cu cât în acest an Bocșa împlinește 690 de ani de la prima atestare documentară, Biserica romano-catolică din Bocșa Montană împlinește 300 de ani de la zidire, iar Biblioteca Publică împlinește 70 de ani.

Pentru o mai bună desfășurare a programului artistic, și în acest an, primarul Mirel Patriciu Pascu a consultat cetățenii cu privire la numele interpreților ce vor urca pe scena bocșană în cadrul acestui eveniment cu tradiție, iar, în urma sondajului efectuat,  invitând publicul iubitor de muzică populară la un spectacol folcloric  susținut în data de 14 iulie 2023, pe platoul corpului B al Primăriei din Bocșa Română, de către îndrăgiții interpreți de folclor Maria Badescu și Petrică Miulescu Irimică. De asemenea, Ansamblul „Bocșana”( cu toate cele trei formații ale sale) va deschide această sărbătoare a Zilelor Orașului Bocșa, începând cu ora 18.00.

Sărbătoarea va continua și în ziua de 15 iulie 2023, în aceeași locație din Bocșa Română, de la orele 19.00, cu un program de muzică dance susținut de îndrăgita și recunoscuta interpretă Andra, dar și de DJ consacrați.

După acest weekend artistic, va urma o săptămână cultural-spirituală. În data de 19 iulie 2023, de la ora 14.00, la Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” din Bocșa va avea loc cea de-a XVI-a ediție a proiectului „La Bocșa de Sf. Ilie”, un proiect care cuprinde o seamă de evenimente: va fi vernisată expoziția de pictură „Peisaje din Bocșa” semnată Nik Potocean, va fi lansat cel de-al doilea număr pe anul 2023 al revistei „Bocșa culturală”, revistă trimestrială, aflată în cel de-al XXIV-lea an de apariție; va fi omagiat maestrul Constantin Lucaci la 9 ani de la plecarea la cele veșnice, iar poeți din Bocșa, Reșița, Anina, Oravița, vor susține un moment poetic. Întâlnirea se va finaliza cu un pelerinaj la Mănăstirea Sf. Ilie din Vasiova, cunoscut fiind faptul că din seara zilei de 19 iulie încep rugăciunile hramului Mănăstirii, care se întind pe parcursul întregii nopți și se încheie în după-amiaza zilei de 20 iulie.

Weekendul va fi unul bogat în evenimente de tot felul!

 În data de 21 iulie 2023, în zona Stadionului „Izvor” din Bocșa Montană, iubitorii de muzică rock  se vor bucura de un spectacol al trupei „Cactus Jack” din Serbia, dar și de muzică de calitate oferită de DJ. Este evenimentul care deschide Concertul „Motors Rock” de la Bocșa, aflat la cea de-a II-a ediție, și organizat de orașul Bocșa în parteneriat cu inimoșii motocicliști de la MC TRUST.

Dimineața zilei de 22 iulie 2023 va fi dedicată sărbătorii Bisericii romano-catolice din Bocșa Montană la 300 de ani de la zidire. După Sf. Liturghie, iubitorii de carte pot participa la prezentarea Monografiei „Biserica romano-catolică din Bocșa Montană la tricentenar 1723 – 2023”autori Mihai Vișan și Gabriela Șerban, volum apărut sub egida Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea” în seria „Bocșa – istorie și cultură”.

Seara zilei de 22 iulie va aparține iubitorilor de muzică rock și se va încheia cu un concert incendiar al formației Cargo.

Organizatorii evenimentelor sunt Casa Orășenească de Cultură Bocșa, Biblioteca Orășenească „Tata Oancea”, Mănăstirea Sf. Ilie de la Izvor Vasiova și Biserica romano-catolică „Neprihănita Zămislire” Bocșa Montană, cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Bocșa, sub bagheta magică a inimosului primar, Mirel Patriciu Pascu.

Vă așteptăm alături de noi!

11 iulie 2023, ora 17.00, Liceul de Arte „Sabin Păuța“ Reșița, Sala „Lira“:

„Triumful pianului”: Concert de pian și prelegere Gregor Vidovic, în organizarea Consulatului Republicii Federale Germania din Timișoara.

11. Juli 2023, 17:00 Uhr, „Sabin Păuța“-Kunstlyzeum Reschitza, „Lyra“-Saal:

Gesprächskonzert „Der Triumphzug des Klaviers“ mit Gregor Vidovic. Klavierkonzert und Vortrag in der Organisation des Konsulats der Bundesrepublik Deutschland in Temeswar.

 Maestrul Constantin Lucaci s-a născut la Bocşa, jud. Caraș-Severin, pe str. Muncii nr. 15, în 7 iulie 1923, și s-a stins în 19 iulie 2014 la București. Este cunoscut mai ales datorită fântânilor cinetice care înfrumuseţează câteva oraşe importante din ţară şi sunt făurite de maestrul Constantin Lucaci.

În anii studenţiei a avut loc debutul său în artă, iar lucrarea „Înotătorul” îi aduce porecla de „Il genio” incluzându-l în Istoria artelor şi propus la Premiul de Stat.

Constantin Lucaci a inventat un pantograf spaţial, care a fost brevetat mai întâi în Italia şi Franţa, apoi în România. Oficiul de Stat pentru Invenţii a premiat pantograful considerându-l cea mai interesantă invenţie a anului 1957.

Urmează etapa figurativului în arta sa, dând naştere sculpturilor în granit şlefuit. În această perioadă a genului figurativ participă la nenumărate expoziţii din ţară şi străinătate. Figurativul i-a dezvoltat personalitatea artistică, iar la acest gen maestrul a renunţat când visurile sale n-au mai fost terestre, când ideile sale n-au mai fost reprezentate de figuri umane, ci de aştrii, de mişcarea spaţială, de misterul cosmic.

Urmează perioada călătoriilor de studii în Italia, dar şi în Franţa, iar oraşul luminilor îi stârneşte primele încercări de sculptură în oţel inoxidabil, proiectând opere mari şi medii, iniţiind ciclul de lucrări „Spaţiu şi lumină”.

Constantin Lucaci a imaginat pentru oraşele româneşti nişte centre artistice citadine, veritabile oaze de linişte, cu o concepţie modernă – sculptură monumentală şi joc de ape, muzică şi spectacol.

Fântânile maestrului Lucaci, simfonii ale apei izvorâte dintr-un suflet bântuit de stări contradictorii: frumos, armonie, visare, lumină, pace, pe de o parte, iar pe de altă parte trudă, tehnică, ştiinţă, rigurozitate, meticulozitate.

Prima fântână este cea de la Constanţa, în 1971. Urmează Turnu Severin 1979, Vaslui 1981, Reşiţa 1984, Brăila cu trei fântâni 1988- 1992, Giurgiu 2000, Alba Iulia 2007.

Cu fântâna de la Constanţa şi ciclul „Spaţiu şi lumină” începe zodia lui Constantin Lucaci, acestea consacrându-l ca un artist modern, un renascentist modern, un sculptor al metaforelor şi ideilor în inox.

Participă şi adună nenumărate premii de la expoziţii din ţară şi străinătate.

În 1982 primeşte din partea guvernului italian Ordinul „Cavaler al Meritului Republicii Italiene”, în 1984  Universitatea din Viena şi Fundaţia Alfred Toepfer cu sediul în Hamburg, Germania, îi acordă  premiul „Herder”, „Premiul Nobel al Estului”, devenind primul sculptor român care primeşte acest premiu, aşezându-l între personalităţile marcante ale artelor şi ştiinţelor spiritului din Europa.

Continuă organizarea de expoziţii în diverse oraşe din ţară şi străinătate, în 1999 i se atribuie Medalia de Aur la Bienala Internaţională Dantescă de la Ravena, iar în 2007, sub patronajul Vaticanului, în Pinacoteca Sanctuarului San Francesco di Paola, Italia, a fost inaugurată „Colecţia Constantin Lucaci”, fiind singurul artist român care beneficiază de acest privilegiu muzeistic din partea  Sfântului Scaun. „Un artist cu loc în orice proiect al lumii!” Astfel a fost perceput maestrul Constantin Lucaci. „Sculptând lumina” şi-a sculptat nemurirea.

Un strop din această lumină, o picătură din geniul maestrului se află şi la Bocşa. În Bocşa Montană, pe str. 1 Decembrie 1918 nr. 43. În data de 5 iunie 2012 la Bocşa a fost inaugurat Muzeul „Constantin Lucaci” – „Spaţiu şi lumină” Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea” revenindu-i onoarea să realizeze acest muzeu împreună cu maestrul, la inițiativa primarului Mirel Patriciu Pascu.

La propunerea Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea”, din anul 2008 maestrului Constantin Lucaci i se conferă Titlul de Cetățean de onoare al orașului Bocșa; tot atunci i se conferă și Titlul de Cetățean de onoare al județului Caraș-Severin.

Se stinge în seara zilei de 19 iulie 2014 la București și își doarme somnul de veci în Cimitirul Străulești 2 alături de mari artiști și importante nume ale artei românești.

Soția sa, Irina, s-a ocupat ca majoritatea lucrărilor artistului să nu fie risipite, ci să fie expuse privirilor oamenilor.

Irina, născută Tomescu,  s-a născut în Focșani la 10 aprilie 1925 și s-a stins în 28 martie 2021, în apartamentul din București. A fost întreaga sa viață soția, perechea, sprijinul și încurajarea maestrului Constantin Lucaci!

Tatăl Irinei absolvise dreptul, dar lucra ca militar artilerist, iar mama era casnică. În toamna anului 1952 Irina l-a cunoscut pe proaspătul absolvent de artă Constantin Lucaci, iar după numai șase luni s-au căsătorit. „Când l-am cunoscut pe Gin m-a luat de mână și nu mi-a mai dat drumul. De mână m-a ținut toată viața” mărturisea într-un interviu realizat în anul 2020, la momentul în care doamna Irina Lucaci a donat Primăriei Sectorului 1 de pe bulevardul Banu Manta din București cinci lucrări de sculptură realizate de maestrul Constantin Lucaci (1923 – 2014), lucrări care au reprezentat România la bienala de la Veneția în anul 1976. Sculpturile sunt un dar pentru București din partea Irinei Lucaci completând astfel seria de lucrări pe harta bucureșteană în care sunt incluse sculpturile din curtea TVR și sculpturile donate Teatrului Național.  Maestrul Constantin Lucaci este celebru în special pentru fântânile sale cinetice, dar și pentru sclupturi monumentale în piatră și oțel inoxidabil. Soția lui, Irina, rămâne în memoria celor care au cunoscut-o ca Doamna din umbra maestrului, sprijinul și puterea artistului, dar și pentru generozitatea cu care a înnobilat Bucureștiul cu lucrări valoroase realizate de sculptorul luminii. 

Irina s-a stins din pricina unor afecțiuni mai vechi, a fost înmormântată alături de maestru și, din cauza pandemiei, a fost condusă pe ultimul drum pământean de o mână de apropiați, într-o ceremonie decentă.

Dumnezeu să-i odihnească în pace și lumină!

P.S.

Mă leagă amintiri frumoase de această familie, iar dragostea și prietenia cu care ei m-au onorat nu pot fi transpuse în cuvinte. Erau niște povestitori desăvârșiți, iar clipele petrecute în compania lor, pentru oricine, ar fi fost un real câștig, deoarece povesteau întâmplări interesante, multe hazlii și aducătoare de voie bună. Erau înțelepți, generoși și… fără vârstă!

 Ne-am propus ca, împreună, să vizităm fiecare fântână făurită de maestru. Din păcate, nu am reușit să vedem împreună decât Reșița și Turnu Severin. Dar i-am promis că voi continua vizitarea acestora și că voi scrie despre fiecare. În mare măsură am reușit. Am căutat și admirat fântânile maestrului Lucaci, rămânându-mi nevăzută (până acum!)  cea de la Vaslui. Deși, am dobândit imagini ale acesteia, sper să reușesc să-mi țin promisiunea până la capăt. Fiindcă, acum, atât mai putem face: să ne onorăm promisiunile! Să ne îngrijim de „comorile” dăruite și să-i purtăm în rugăciuni. În veci pomenirea lor!

Referinţe: Mic dicţionar al personalităţilor culturale din Caraş-Severin/  Gheorghe Jurma: Reşiţa. 1976; Constantin Lucaci/ Romulus Balaban. Bucureşti: Meridiane, 1977; Nu vă doare depărtarea, domnule?…/ Dorina Sgaverdia. Reşiţa: Timpul, 2000; Constantin Lucaci. Metafora luminii/ Giorgio Segato. Bucureşti: Regia Autonomă „Monitorul Oficial”, [2001]; Constantin Lucaci/ Pietro Amato. Bucureşti: Regia Autonomă „Monitorul Oficial”, 2005; Constantin Lucaci în căutarea Legendei Personale/ Dorina Sgaverdia. Timişoara: Marineasa, 2008; Viață și memorii/ Mircea Ioan Popa.- Reșița: TIM, 2008, 2 vol.; Bibliografia revistei „Bocșa culturală” 2000 – 2009/ Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2009 (Bocșa – istorie și cultură); Bocşa din inimă/ Vasile Bogdan.- Reşiţa: TIM, 2008; Identitate şi destin cultural II/ Titus Crişciu.- Oraviţa, 2008; Memento. Evenimente și personalități din Banatul istoric./ Coord. Vasile C. Ioniță.- Editura Banatul Montan, 2008; Cărăşeni de neuitat XII/ Petru Ciurea şi Constantin Falcă. Timişoara: Eurostampa, 2011; Cărăşeni de neuitat XV/ Petru Ciurea şi Constantin Falcă. Timişoara: Eurostampa, 2012; Întâlniri cu destine: interviuri/ Adalbert Gyuris. Cluj-Napoca: Grinta, 2012; Cărăşeni de neuitat XIX/ Petru Ciurea şi Constantin Falcă. Timişoara: Eurostampa, 2013; Biblioteca, între datorie și pasiune/ Gabriela Șerban, Reșița: TIM, 2013 (Bocșa, istorie și cultură (30); Bibliografia revistei „Bocșa culturală” 2009 – 2013/ Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2014 (Bocșa – istorie și cultură); Cărăşeni de neuitat XXVII/ Constantin Falcă. Timişoara: Eurostampa, 2015; Cărăşeni de neuitat XXXIII/Constantin Falcă. Timişoara: Eurostampa, 2017; Cărăşeni de neuitat XL/ Constantin Falcă. Timişoara: Eurostampa, 2019; Bibliografia revistei „Bocșa culturală” 2014 – 2018/ Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2019 (Bocșa – istorie și cultură); Tangențe. Autografe și poveștile lor/ Adalbert Gyuris.- București: eLiteratura, 2019; Constantin Lucaci: Fântâna din centru/ Gheorghe Jurma.- Reșița: TIM, 2021.

Referințe: Petre Chichirdan. Irina Lucaci, femeia care a îmbogățit Bucureștiul cu un muzeu cu sculpturile lui Constantin Lucaci. În: Cultura Ars Mundi. Din 20 decembrie 2019;  http://www.culturaarsmundi.ro/irina-lucaci-femeia-care-a-imbogatit-bucurestiul-muzeu-cu-sculpturile-lui-constantin-lucaci/; Bocșa culturală. Anul XXII, nr. 2 (113)/ 2021.

Casa Bredicenilor din Lugoj ne-a fericit cu evenimente extraordinare, felicitări organizatorilor!!!

Joi, 06.07.2023 a fost despre „CARTEA CU PISICI”, editura Eurostampa, scrisă de poeta Mariana Angelica Liuba, iar noi care iubim enorm pisicile ne-am bucurat nespus de mult! Trăind în lumea pisicilor ne armonizăm sufletele și clipele.  

Au prezentat: Henrieta Szabo, Georgiana Anghel Gican, Gilda Radu și Adriana Weimer. Din volum au recitat: Luca Șerban Anghel Gican, Mia Rogobete, Gilda Radu. Talentatul Luca-Șerban Anghel Gican a susținut un moment muzical la orgă și a povestit despre lumea frumoasă în care trăiește.

Citind ”Cartea cu Pisici”, m-am întors în timp, dar nu înainte de a-i da un refresh prezentului, era nevoie de această curățire a ființei mele și vă spun și de ce. În primul rând m-a copleșit frumusețea lui Luca-Șerban, apoi trăirile poetei Mariana Angelica Liuba, trăiri puse în pagină cu atât de multă bucurie, am intrat în lumea copilăriei mele, acolo unde au existat pisicile pe care le-am iubit enorm și cărora le-am dedicat în gând sute de poezii atunci când îmi torceau în brațe și le pupam năsucul roz și lăbuțele pufoase, cum să nu iubești aceste suflete care trăiesc doar pentru a servi oamenilor armonie? Poeziile din Cartea cu Pisici în care apar Blăniță, Codiță, Zbârlica, Rică Iepurică, cățelul Toni, cățelul Pupi, Azorică, m-au trimis în brațele copilăriei mele care mă aștepta ca un copil, cred că de aceea se numește Copilărie. Acolo l-am întâlnit pe ”Zdreanță” din  poezia lui Tudor Arghezi, pe Aleodor Împărat, pe Greuceanu, dar și pe Zâna Zânelor din cartea lui Petre Ispirescu, sau Balada Greierului Mic a lui George Topârceanu.  Dar cine este de fapt Copilăria?

Copilăria este primul zâmbet, prima îmbrățișare, prima dorință, primul sărut, prima noapte traită cu lună plină, prima dimineață în care am simțit razele de soare pe fața mea, primii stropi de ploaie pierduți în părul meu, prima adiere de vânt ce mi-a trimis miros de parfum din câmpii, livezi, păduri, prima scăldare în apa rece a Cernei, copilăria este sâmburele inocenței a iubirii ce supraviețuiește în cutiuța inimii mele, Copilăria nu îmbătrânește niciodată! Datorită ei astăzi eu mă bucur de orice lucru, ființă, clipă, mă bucur că suntem astăzi aici, mă bucur că îmi trăiesc clipa pur și simplu și ființa mea nu este afectată de răutate, ură, invidie, doar bucuria de a savura momentul existenței. Copilăria mi-a dat curaj să pornesc pe drumul vieții, să dau culoare zilelor, să mă bucur de viață, copilăria este primul vers scris de mine într-o poieniță, deasupra tuturor caselor din sat, cu spatele la pădure, cu cerul în ochi și în mâini toate îmbrățișările pământului.

Citind ”Cartea cu Pisici” am înțeles cât de puternică este iubirea poetei Mariana Angelica Liuba pentru nepoțelul Luca Șerban cât și pentru viață, oameni, natură și animale, eu o felicit pentru curajul și talentul ei, pentru reîntâlnirea noastră cu minunata copilărie, am înțeles că nimic nu este întâmplător în această lume, toate trăirile din noi sunt împachetate și oferite cadou chiar vieții.

Să nu uităm că pisicile ne iubesc necondiționat, ele au puteri extraordinar de mari pentru a ne putea vindeca, pentru a ne putea calma, pentru a ne face să înțelegem că trebuie să oferim iubire pentru a fi iubiți cu adevărat. Sunt trimise cu un scop pe pământ și pentru asta le primim în viața noastră cu bucurie, ele dau sens copilăriei și merită să le scriem versuri.

Felicitări, Luca-Șerban Anghel Gican!

Felicitări, draga noastră prietenă Mariana Angelica Liuba!

Maria ROGOBETE    Membru UZPR     06.07.2023      Lugoj

Cu ocazia împlinirii a 25 de ani de funcționare a taberei pentru copii și tineret, drept centru de recreere, aflată în localitatea hunedoreană Izvoarele (construită de soții Iosefina și Gligor Hașa) am poposit și noi în mijlocul copiilor aflați aici și care sunt beneficiari ai Orfelinatului din cadrul Asociației  Misionar Umanitară „Maranata” Hunedoara.

Am consemnat condiții lăudabile de cazare și masă cu respectarea condițiilor igienico-sanitare, dar și pentru jocurile sportive (fotbal, volei etc.) sau creative.

Am mai notat grija și atenția deosebită în organizarea și desfășurarea activităților – dintre care nu au lipsit drumețiile oferite de o echipă profesionistă formată din educatoare, asistent medical, bucătăreasă și îngrijitoare, coordonată de Gligor Hada – cetățean de onoare al municipiului Hunedoara.

Mare a fost bucuria elevilor prezenți în această tabără, majoritatea elevi din ciclurile primar și gimnazial, de a participa – în urma propunerii noastre – la concursul de jurnalism, în organizarea ziarului „Accent Media” (director Cornel Poenar), cu tema „Tabăra de la Izvoarele și zilele de neuitat petrecute aici”.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Foto: Camelia Amarie

La Bocșa de Sf. Ilie, ed. a XVI-a, 2023

Loc de reculegere și rugăciune pentru eroi

A trecut puțină vreme de la momentul omagial desfășurat în localitatea hunedoreană Cinciș-Cerna, dedicat eroilor căzuți pe câmpurile de luptă și la a cărei reușită au contribuit din plin Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (președinte Sorin Stanciu) și ziarul „Accent Media” (director Cornel Poenar). Întâmplarea a făcut ca recent să stăm de vorbă cu ing. Victor Vitez și să abordăm retrospectiv evenimentul și rolul educativ și patriotic al acestuia. Cu o voce domoală și sigură, omul din fața noastră reflecta un sentiment de apreciere a valorilor care trebuie să definească pe fiecare român, printre care respectul pentru eroii căzuți în lupta pentru apărarea gliei strămoșești.

Am mai spicuit din spusele lui sincere: „De câte ori trec pe lângă Monumentul Eroilor din satul Cinciș-Cerna, acesta devine pentru mine loc de o emoționantă încărcătură sentimental-patriotică. Pentru mine acest monument este un îndemn de educare a tinerei generații în spiritul valorilor morale, un loc de reculegere și rugăciune pentru eroii neamului, pentru bunicul meu, Vitez Rudi, mort în război și tatăl meu, Vitez Șamu, rănit pe frontul de luptă la Carei, cu zeci de schije în picioare, mâini și gât.

Trecerea timpului nu va putea stinge tristețea din sufletele noastre, a urmașilor eroilor căzuți pe câmpurile de luptă, fond pe care mulțumesc Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și ziarului „Accent Media” pentru ideea de a tipări și a ni se oferi diploma cu genericul „Însemn de prețuire” în amintirea ostașilor care au luptat sau au căzut pe câmpurile de luptă în cele două războaie pentru apărarea gliei strămoșești, pe care, printre alții, eu am primit-o cu lacrimi în ochi, durere în suflet și nespusa dorință ca acolo sus, în seninul cerului Dumnezeesc, tatăl și bunicul meu să se bucure de o odihnă binemeritată”.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

7 iulie 2023, ora 16.30, Centrul German „Alexander Tietz” Reșița:

In memoriam Constantin Lucaci (*7 iulie 1923, Bocșa – †20 iulie 2014, București).

Manifestare și miniexpoziție comemorativă dedicată autorului Fântânii cinetice din centrul civic al Reșiței, la 100 de ani de la naștere.

 

7. Juli 2023, 16:30 Uhr, Deutsches „Alexander Tietz“-Zentrum Reschitza:

In Memoriam Constantin Lucaci (*7 Juli 1923, Bokschan – †20. Juli 2014, Bukarest).

Eine Veranstaltung in Erinnerung an den international anerkannten Bildhauer, Autor des kinetischen Springbrunnens im Zentrum Reschitzas, anlässlich dessen 100. Geburtstag.

Recent s-a finalizat – după cum ne spunea prof. Rodica PLEȘA (foto), Director Palatul Copiilor Deva – ediția a XXII-a a Festivalului Internațional de Folclor CARPATICA Deva, cu participarea ansamblurilor folclorice: MLADOST – Montana – Bulgaria, GIK BANAT PIONIR – Zrenjanin – Serbia, DREVAR – Krásno nad Kysucou – Slovacia, CUCOARA și FLOAREA DORULUI – Ratuș – Republica Moldova și bineînțeles România, PLAIURI SEBEȘENE – Palatul Copiilor Alba-Iulia – structura Sebeș –  Alba, MLĂDIȚE ARGEȘENE – Palatul Copiilor Pitești – Argeș, MOȘTENIREA – Baciu – Cluj, CIOBĂNAȘUL – Băuțar – Caraș-Severin, CUNUNIȚA – Palatul Copiilor Craiova -Dolj, FLORILE MOLDOVEI – Palatul Copiilor Iași, MUGURI DE BREAZA – Liceul Teoretic „Aurel Vlaicu” Breaza – Prahova, DOINA CASIMCEI – Casimcea – Tulcea, MUREȘUL – Ilia – Hunedoara, SILVANA – Deva – Hunedoara, HAȚEGANA – Hunedoara, PĂDUREANCA – Palatul Copiilor Deva – Hunedoara.

Evenimentul a debutat la Deva, cu parada portului popular și spectacolul de deschidere, la Centrul Cultural „Drăgan Muntean”. A continuat cu un spectacol folcloric de excepție, la Casa de Cultură din Municipiul Hunedoara, iar decernarea trofeelor festivalului și spectacolul de încheiere al celei de a XXII-a ediții, a avut loc la Casa de Cultură „Ioan Budai-Deleanu” din orașul  Geoagiu.

Au fost prezenți cu această ocazie aproximativ 450 de participanți, dansatori, instrumentiști, coregrafi, ghizi de grup, organizatori, care au reușit să prezinte publicului crâmpeie din folclorul zonei pe care au reprezentat-o, să ducă mai departe tradiția și să promoveze cultura și obiceiurile populare specifice.

De notat că s-au desfășurat spectacole de cea mai bună calitate, dansuri bine pregătite, fiind prezenți artiști de mare ținută, care mențin numele și renumele Festivalului Internațional de Folclor CARPATICA Deva.

Pentru că în derularea unui asemenea eveniment nu poate lipsi sprijinul partenerilor, doresc să le mulțumesc și să-mi exprim recunoștința pentru toți cei care au contribuit la reușita acestei ediții a festivalului.

Organizatori, alături de Palatul Copiilor Deva, au fost: prof. dr. Maria Ștefănie, Inspector Școlar General și echipa de la ISJ Hunedoara; Florin Oancea, primar și colectivele Primăriei și a Consiliul Local Deva; Cristian Fodor, director și colectivul de la Centrul Cultural „Drăgan Muntean” Deva.

Parteneri ne-au fost: Primar Dan Bobouțanu și colectivul de la Primăria Municipiului Hunedoara; Director Mariana Suciu Neidoni și echipa de la Casa de Cultură Hunedoara;  Primar Vasile Cărăguț și colectivul de la Primăria Orașului Geoagiu; Director Radu Barb și echipa de la Direcția Generală de Administrare Monumente și Promovare Turistică a Județului Hunedoara; Director Balazs Domokos și echipa de la Direcția Județeană pentru Sport; Manager Liliana Țolaș și echipa de la Muzeul Civilizației Dacice și Romane – Hunedoara – Deva; Director Adrian Liga și colectivul de la Liceul cu Program Sportiv „Cetate” Deva; Director Gabriel Tripa și colectivul de la Colegiul Național Pedagogic „Regina Maria” Deva; Director Csaba Balogh și colectivul de la Liceul Teoretic „Téglas Gabor” Deva; Director Octav Cismașiu și colectivul de la Liceul Tehnologic Agricol „Alexandru Borza” Geoagiu; Director Florin Popescu și colectivul de la Liceul Tehnologic „Ovid Densușianu” Călan și Mihaela Cutinici împreună cu echipa de la Florăria „Symbol” Deva.

Nu pot să nu adaug partenerii media: Accent Media, Antena 3, Info HD, Replica – Info HD, Servus Hunedoara, Ziar Arena, Ziarul Exclusiv, Hunedoara Liberă.

Doresc să le mulțumesc și să-i asigur de toată prețuirea, pe colegii mei de la Palatul Copiilor Deva, care s-au implicat cu deosebit profesionalism și dăruire în această manifestare și au fost gazde minunate pentru oaspeții noștri, participanți la festival.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Foto: Alex Jurca și Mihai Drăgoi

Cum toate poveștile încep cu „A fost odată” – după cum susținea prof. dr. Lavinia ILINA (foto), director adj. Liceul Tehnologic Energetic „Dragomir Hurmuzescu” Deva – încerc să istorisesc o poveste cu final fericit, cu și despre succes. Este firul întâmplărilor cuprins între intrarea, cu nouă ani în urmă, pe porțile școlii și ultimul clopoțel care vestește încheierea cursurilor de gimnaziu.
Rezultatele obținute la Examenul de Evaluare Națională au adus coronița pentru două eleve ale Liceului Tehnologic Energetic „Dragomir Hurmuzescu” din Deva: Alexandra BELEA (foto) și Irina MORAR (foto).

Este încununarea efortului acestor fete minunate, susținute de echipa de profesori extraordinari, care le-au coordonat (prof. Melania STANCIU și prof. Mirela VĂCĂREȚU) și sprijinite deplin de familiile lor.
Absolvente care au încheiat cu media 10 cei patru ani de gimnaziu, șefe de promoție, premiante la olimpiadele naționale, acestea au obținut la cele două probe ale Evaluării Naționale nota perfectă.
Am discutat cu cele două eleve în speranța ca vom afla „rețeta” pentru nota perfectă, dar și planurile de viitor ale acestora.
Alexandra Belea: Reușita ține de două aspecte: de voința proprie și de oamenii pe care îi avem alături. Vreau să le mulțumesc în primul rând tuturor profesorilor care mi-au fost mentori în toți acești ani, care m-au încurajat mereu să dau tot ce pot în orice situație și să privesc totul ca pe o oportunitate. De asemenea, doresc să îi mulțumesc familiei mele, care a crezut în mine și care m-a sprijinit în tot ceea ce am realizat.
Rețeta pentru succes? Nu sunt sigură că există o astfel de „rețetă”. Totul constă în cât de mult îți dorești ceva și ce ești dispus să faci ca să obții acel lucru. Este despre ce vrei și ce poți. Dacă ambele condiții sunt îndeplinite, nu poți eșua.
Irina Morar: Consider că succesul depinde de motivația și determinarea pe care le ai, dar și de oamenii care te susțin și te ajută. De aceea, le mulțumesc profesorilor și părinților pentru că m-au ajutat în acești ani și m-au învățat să fiu cea mai bună versiune a mea, mi-au oferit cunoștințele și încrederea necesare pentru a ajunge la rezultatele de astăzi. Fără ei, nu aș fi reușit. Sunt recunoscătoare școlii care m-a format și familiei mele.
– Despre planuri de viitor? Cum orice sfârșit e un nou început, ce visați pentru viitorul vostru? Cum vă vedeți peste 10 ani? Ce alegeri din prezent v-ar face fericite?
Alexandra Belea: Răspunsul meu este unul simplu: Voi fi o persoană bună, încrezătoare și ambițioasă, indiferent unde mă va purta viața.
Irina Morar: Deși viitorul este plin de necunoscut, am încredere că voi putea să îmi urmez visurile și să fac ceea ce îmi place. Sper că voi putea deveni o persoană mai bună și mai încrezătoare și că voi continua să îi fac mândri pe cei din jurul meu, prin tot ceea ce voi realiza. Vreau să nu înșel așteptările tuturor acelora care cred în mine.
Le doresc succes adolescenților aflați la începutul anilor de liceu. Mă bucur că am făcut parte din povestea lor și mă mândresc că li se luminează chipul când vorbesc despre școală și oamenii ei.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Purtătorul de cuvânt al Inspectoratulului de Jandarmi Județean „Decebal” Hunedoara, locotenent Murguleț Denis Luiza, ne-a transmis în interesul cititorilor și nu numai, pentru publicare, recomandări utile ale jandarmilor hunedoreni.
Astfel, având în vedere intensificarea apelurilor la numărul unic de urgență 112 prin care a fost sesizată prezența urșilor în intravilanul unor localități de pe raza județului Hunedoara, se aduce la cunoștința cetățenilor faptul că Inspectoratul de Jandarmi Județean Hunedoara acționează în permanență pentru siguranța cetățenilor, jandarmii fiind pregătiți și echipați să intervină în caz de necesitate.
Cetățenii care sesisează prezența unui urs în proximitatea zonelor locuite, fiind necesară intervenția imediată a autorităților, pot apela numărul unic de urgență 112, iar în urma apelului se va constitui o echipă de intervenție, din care va face parte și personalul structurilor de jandarmi competent teritorial, aflat în serviciu în zona unde a fost semnalată prezența exemplarului de urs.
În ceea ce privește modalitatea de intervenție, potrivit OUG nr. 81/2021, aceasta se efectuează gradual prin următoarele metode: alungare prin diverse mijloace, tranchilizare și relocare și extragere prin eutanasiere sau împușcare, nivelul de risc fiind analizat la fața locului de către echipa de intervenție.
Pentru prevenirea situațiilor de pericol în localitățile din județul Hunedoara unde a fost semnalată prezența urșilor, jandarmii recomandă cetățenilor următoarele:
• nu depozitați deșeurile menajere la întâmplare, ci puneți-le într-un tomberon care poate fi blocat;
• nu lăsați în mașină resturi de carne, pește sau fructe cu miros puternic;
• după ce ați făcut grătar sau ați gătit la ceaun, spălați toate ustensilele și depozitați-le în casă;
• hrana animalelor nu o lăsați în afara gospodăriei, iar după hrănirea acestora spălați cât mai bine recipientele din care au fost hrănite și țineți-le înăuntru;
• zărind un urs, nu încercați să îl hrăniți sub nicio formă și încercați pe cât posibil să nu îi atrageți atenția asupra dumneavoastră;
• dacă vedeți un urs când călătoriți cu mașina, nu-l urmăriți sub nicio formă și nu ieșiți din autoturism;
• nu vă faceți fotografii/ selfie cu urșii, oricât de inofensivi ar părea;
• evitați pe cât posibil să vă deplasați singuri în zone împădurite din afara gospodăriilor;
• apelați numărul unic de urgență 112 pentru a solicita ajutorul autorităților în toate situațiile în care considerați / constatați că vă aflați în pericol.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR