Angela Monica Jucan
2 decembrie 1952-29 iulie 2023

„Să nu priveşti înapoi! Nevasta lui Lot a privit şi s-a făcut stâlp de sare. În legendă, Orfeu a privit şi a pierdut-o definitiv pe Euridice. Să priveşti înainte!”

Așa își începea un articol buna și apreciata noastră colegă Angela Monica Jucan. Un om frumos, funciar bun, inteligent, integru, demn, discret. Așa a trăit, mai ales discret. Discret a și plecat. Am aflat și am rămas tăcuți. Tăcuți și implacabili.

Există momente în viață, când cuvintele sunt de prisos. Nimic nu mai ajută acolo unde absența se instaurează subit. Ce simțim? Gol și profundă părere de rău!

Noi îi vom urma îndemnul: vom privi înainte, dar nu o vom uita, o vom purta în gând și, discret, din când în când, vom  însăila câteva rânduri pentru a oglindi amintirile comune și aprecierea noastră, chiar dacă, poate, am exprimat-o mai rar, tocmai pentru a nu o copleși cu vreun compliment, pe care, din modestie și timiditate, nu l-ar fi putut purta.

Dumnezeu să te ierte și să te odihnească în Împărăția Sa!

Colectivul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

*************

Angela Monica Jucan s-a născut la 2 decembrie 1952, în Cluj-Napoca. În anul 1976 a absolvit Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. A fost profesor la Școala Generală Gersa I, com. Rebrișoara, jud. Bistrița-Năsăud (1976-1982), registrator medical la Spitalul Clinic de Adulți Cluj-Napoca (1982-1990), bibliotecar la Biblioteca Județeană „Octavian Goga” Cluj-Napoca (1990-2002). Începând cu anul 2002 până la pensionare (2018) a fost bibliotecar la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare. Din anul 2004, a făcut parte din colectivul redacțional al revistei de specialitate a bibliotecii „Bibliotheca septentrionalis”, iar între anii 2010-2014, a fost coordonatorul acestei reviste. În anul 2011 a înființat revista-blog cu apariție cotidiană „e-Bibliotheca septentrionalis”, pe care a condus-o până la pensionare.

A debutat publicistic după vârsta de 40 de ani și editorial, câțiva ani mai târziu, cu volumul Optimismul bacovian (Cluj-Napoca, Editura Dokia, 1999). Este autoarea documentarelor bibliografice dedicate lui Aurel Pop (2009), Înaltpreasfințitului Justinian Chira, arhiepiscopul Maramureșului și Sătmarului (2011), lui Viorel Thira (2011), Echim Vancea (2011), Vasile Borca (2013), Lucian Perța (2013), Gheorghe Pop (2014). A abordat cunoscutul personaj Păcală al lui Petre Dulfu dintr-o perspectivă originală, elaborând cartea de interpretare critică cu titlul Patologia lui Păcală sau simptomatologia sănătății (Baia Mare, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu”, 2006), iar mai apoi, în urma unei riguroase cercetări, iese de la tipar volumul Înstelatul Finteuş, editată de Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” din Baia Mare, 2018.

Alte lucrări: Biruirea de sine: [volum omagial consacrat lui Mircea Vulcănescu] (cu Cornel Oneț) (2004); Sunt ani la mijloc și-ncă mulți vor trece: Teodor Ardelean – 60 (cu Adrian Pop) (2011); Sînt suflet în sufletul neamului: Andrei Dragoș – 65 (2012).

A colaborat la: „Adevărul de Cluj”, „Agora literară”, „Cetatea culturală Curierul Primăriei Municipiului Cluj-Napoca”, „Inițiativa particulară”, „Scutul patriei”, „Tribuna afacerilor” toate din Cluj-Napoca. A fost membru fondator al Ligii Scriitorilor Români, înființată în anul 2006. În anul 2012, în cadrul Colocviului anual al bibliotecarilor din Maramureș i-a fost înmânată diploma „Cel mai bun bibliotecar al anului”.

Premii literare: premiul al II-lea la cea de-a IV-a ediție a Concursului Național de Creație Literară, Poezie și Eseu „Octavian Goga – mult iscusita vremii slovă”, secțiunea eseu, Ciucea (1998); premiul secțiunii eseu la cea de-a VI-a ediție a Concursului Național de creație Literară „Pavel Dan”, Turda (2000); premiul „Mihai Eminescu” la ediția a II-a a Concursului Interjudețean de eseistică „Mihai Eminescu, Cluj-Napoca (2001); premiul I la Concursul Național de Creație Literară și Publicistică „Radu Selejan”, ediția a IV-a, secțiunea exegeză, Sibiu (2005).

A încetat din viață la 29 iulie 2023.

În veci pomenirea ei!

In memoriam Angela Monica Jucan – expoziție realizată la Sala de lectură carte a Bibliotecii Județene „Petre Dulfu”

Inspectoratul Teritorial de Muncă Hunedoara – după cum ne spunea Cristina Creț, consilier CRP – a întreprins o serie de acțiuni, constând în controale inopinate, în vederea verificării modului de respectare a O.U.G. nr. 99/2000, precum și a legislației adiacente privind respectarea normelor de securitate și sănătate în muncă, având ca principal obiectiv activitatea lucrătorilor desfășurată în spații deschise, în aer liber.
S-au luat toate măsurile necesare în vederea informării angajatorilor și a angajaților privind principalele obligații și drepturi ce le revin pe perioada în care temperaturile depășesc 37 grade celsius sau indicele temperatură umezeală este mai mare de 80 unități și s-au efectuat verificări privind aplicarea corectă a prevederilor legale.
Au fost efectuate în teren verificări, fiind informați, atât angajații, cât și angajatorii, asupra drepturilor și obligațiilor ce le revin în condițiile climatice existente.
În condițiile depistării unor abateri de la legislația muncii, în domeniul securității și sănătății în muncă, au fost efectuate un număr de 25 de controale, din care finalizate 20, până în prezent fiind dispuse 11 măsuri, aplicându-se un număr de 4 avertismente, 6 amenzi contravenționale, în sumă de 25.000 lei, iar o activitate constând în săpături șanțuri fiind sistată.
Inspectoratul Teritorial de Muncă Hunedoara asigură în permanență atât angajatorilor, cât și angajaților informațiile necesare desfășurării activității în condiții legale în contextul O.U.G. nr.99/2000.
În sensul O.U.G nr.99/2000, prin temperaturi extreme ridicate se înţeleg temperaturile exterioare ale aerului, care depăşesc +37 grade C sau, corelate cu condiţii de umiditate mare, pot fi echivalate cu acest nivel (indicele temperatură – umiditate depăşeşte pragul valoric de 80). Menţinerea temperaturilor extreme pe o perioadă de cel puţin două zile consecutiv, obligă angajatorul la aplicarea prevederilor prezentei Ordonanțe.
Conducerea Inspectoratului Teritorial de Muncă Hunedoara (I.T.M. Hunedoara) recomandă tuturor angajatorilor, respectarea prevederilor legale privind măsurile ce trebuie aplicate în perioadele cu temperaturi extreme pentru protecţia persoanelor încadrate în muncă.
În acest sens, pe parcursul întregii perioade în care se vor înregistra temperaturi ridicate, I.T.M. Hunedoara va efectua controale la angajatorii de pe raza județului, privind verificarea modului de respectare a prevederilor O.U.G. nr.99/2000.
În conformitate cu prevederile Ordonanţei sus-menţionate, pentru desfășurarea în condiții optime a activității în perioada de caniculă, se prevede un set de reguli de securitate și sănătate în muncă în perioadele cu temperaturi extreme, astfel angajatorii sunt obligaţi să ia următoarele măsuri minimale pentru menţinerea stării de sănătate a salariaţilor care lucrează în aer liber: reducerea intensității și ritmului activității fizice; asigurarea ventilației la locurile de muncă; alternarea efortului dinamic cu cel static; alternarea perioadelor de lucru cu perioadele de repaus în locurile umbrite, cu curenți de aer; asigurarea apei minerale, 2-4 litri/persoană/schimb; asigurarea echipamentului de protecție.
Angajatorii care nu pot asigura condiţiile de mai sus, vor hotărî de comun acord cu reprezentanţii sindicatelor sau cu reprezentanţii aleşi ai salariaţilor, după caz, modificarea programului de lucru și eșalonarea pe două perioade – dimineața până la ora 11:00 și după-amiază, de la ora 17:00.
Pentru prevenirea unor îmbolnăviri profesionale determinate de lucrul în condiţii de temperaturi extreme, angajatorul trebuie să ia următoarele măsuri: asigurarea examenului medical la angajare şi a controlului medical periodic, urmărind depistarea precoce a contraindicaţiilor pentru muncă la temperaturi crescute sau scăzute; asigurarea primului ajutor şi a transportului la cea mai apropiată unitate sanitară a persoanelor afectate; trecerea, după posibilităţi, în alte locuri de muncă sau reducerea programului de muncă pentru persoanele cu afecţiuni, care au contraindicaţii privind munca la temperaturi extreme.
Totodată, vă informăm că nerespectarea acestor obligații atrage sancțiuni contravenționale, care pot varia între 1.500 lei și 2.500 lei.
Inspectoratul Teritorial de Muncă Hunedoara vine în ajutorul angajatorilor și a angajaților punând la dispoziția acestora informațiile necesare desfășurării activității în condiții legale în contextul O.U.G. nr.99/2000.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Există oameni despre care ți-e greu să vorbești, deoarece cuvintele sunt sărace pentru a descrie personalitatea acestora sau, pur și simplu, pentru a-ți exprima admirația și prețuirea!

Există oameni care, prin delicatețe și generozitate, îți dau curaj și te inspiră! Te îndeamnă spre acțiuni de care nu credeai că ai fi capabil, spre proiecte pe care, în mod normal, nu ai fi îndrăznit să le întreprinzi.
Există oameni care, prin răbdarea și încrederea acordate, te ajută să te schimbi din oricine în cineva!
Astfel de oameni sunt oamenii de incontestabilă valoare! Iar unul dintre aceștia este maestrul Cornel Ungureanu!
Născut în 3 august 1943 la Lugoj, Corneliu Tiberiu Ungureanu a absolvit Școala elementară din Zăgujeni, Liceul „Traian Doda” din Caransebeș, Facultatea de filologie a Universității din Timișoara și Doctoratul în filologie, urmând o carieră firească atât în plan universitar, cât și literar, clădind o reală personalitate culturală, un veritabil critic, istoric literar și eseist.
Profesor, apoi referent literar la Teatrul de Stat „Matei Millo” din Timișoara, redactor, secretar de redacție și redactor-șef adjunct la revista „Orizont”, președintele Filialei din Timișoara a Uniunii Scriitorilor (din 1990 până în prezent), profesor la Facultatea de Litere și Filosofie din Timișoara, sunt câteva dintre activitățile pe care Cornel Ungureanu le-a desfășurat cu măiestrie de-a lungul vremii, iar pe unele încă le desfășoară.
Scriitor prolific, cunoscut în țară și în străinătate, multe dintre volumele sale se bucură de traduceri reușite.
A debutat publicistic cu critică literară în „Scrisul bănățean” (1962) și de atunci continuă să publice în nenumărate periodice din țară și străinătate.
Debutul editorial se produce în 1975 cu volumul „La umbra cărților în floare”, un mănunchi de cronici literare „echilibrate și decente” (Nicolae Manolescu), și continuă cu excepționale cărți de istorie și critică literară, iar după 1990 manifestă un interes aproape exclusiv pentru geografia și istoria literară: „Geografia literară, așa cum o concepe, studiază literatura Provinciei sau mai târziu pe aceea din Mitteleuropa ori pe aceea a exilaților, redefinind «centrul prin echivalențele cu periferia»; istoria, la rândul ei, constă în refacerea unor dosare privitoare la opere uitate, pierdute sau ignorate, datorate fie unui I. Slavici, fie unui I.D. Sârbu.” (Nicolae Manolescu în „Istoria critică a literaturii române”).
Merită a fi amintite volume precum: „Proză și reflexivitate” (1977); „Contextul operei” (1979); „Proza românească de azi. I. Cucerirea tradiției” (1985); „Imediata noastră apropiere” (vol. I, 1980 și vol. II, 1991); „Mircea Eliade și literatura exilului” (1995); „La Vest de Eden. O introducere în literatura exilului” (vol. I, 1995 și vol. II, 2000); „A treia Europă” (1997); „Fragmente despre teatru” (1997); „A muri în Tibet” (1998); „Europa Centrală. Memorie, paradis, apocalipsă” (în colaborare, 1998); „ Introducere în viața și opera lui Petru E. Oance (Tata Oancea), poet, sculptor și jurnalist” (1999); „Despre regi, saltimbanci și maimuțe” (vol. I, 2001 și vol. II, 2003); „Mitteleuropa periferiilor” (2002); „Ioan Slavici: monografie” (2002); „Geografia literară” (2002); „Geografia literară a României, azi” (vol. I-IV, 2003 – 2006); „Despre Cercul literar de la Sibiu. Intervalul timișorean” (2004); „Europa Centrală, Geografia unei iluzii” (2004); „Sorin Titel” (2005); „Octavian Goga, monografie” (2007); „Istoria secretă a literaturii române” (2007); „Petre Stoica și regăsirea Europei Centrale” (2010); „Șantier 2. Un itinerar în căutarea lui Micea Eliade” (2010); „Zilele și nopțile săptămânii. O introducere în opera lui D.R. Popescu” (2014); „Literatura Banatului” (2015); „Arta paricidului la români” (2016); „Dialoguri. Pagini de jurnal” (2021) etc; dar și volume semnate în calitate de coautor cum ar fi: „Ioan Holender. De la Viena la Timișoara” (2014), „Antologia literaturii dialectale bănățene” (2017) ș.a.
Cu un simplu search pe Google putem accesa nenumărate informații de și despre cărturarul Cornel Ungureanu și opera sa, dar și răsfoind tradiționalele dicționare, lexicoane sau enciclopedii de literatură: de la „Prima verba” a lui Laurențiu Ulici (1978) la „Pâinea noastră cea de toate zilele” a lui Ovid S. Crohmălniceanu (1981); de la „Critici români de azi” a lui Gheorghe Grigurgu (1984) la „Literatura Română Contemporană” a lui Laurențiu Ulici (1995); de la „Dicționarul scriitorilor din Caraș-Severin” (1998) la „Dicționarul scriitorilor din Banat” (2005), de la „Istoria critică a literaturii române” a lui Nicolae Manolescu (2008) la „Enciclopedia Banatului. Literatura” (2016) ș.a.m.d.
Astăzi, la ceas aniversar, dorim să ne alăturăm celor care transmit maestrului Cornel Ungureanu gânduri bune, neuitând faptul că, în toate vremurile – mai bune și mai grele -, omul, scriitorul, cărturarul Cornel Ungureanu a fost alături bibliotecii bocșene și managerului ei. Ne-a onorat cu încredere și generozitate, mai mult, ne-a onorat cu prietenia domniei sale!
Din primele rânduri afirmam că e extrem de greu să scrii și să vorbești despre oameni-legendă, personalități marcante despre care vorbește însăși bogata și diversificata lor activitate! Așadar, asigurându-vă de toată dragostea și prețuirea, am să mă limitez, cu gratitudine, la un sincer Mulțumesc!
La mulți ani, maestre! Să ne trăiți și să fiți mereu „în imediata apropiere” a Bocșei culturale!

von Erwin Josef Ţigla

Miercuri seara, în noua locație ARChA a Universității Politehnica din Timișoara, am fost din nou mândru de a fi reșițean… Și acest lucru nu datorită mie sau mediului în care activez, ci datorită faptului că Reșița și Gărâna au fost unul din punctele forte ale serii, datorită Oanei Stănescu, reșițeanca noastră arhitectă, umblată în lumea largă, de la est la vest, din nord în sud, mult apreciată și căutată.
Evenimentul-spectacol la care am participat alături de persoane importante timișorene, dar îndeosebi foarte mulți studenți, tineri iubitori de frumos, s-a desfășurat în cadrul proiectului „Capitala Culturală cu Cătălin Ștefănescu” a Universității Politehnica Timișoara. Timp de zece seri, între 15 și 30 iulie, renumitul realizator al emisiunilor TVR „Garantat 100%” i-a avut ca invitați în ARChA tot atâtea personalități recunoscute și apreciate pe plan internațional, fiecare în domeniile sale de activitate.
În 26 iulie, invitata serii a fost Oana Stănescu, cea care a dus prin, locul nașterii și formării primare, Reșița și Banatul Montan pe mapamond. Bineînțeles, prin multă, multă muncă, așa cum nu de puține ori evidenția în cadrul dialogului. Fie că a fost în Europa, fie în Statele Unite ale Americii, fie că a fost în Japonia sau Africa de Sud, Oana Stănescu a fost căutată și apreciată pentru dedicația ei pentru arhitectură.
De ce am fost în acea seară de miercuri mândru că sunt reșițean? Pentru faptul că în cadrul acestui dialog, Oana Stănescu, dar și Cătălin Ștefănescu nu au amintit de Reșița și Gărâna (unde părinții ei au o casă de vacanță) doar o singură dată, ci de foarte multe ori… Și bineînțeles, unul dintre planurile centrale ale dialogului a fost și cel al proiectului cu Funicularul reșițean, care a însemnat pentru Oana noastră lucrarea de diplomă, putem spune punctul de plecare pentru ceea ce reprezintă astăzi proiectul din municipiul de pe Bârzava, finanțat european.
Oana Stănescu: reșițeanca noastră a strălucit în 26 iulie pe harta Capitalei Europene a Culturii, 2023, și noi, puținii reșițeni aflați atunci în ARChA, pe lângă ea…

25 iulie 2023, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz” Reșița:

Prezentare de carte: „Semn de suflet“, autor: Ion Grecu. Cartea a apărut la Editura „Hoffman”, Caracal, 2023.

24 – 30 iulie 2023, Galeria Direcției pentru Cultură Caraș-Severin, Reșița:

Vernisaj: 24 iulie 2023, ora 15.00.

Expoziție de artă plastică Doina și Gustav Hlinka, coordonatorii Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“.

 

Centrul de Cultură și Artă este o instituție subordonată Consiliului Județean Hunedoara și are în componența sa trei departamente: Școala Populară de Arte, Ansamblul Folcloric Profesionist „Drăgan Muntean” și Centrul pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale.
– Domnule Ciprian Nicolae Roman, în calitatea dvs. de manager al Centrului de Cultură și Artă, veniți cu amănunte.
– Conduc această instituție din luna aprilie 2017, perioadă în care alături de colegii mei am încercat să realizăm activități, acțiuni, evenimente culturale având ca obiective promovarea județului nostru, descoperirea și promovarea tinerilor talentați, păstrarea și conservarea patrimoniului cultural tradițional.
Am gândit funcționarea acestei instituții în trei direcții, fiecare cu specificul ei:
• Ansamblul Folcloric Profesionist „Drăgan Muntean” – un ansamblu tânăr care a împlinit la
1 iunie 10 ani de la înființare. Orchestra și dansatorii ansamblului au reușit prin muncă și dăruire să devină o emblemă a județului Hunedoara cucerind publicul hunedorean, și nu numai, prin spectacole și concerte de excepție. Sunt convins că foarte mulți dintre cititori au participat sau urmărit evenimente precum „Serbările Naționale Țebea”, Festivalul Concurs de muzică populară „Drăgan Muntean”, Festivalul Taragotului, Sărbătoarea Pădurenilor, unde orchestra dirijată de maestrul George Cîlțea împreună cu dansatorii coordonați de Cătălin Bălan au reușit să demonstreze că sunt cu adevărat profesioniști. Prezențele ansamblului la evenimente mari, evenimente importante în orașe precum Iași sau Timișoara alături de alte ansambluri profesioniste din țară au fost de fiecare dată însoțite de aplauze și succes spunând pe scenă cu mândrie că noi venim din Hunedoara. Alături de interpreți valoroși pe care îi are această zonă sau interpreți de seamă din alte zone ale țării, Ansamblul Folcloric Profesionist „Drăgan Muntean” s-a impus ca una dintre cele mai apreciate instituții de profil din țară.
• Școala Populară de Arte funcționează cu clase de canto muzică ușoară și populară,
instrumente de suflat, instrumente cu clape, arta lemnului, pictură, dans popular, cu un număr de 250 de elevi, având secții în Deva, Hunedoara, Brad, Petroșani și Lupeni. Școala își propune pe lângă componența educativă a tinerilor talentați, să reprezinte și o pepinieră pentru Ansamblul Folcloric Profesionist „Drăgan Muntean”, dar și o bază pentru anumite evenimente organizate pentru artiști amatori. Timpul a dovedit prin rezultatele elevilor noștri că activitatea cadrelor noastre este una foarte bună, majoritatea artiștilor consacrați de astăzi au fost elevii acestei școli.
• Centrul pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale – este departamentul
responsabil pentru activitatea de culegere, păstrare și promovare a tot ceea ce înseamnă cultura tradițională a județului Hunedoara. Colegii din acest departament reușesc să editeze în fiecare an lucrări de specialitate foarte apreciate la nivel național. Sub conducerea profesorului Mircea Lac, tezaur uman viu al județului Hunedoara, prezentăm celor interesați Revista „Miorița” aflată astăzi la cel de-al XXVIII-lea număr. Această revistă se găsește și în format electronic și a adunat în paginile sale documente, studii și cercetări din toate subzonele județului care vor rămâne peste timp generațiilor viitoare. Tot la acest capitol vorbim și despre un alt proiect care s-a dovedit a fi de succes și anume „Colecția de valori hunedorene”. Volumele apărute în această colecție reprezintă de asemenea o bază de date bogată pentru cei interesați. Ne bucură faptul că foarte mulți dintre cei care susțin lucrări de specialitate apelează la aceste lucrări ale noastre pentru că acolo găsesc mare parte dintre informațiile necesare, acestea fiind rezultatul unei munci de 30 de ani și așa cum spuneam, cel mai important lucru este faptul că nu se pierd cunoștințele noastre despre satul hunedorean.
… Așadar, o prezentare în mare a activității Centrului de Cultură și Artă, o activitate ce presupune implicare, studiu, dăruire, profesionalism și responsabilitate. Să nu uităm că activitatea noastră este una adresată publicului, fie că vorbim de concerte, emisiuni, publicații sau act educațional, iar publicul ca beneficiar final este cel care analizează, respectă și apreciază munca noastră.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

1. Prelegeri, după-amiezi de video, activități specifice de păstrare a identității etnice

• Locurile de desfășurare, din Reșița, a celor mai multe manifestări cu oaspeți din țară și de peste hotare: Biblioteca Germană „Alexander Tietz“, care funcționează ca secție a Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici“ Caraș-Severin (edificiu cunoscut și sub denumirea de Centrul German „Alexander Tietz“), apoi sediul asociației din str. Oituz și Centrul Social „Frédéric Ozanam”;
• Au fost organizate manifestări specifice pentru perioada de Advent 2022 (de dinaintea Sărbătorii Crăciunului), cele de Fășang 2023 și de Paști, altele au fost dedicate Zilei Internaționale a Femeii, în martie, a Copilului, în iunie, Zilei Mondiale a Fotografiei (19 august), Zilei Limbii Germane (10 septembrie), Zilei Mondiale a Inimii (29 septembrie), Zilei Unității Germane (3 octombrie), Zilei Națională de comemorare a Holocaustului în România (9 octombrie), Zilei încoronării Regelui Ferdinand I al României (100 de ani de la eveniment – 15 octombrie 1922), Zilei Armatei Române (25 octombrie), celei a Cititului în Limba Germană (18 noiembrie), Zilei Naționale a Minorităților din România (18 decembrie), Zilei Naționale a Culturii Române, în ianuarie, Zilei Internaționale a Cititului Împreună (1 februarie), Zilei Naționale a Lecturii (15 februarie), Zilei Internaționale a Limbilor Materne (21 februarie), Zilei Mondiale a Poeziei (21 martie), Orei Pământului (25 martie), Zilei Internaționale a Cărții (23 aprilie) și a Dansului (29 aprilie), Zilei Europei (9 mai), Zilei Mondiale a Diversității Culturale (21 mai), apoi Fête de la Musique (21 iunie) și Zilei de înființare a Federației Internaționale a Filateliei – F.I.P. (18 iunie);
• Continuarea proiectelor dedicate sărbătoririi celor 250 de ani de industrie la Reșița (2021) și a celor 150 de ani de la fabricarea primei locomotive cu abur pe teritoriul de azi al României (2022), dar și debutul unui nou proiect, dedicat împlinirii a 120 de ani de la începutul construirii Sistemului hidroenergetic Reșița – Secu – Văliug – Semenic, 1903 – 2023, toate inițiate și organizate și cu sprijinul etniei germane din municipiul de pe Bârzava: diferite manifestări de cultură muzicală, expoziții de artă plastică, întâlniri literare și de dezbateri spirituale și culturale, conferințe ș.a.m.d.;
• Participarea tuturor formațiilor germane, la Reșița, la Festivalul „Etnica” al Primăriei municipiului de pe Bârzava, ediția a III-a, în data de 30 iunie 2023 (ziua etniei germane în cadrul festivalului);
• Prelegeri cu varii subiecte, susținute de invitați din țară și de peste hotare;
• Întâlniri de suflet cu personalități din varii medii culturale locale, naționale și internaționale;
• Manifestări in memoriam pentru cei care au trecut în eternitate și care ne-au fost aproape sau și-au adus o importantă contribuție la istoria și cultura locului;
• Formația de dansuri populare germane „Enzian”, condusă de familia Marianne și Nelu Florea, reprezintă unul dintre pilonii principali ai activităților noastre culturale. În prezent funcționează o echipă de copii / tineri și o echipă de adulți;
• Ediția a XXIV-a a manifestării „Gărâna Culturală“, desfășurată în 17 – 18 septembrie 2022, gândită ca o repetiție generală pentru „Decada Culturii Germane în Banatul Montan”;
• Ciclul de manifestări „Toamna Culturală Germană la Reșița”, ediția a XX-a, 1 – 29 noiembrie 2022, având în plan central sărbătorirea a 35 de ani de activitate a Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița;
• Ciclul de manifestări „Primăvara Culturală Germană la Reșița”, ediția a XXI-a, 2 – 24 mai 2023, având în plan central Ziua Europei;
• Întâlnirea de vară a membrilor Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților din Reșița (ediția a VI-a), din 1 august 2022;
• Manifestarea „Confluențe în luna lui secerar: Poezie, artă plastică, fotografie și muzică la ceas de seară”, ediția a IV-a, 19 august 2022;
• Manifestarea „Prima zi a Răpciunelui, sub semnul culturii”, ediția a III-a, 1 septembrie 2022;
• Manifestarea „La mijloc de Răpciune, sub semnul culturii”, ediția a II-a, 15 septembrie 2022;
• Sărbătorirea Zilei Banatului în data de 21 iulie 2022, cu oaspeți din Banatul Sârbesc, reprezentanți ai etniei române, și sărbătorirea aceleași zile, anul acesta, antemergător, în 15 iulie 2023, de data aceasta la etnia română din Banatul Sârbesc, la Panciova, în Banatul de Sud;
• În perioada 4 și 5 iunie 2023, s-a desfășurat la Reșița și Steierdorf – Anina cea de a XXVI-a Întâlnire a stirienilor, cu participarea delegațiilor din România, Slovenia și Austria: Asociația Culturală Graz, Asociația Culturală a Femeilor Germane „Poduri“ Maribor, Slovenia, precum și filialele Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin;
• Pentru etnia germană din Banatul Montan și nu numai, anul 2023 oferă posibilitatea de a-l omagia pe Alexander Tietz, cu prilejul împlinirii a 125 de ani de la naștere și a 45 de ani de la trecerea sa în eternitate, totodată și pe scriitorul stirian Peter Rosegger, de la a cărui naștere se împlinesc anul acesta 180 de ani, iar de la trecerea sa în eternitate, 105 ani. Totodată, în anul 2023 se împlinesc 305 de ani de la colonizarea Banatului Montan și cu germani, 1718 – 2023;
• Etnia germană din Banatul Montan este angrenată în diferite activități în cadrul programului „Timișoara – Capitala Europeană a Culturii, 2023”.

1. „Decada Culturii Germane în Banatul Montan“, activități literare, apariții editoriale și audio-video

• Ediția a XXXII-a a „Decadei Culturii Germane în Banatul Montan” s-a desfășurat în 10 zile pe tot parcursul lunii octombrie 2022, cu 51 de manifestări în următoarele 14 localități: Baziaș, Bocșa, Caransebeș, Deta, Dognecea, Gărâna, Moldova Nouă, Oravița, Oțelu Roșu, Radna, Reșița, Steierdorf – Anina, Sasca Montană și Văliug. Punctele centrale ale Decadei le-au constituit următoarele: Sărbătoarea „Heimat“-ului germanilor din Banatul Montan, ediția a XXIX-a, organizată la Gărâna, sărbătorirea Zilei Unității Germane și a 30 de ani de la semnarea Tratatului între România și Republica Federală Germania privind cooperarea prietenească și parteneriatul în Europa, a celor 300 de ani de la atestarea documentară a mineritului industrial la Dognecea, a celor 145 de ani ai Colegiului Național „Diaconovici – Tietz“ Reșița, dar și continuarea proiectelor „Reșița: 250 + 1 ani de istorie industrială“ și „150 de ani de la fabricarea primei locomotive cu abur la Reșița, 1872 – 2022”. Mai multe manifestări au fost dedicate împlinirii a 35 de ani de la constituirea Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița; de asemenea nu trebuie uitate cea de-a 18-a Întâlnire a formațiilor muzicale și a corurilor germane în Banatul Montan, Festivalul fanfarelor la Steierdorf (ediția a XVI-a), Noaptea Albă a Galeriilor – 2022 precum și participarea la Festivalul Internațional „Sabin Pautza” Reșița, ediția a IX-a, și la Festivalul-concurs „Tradiții cărășene“, ediția I, faza finală;
• În cadrul acestui cel de-al 36-lea an de activitate s-au organizat ediția a XXXII-a a „Zilelor Literaturii Germane la Reșița”, în perioada 18 – 21 august 2022, cu participanți din România, Elveția, Germania, Slovenia și Ungaria, având inclusă în program și decernarea Premiului literar „Rolf Bossert“ pentru anii 2020 și 2021, precum și ediția a XXXIII-a a aceleași manifestări de prestigiu, organizată în perioada 4 – 7 mai 2023, de data aceasta cu participanți din România, Austria și Germania. Și cu acest prilej a fost organizată decernarea Premiului literar „Rolf Bossert“, pentru anul 2023;
• Lecturi literare, cu participarea unor scriitori din țară și de peste hotare precum și diferite lansări de carte în limba română organizate la Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ din Reșița de autori locali sau naționali;
• De-a lungul anului de activitate s-au comemorat scriitori și oamenii de cultură importanți pentru Banatul Montan, pentru România sau pentru spațiul european;
• Apariții editoriale în cel de-al 36-lea an de activitate: 7 cărți;
• În cadrul celui de-al 36-lea an de activitate a apărut CD-ROM-ul „Die Banater Berglanddeutschen“ nr. 20 (o documentare a activităților desfășurate de către etnia germană din Banatul Montan în perioada: vara 2021 – vara 2022);
• Revista „Echo der Vortragsreihe“ („Ecoul Asociației“) apare neîntrerupt începând cu 1 februarie 1990. Începând cu anul 2020, revista a apărut o dată la două luni, iar începând cu acest an, 2023, trimestrial. De asemenea au apărut ediții speciale dedicate diferitelor evenimente deosebite ale etniei germane din Banatul Montan. Buletinul informativ „Info“ a apărut în decembrie 2022 și aprilie 2023, numărul total de apariții până în prezent fiind de 27. Asociația a editat totodată în perioada de referință (21 iulie 2022 – 18 iulie 2023), un număr de 72 de plicuri filatelice ocazionale și a confecționat un număr de 69 de ștampile poștale ocazionale, dedicate diferitelor evenimente organizate sau co-organizate de către noi;
• Informații în limba germană privind activitatea desfășurată de etnia germană în municipiul Reșița și în Banatul Montan se pot obține accesând pagina web http://www.dfbb.ro, coordonată de ing. Hugo Eduard Balazs (Stuttgart, Germania). Din aprilie 2015, dr. ing. Christian Paul Chioncel se ocupă de pagina de Facebook care se poate accesa și prin intermediul paginii web;
• Emisiunea săptămânală în limba germană la Radio Reșița este în continuare coordonată de Gerhard Chwoika.

1. Muzică și expoziții

• Corul german „Franz Stürmer“ (care a împlinit, în luna mai, 32 de ani de activitate), dirijat de Elena Cozâltea, acompaniat la orga electronică sau pianină de Angela Kovács, dar și grupurile muzicale „Intermezzo” (Marianne Chirilovici, Letiția Sabău, Elena Cozâltea & Lucian Duca), Marianne & Petru Chirilovici, „Duo Gassenheimer” (Doina și George Gassenheimer), „Banater Bergland“ (George Gassenheimer & Janny Zelko) precum și din mai anul acesta, grupul muzical „Resicza” (Doina Gassenheimer, Veronica Iovicin, Angela Kovács, Ecaterina Trebel, Iuliu Fazakas, George Gassenheimer & Janny Zelko) sunt partenerii noștri cei mai importanți în activitățile muzicale. Lor li s-a alăturat și Adrian Constantin cu saxofonul său. Toți au fost prezenți în această perioadă de referință pe scene din Banatul Montan, din țară, dar și în străinătate, unde au prezentat diferite programe muzicale;
• Concerte organizate la Centrul German „Alexander Tietz“, în parteneriat cu Societatea pentru Cultură „Metarsis”, cu elevi și cadre didactice de la Liceul de Arte „Sabin Păuța“ din Reșița și ai Școlii Populare de Arte și Meserii „Ion Românu” Reșița;
• Manifestări în cadrul Festivalul „Sabin Pautza” (ediția a IX-a), sau în cadrul altor evenimente muzicale;
• Co-organizarea în Reșița a Proiectului „Serile Muzicii Clasice Germane“, 3 – 6 noiembrie 2022 și a Proiectului „Triumful pianului”, concert de pian și prelegere cu Gregor Vidovic, în organizarea Consulatului Republicii Federale Germania din Timișoara, în data de 11 iulie 2023;
• În noiembrie 2022 s-au organizat mai multe evenimente dedicate împlinirii a 30 de ani de activitate expozițională a cercurilor de creație „Deutsche Kunst Reschitza“ (pictură) și „Jakob Neubauer“ (sculptură), coordonatori fiind Doina și Gustav Hlinka, respectiv, George Molin;
• Expoziții organizate, printre altele, în cadrul celui de al 36-lea an de activitate:
  a. Artă plastică, nume de participanți la expoziții organizate de către noi: Daria Bilavschi (Bucovina), Franz Binder (Reșița, †), Ionel Bota (Oravița), Angelica Chici (Jimbolia), Antonia Creiniceanu (Reșița), Viorica Ana Farkas (Reșița), Anton Ferenschütz (Bielefeld / Germania, †), Marianne Florea (Reșița), Livia Frunză (Reșița), Niculina Ghimiș (Reșița), Adina Elena Ghinaci (Reșița), Flavia Beatris Grădinaru (Reșița), Adriana Hermle (Stuttgart, Germania), Doina & Gustav Hlinka (Reșița), Eleonora & Gabriel Hoduț (Reșița), Luciana Cristina Ionescu (București), Elza Kaba (Jimbolia), Delia Krzyzanowska-Vulpe (Timișoara), Franz Kumher (Hildesheim / Germania, †), Sandra Leila M. (Reșița), Mircea Meilă (Reșița, †), Michael Messer (Augsburg, Germania), Gheorghe Molin (Reșița), Jakob Neubauer (Reșița, †), Busuioc Petraru (Anina), Bogdan Piperiu (Tuttlingen / Germania), Natalia Georgia Pojar (Reșița), Lia Popescu (Timișoara), Nik Potocean (Bocșa), Florica Prevenda (București), Mircea Schmegner-Rotaru (Bucovina), Norbert Taugner (Oțelu Roșu, †), Maria Tudur (Reșița), Tatiana Țibru (Reșița) și Lia Reghina Tîrnoveanu (Timișoara);
  b. Expoziții de fotografii: Andrei Florin Bălbărău (Reșița), Petru Berbentia (Reșița), Petre Dalea (Reșița), Camelia & Lucian Duca (Reșița), Klaus Fabritius (București), Francisc Finta (Timișoara, †), Ioan Florea (Reșița), Hermann Stephanus Heel (Reșița, †), Bastian Kienitz (Mainz / Germania), Bogdan Andrei Mihele (Reșița), László Rácosy (București), Michael Românu (München / Reșița), Éva Seiler-Iszlai (Backnang / Germania), Karl Franz Szélhegyi-Windberger (Timișoara, †) și Erwin Josef Țigla (Reșița);
  c. Expoziții de tip documentaristic: cu tematicile „Reșița: 252 ani de industrie“, „Reșița: 151 ani de la fabricarea la Reșița a primei locomotive cu abur pe teritoriul de azi al României“, 120 de ani de la începutul construirii Sistemului hidroenergetic Reșița – Secu – Văliug – Semenic, 1903 – 2023, cea dedicată fotbalistului reșițean Ernest Loukota, dar și multe altele;
  d. Expoziții filatelice: Participarea la expozițiile filatelice naționale de la Sibiu și Cluj-Napoca. Alte expoziții filatelice: cele dedicate Zilei Unității Germane, zilei de naștere a poetului național Mihai Eminescu, celei dedicate sfintei Elisabeta, sfântului Vincenţiu de Paul și fericitului Frédéric Ozanam, a trecerii în eternitate a Papei emerit Benedict al XVI-lea, cele dedicate războiului din Ucraina, cea dedicată inimii, Revoluției din Decembrie 1989, sărbătoririi Crăciunului și a Paștelui, precum și multe altele;
• Expoziția-concurs cu caracter internațional „Copiii desenează ținutul natal”, cea de a XVI-a ediție, cu expoziții în Austria (Feldbach și Neumarkt in der Steiermark), in Slovenia (Maribor) și în România (Anina, Câmpulung Moldovenesc și Sânnicolau Mare);
• Două expoziții merită de asemenea evidențiate: „Carnavalul culorilor” din 13 februarie 2023, aflată la cea de a XV-a ediție, precum și „Cu penelul pe cerul Europei” din 8 mai 2023, aflată la cea de a XVI-a ediție;
• Un proiect deosebit a fost acela realizat cu elevi din România și din Banatul Sârbesc sub motto-ul „Banatul meu drag”, acum aflat la cea de-a III-a ediție; au fost trimise juriului din România și Serbia un număr de 126 de desene ale copiilor din Banatul Sârbesc, iar din Reșița, 45 desene;
• În luna iunie 2023 s-a organizat pentru a 16-a oară ciclul de expoziții reunite sub genericul „Luna iunie – luna expozițiilor“, în total un număr de 11 expoziții din domeniile artei plastice, al fotografiei, al filateliei și expoziții cu caracter documentaristic.

1. Activități în parteneriat cu instituții de învățământ și de tineret

• Sunt în derulare diferite activități în parteneriat cu instituții de învățământ în cadrul cărora se predă limba germană ca limbă maternă (Colegiul Național „Diaconovici – Tietz“ din Reșița, prin dir. adj. prof. Sonia Maria Chwoika, și Colegiul Național „C.D. Loga“ din Caransebeș, prin dir. prof. Gabriela Pfeiffer);
• Activități precum cea dedicată zilei de 9 mai – Ziua Europei, sau cea organizată cu prilejul Zilei Internaționale a Copilului, „Te salut, copilărie“, aflată și ea la cea de a XVI-a ediție, sunt demne de luat în seamă;
• Concursul de creații literare ale elevilor din secția germană a Colegiului Național „Diaconovici – Tietz”, în ianuarie 2023, aflat la cea de a XII-a ediție;
• Activitățile cu tineretul se derulează în majoritatea cazurilor cu cei activi în cadrul formației de dansuri germane „Enzian”, dar și cu alți interesați din rândul comunității sau din afara ei.

1. Activități cu caracter religios, de patrimoniu, activități cu deportații în fosta URSS, activități sociale

• Manifestări cu caracter religios desfășurate la Oravița (303 de ani de la construirea primei biserici romano-catolice), Dognecea (281 de ani de la sfințirea Bisericii romano-catolice), Sasca Montană (271 de ani de la sfințirea Bisericii romano-catolice), Ciclova Montană (246 de ani de la sfințirea Bisericii romano-catolice), Reșița – „Maria Zăpezii” (175 de ani de la sfințirea actualei Biserici romano-catolice), Tirol (172 de ani de la sfințirea Bisericii romano-catolice), Văliug (161 de ani de la sfințirea Bisericii romano-catolice), Rusca Montană (159 de ani de la sfințirea Bisericii romano-catolice), Gărâna (152 de ani de la sfințirea Bisericii romano-catolice), Brezon (143 de ani de la sfințirea Bisericii romano-catolice);
• Manifestarea „Iubindu-L pe cel Răstignit, ne îndreptăm spre Sărbătoarea Luminii” (ediția a XVI-a), o întâlnire ecumenică pregătitoare a marii Sărbători a Învierii Domnului, organizată la 30 martie 2023;
• Un alt obiectiv important al activităților noastre este păstrarea patrimoniului istoric al etniei și ridicarea de noi obiective care să ateste istoria și prezența etniei germane pe aceste meleaguri;
• În ianuarie 2023 s-au comemorat 78 de ani de la începerea deportării germanilor în fosta URSS, iar în luna iunie 2023 s-au comemorat 72 de ani de la începerea deportării bănățenilor în Bărăgan: manifestările religioase și laice s-au desfășurat în întreg județul Caraș-Severin.

1. Filiale ale asociației și activități desfășurate în alte localități, manifestări distractive și excursii

• Filialele noastre din Bocșa, Dognecea și Oravița au funcționat și în decursul acestui an de activitate, totalizând un număr de 14 manifestări. Patruzeci de manifestări distincte au fost organizate sau co-organizate în alte localități din țară unde nu există filiale;
• Manifestările de Fășang 2023 au reînnodat obiceiurile din trecut, oprite din cauza pandemiei. Savuratele sărbători ale tăițeilor sau gogoșilor, marele bal mascat, toate au fost la mare căutare și apreciate de participanți;
• Au fost organizate 18 excursii tematice cu caracter cultural.

1. Premiul „Alexander Tietz“, noi membri de onoare, parteneriate

• Cea mai importantă distincție pe care o conferă anual etnia germană din Banatul Montan, Premiul „Alexander Tietz“, pentru anul 2022 a fost înmânat în decembrie 2022 dl. ing. Anton Schulz, născut la Reșița, astăzi trăitor în Regensburg / Germania; Premiul „Alexander Tietz“, pentru anul 2023 a fost înmânat în mai, anul acesta, la Timișoara, scriitoarei Edith Guip-Cobilanschi;
• În cadrul celui de-al 36-lea an de activitate au fost primiți noi membri de onoare ai asociației de cultură reșițene: prof. Friedrich Philippi din Sibiu, în data de 5 noiembrie 2022, precum și Andrei Florin Bălbărău împreună cu Bogdan Andrei Mihele, în data de 18 decembrie 2022;
• Parteneriate funcționează cu instituții și asociații similare din țară și de peste hotare.

1. Bilanț la încheiere

• În cadrul celui de-al 36-lea an de activitate, Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița a organizat sau co-organizat cu partenerii săi un număr de 367 de activități, un număr remarcabil după starea pandemică în care ne-am aflat din martie 2020. De la înființare, din 19 noiembrie 1987, au fost organizate sau co-organizate până în prezent 6.240 de manifestări.

Erwin Josef Țigla

Reșița, 18 iulie 2023

Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița a organizat în data de 18 iulie 2023, începând cu ora 17.00, la Biblioteca Germană „Alexander Tietz”, adunarea de bilanț al celui de-al 36-lea an de activitate.
Președintele asociației, Erwin Josef Țigla, a prezentat un rezumat al bilanțul acesteia pe perioada 21 iulie 2022 – 18 iulie 2023, perioadă în care au fost organizate sau co-organizate 367 de manifestări în Banatul Montan, în țară și chiar peste hotare. Din rândul acestora se remarcă cele din cadrul „Decadei Culturii Germane în Banatul Montan” (în octombrie 2022, cea de-a 32-a ediție), „Zilele Literaturii Germane la Reșița” (în august 2022, cea de-a 31-a ediție și în mai 2023, cea de-a 32-a ediție), precum și concursul cu caracter internațional „Copiii desenează ținutul natal” (cea de-a 16-a ediție). În prim-plan s-au aflat desigur cele dedicate celor două jubilee reșițene din 2021 / 2022: 250 de ani de istorie industrială și 150 de ani de la fabricarea primei locomotive cu abur pe teritoriul de azi al României. Acestora l-i s-a adăugat și sărbătorirea a 120 de ani de la începutul construirii Sistemului hidroenergetic Reșița – Secu – Văliug – Semenic, 1903 – 2023. În cele 367 de manifestări desfășurate în perioada evidențiată, sunt cuprinse și cele 29 cu caracter religios precum și 135 de diferite expoziții.
Din 19 noiembrie 1987, de când asociația funcționează, au fost organizate sau co-organizate până în prezent, în total, 6.240 de manifestări.
În acest an de activitate, asociația a editat un număr de 7 titluri de carte, un CD-ROM, 72 de plicuri filatelice ocazionale și a realizat, de asemenea, 69 de ștampile poștale ocazionale, dedicate diferitelor evenimente deosebite.
Revista „Echo der Vortragsreihe“ („Ecoul Asociației“) apare neîntrerupt începând cu 1 februarie 1990. De asemenea au apărut până în prezent ediții speciale dedicate diferitelor evenimente deosebite ale etniei germane din Banatul Montan. Buletinul informativ „Info“ a apărut în decembrie 2022 și în iunie 2023, numărul total de apariții ale acestuia fiind de 27.
După prezentarea bilanțului a urmat un program cultural-artistic cu formația de dansuri populare germane „Enzian”, copii și adulți (coordonatori: Marianne și Nelu Florea), cu Corul german „Franz Stürmer“ (care a împlinit, în luna mai, 32 de ani de activitate), dirijat de Elena Cozâltea, acompaniat la orga electronică de Angela Kovács, dar și cu grupurile muzicale „Intermezzo” (Marianne Chirilovici, Letiția Sabău, Elena Cozâltea & Lucian Duca), Marianne & Petru Chirilovici precum și „Resicza“ (coordonator: Iuliu Fazakas). De asemenea au fost expuse desene / picturi și sculpturi realizate de către cele două cercuri: de pictură, condus de Doina și Gustav Hlinka („Deutsche Kunst Reschitza”), respectiv, de sculptură, condus de George Molin („Jakob Neubauer”), ambele funcționând în cadrul organizației germane din Reșița de 30 de ani, împlinire care a fost sărbătorită în noiembrie trecut.

Erwin Josef Țigla

18 iulie 2023, ora 17.00, Centrul German „Alexander Tietz” Reșița:

Manifestare dedicată încheierii celui de al 36-lea an de activitate al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița. Darea de seamă prezentată de președintele acesteia, Erwin Josef Țigla.

Program muzical susținut de corul „Franz Stürmer“ (dirijoare: prof. Elena Cozâltea), de grupurile muzicale „Intermezzo” (coordonator: Lucian Duca), Marianne & Petre Chirilovici și „Resicza” (coordonator: Iuliu Fazakas). Prezentare de dansuri  populare germane de către formația „Enzian = Gențiana“ (coordonatori: Marianne & Nelu Florea).

Mică expoziție a cercurilor de sculptură „Jakob Neubauer” (coordonator: George Molin) și pictură „Deutsche Kunst Reschitza” (coordonatori: Doina & Gustav Hlinka) ale Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin.

 

În ultima parte a primei jumătăți a anului în curs – după cum ne spunea Dorel Ovidiu BRETEAN, în calitatea sa de Comisar Șef – comisarii din cadrul Comisariatului Judeţean Hunedoara al Gărzii Naţionale de Mediu au efectuat un număr total de 275 inspecţii planificate cât și neplanificate. Inspecţiile planificate (33) au fost realizate conform Planului anual de activitate al Comisariatului Judeţean Hunedoara al Gărzii Naţionale de Mediu, la operatorii economici care desfăşoară activităţi cu impact asupra mediului şi se supun procedurii de reglementare.

În cadrul inspecţiilor neplanificate au fost efectuate un număr de 242 controale după cum urmează: 39 controale în urma autosesizării; 42 de verificare a respectării condiţiilor din actele de reglementare; 26 efectuate în urma sesizărilor; 92 dispuse de Comisariatul General al Gărzii Naţionale de Mediu; 38 cu alte autorităţi, conform protocoalelor încheiate în acest sens cu instituţii la nivel judeţean și 5 pentru verificarea realizărilor măsurilor impuse anterior.

Principalele neconformităţi constatate în urma controalelor efectuate în perioada menţionată au fost: nerespectarea prevederilor autorizaţiei/ autorizației integrate de mediu/ acordului de mediu; gestionarea necorespunzătoare a deșeurilor deținute sau generate în urma desfășurării activității;  lipsa evidenței gestiunii deșeurilor conform prevederilor HG nr. 856/2002; lipsa autorizației de mediu pentru activitatea desfășurată; gestionarea necorespunzătoare a deșeurior textile.

În urma acestor controale, au fost aplicate 27 sancţiuni contravenţionale principale, respectiv 6 avertismente și 21 amenzi în valoare totală de 464500 lei.

Cea mai mare valoare a amenzii a fost în cuantum de 50000 lei și a fost aplicată pentru lipsa autorizației de mediu pentru activitatea desfășurată.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

– Domnule ec. CARAȘCĂ Alin Mihai (foto) sunteți directorul Hotelului Ceres din stațiunea balneoclimaterică Geoagiu Băi. Care ar fi primele amănunte ce ni le puteți oferi?
– În inima stațiunii, între înalții copaci seculari, Hotel Ceres (peste patru decenii de ospitalitate în slujba sănătății) își așteaptă cu drag vizitatorii. Sunt întâmpinați la orice oră la recepția complexului de 3 stele, oferindu-le posibilitatea de a ocupa unul din cele 252 de locuri de cazare. Odată ajunși în cameră găsesc un loc primitor, curat și modern, cu un pat comod, televizor, frigider și baie proprie, precum și o vedere de poveste de la balconul camerei, spre pădurile ce se întind pe dealurile din jur, ticsite de povești numai de brazi știute, despre oameni bravi și buni ce cutreierau bătrânii codri acum două mii de ani.
Pe lângă confortul camerelor, Hotel Ceres dispune de parcare proprie, restaurant, bazine interioare, saună, precum și de un spațiu dedicat organizării de ședințe și conferințe.
Personalul calificat cu căldură va satisface toate preferințele oaspeților în perioada șederii la noi în hotel.

– Cât despre tratament, recuperare și relaxare ce ne puteți spune?
– Pentru că Hotel Ceres face parte din Societatea de Tratament Balnear și Recuperare a Capacității de Muncă, societate ce dispune de o importantă rețea de hoteluri situate în diferite regiuni climatice ale României și de serviciile căreia beneficiază circa 60.000 de turiști atât din România, cât și din străinătate, putem vorbi despre punctele forte ale acestei unități de cazare.
Conform specialiștilor, apa termală provenită din adâncimea pământului conține minerale de preț precum calciul, fierul, magneziul, sodiul, potasiul ori cuprul. De sute de ani, medicii francezi folosesc apa termală pentru tratarea eczemelor, a psoriazisului și a arsurilor de la nivelul pielii. Aceasta reduce, totodată, și durerile provocate de aceste afecțiuni.
Printre beneficiile apei termale se mai află și reducerea inflamațiilor, calmarea iritațiilor, matifierea tenului gras și lupta cu radicalii liberi.

– Care sunt curele menite să amelioreze simptomele unui spectru vast de afecțiuni?
– Cu ajutorul unei echipe de medici profesioniști, specializați pe diverse ramuri ale medicinei moderne, vizitatorii Hotel Ceres pot beneficia de o serie de tratamente care să le amelioreze simptomele afecțiunilor de care aceștia suferă sau chiar să ducă la vindecarea bolilor.
Curele sunt destinate persoanelor de toate vârstele și sunt efectuate sub supravegherea și îndrumarea personalului specializat.
Cura externă se recomandă în cazul mai multor afecțiuni: boli ale aparatului locomotor, afecțiuni neurologice, afecțiuni ale sistemului cardiovascular și nevroze.
Cura internă este la fel de benefică, arătând rezultate considerabile pentru boli ale aparatului digestiv și afecțiuni ale aparatului respirator.
De notat că factorii naturali de cură constau în ape minerale bicarbonate, calcice, magneziene mezotermale, hipotone și slab radioactive care sunt utilizate atât pentru cura internă cât și în cura externă.

– Privind procedurile moderne și rezultatele imediate, ce ne puteți puncta?
– Printre tratamentele de ultimă generație se numără proceduri cunoscute și cu rezultate remarcabile: galvanizare, ionizare, curenți diadinamici, trabert, TENS, curenți interferențiali, unde scurte, ultrasunet, magnetoterapie, laser-terapie, băi galvanice, aplicații cu gel siliconic-împachetări calde, masaj regional, kinetoterapie individuală, băi oligominerale mezotermale minerale la cadă, băi oligominerale mezotermale minerale la bazin, solux, aerosoli individuali, salinoterapie.
Adaug faptul că, recent am achiziționat o gamă variată de aparate necesare tratamentului, aici la noi în stațiune.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Ziua de 11 Iulie – după cum ne relata Adrian Florin BOZDOG, Inspector Șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Hunedoara – a fost instituită „Ziua Inspecției Muncii” prin Legea nr. 337 din 21 decembrie 2018 privind Statutul Inspectorului de Muncă, astfel, în acest an, instituția aniversând 24 de ani de la înființare (în structura sa actuală).
Cu ocazia acestei zile, Inspectoratul Teritorial de Muncă Hunedoara, a desfășurat la sediul instituției un simpozion cu tema „Detașarea, o soluție durabilă pentru menținerea forței de muncă în județul Hunedoara” unde au fost invitați reprezentanți ai societăților comerciale din județ.
Inspecţia Muncii este organ de specialitate al administraţiei publice centrale în subordinea Ministerului Muncii și Protecției Sociale, cu sediul în municipiul Bucureşti. Instituţia are personalitate juridică şi îndeplineşte funcţia de autoritate de stat, prin care asigură exercitarea controlului în domeniile relaţiilor de muncă, securităţii şi sănătăţii în muncă şi supravegherii pieţei.
Principalul scop al Inspecției Muncii și al Inspectoratelor Teritoriale de Muncă este de a urmări îndeplinirea de către angajatori a obligațiilor legale în domeniul relațiilor de muncă, securității și sănătății în muncă și al supravegherii pieței produselor, precum și a celor referitoare la condițiile de muncă, apărarea vieții, integrității corporale și a sănătății salariaților și a altor participanți la procesul de muncă, în desfășurarea activității.
O funcție importantă în exercitarea atribuțiilor sale generale și specifice este comunicarea, aceasta având un rol important și instructiv în procesul de informare și consiliere permanentă atât a angajatorilor, cât și a angajaților, cu privire la importanța cunoașterii și a respectării legislației.
Colectivul I.T.M. Hunedoara are ca obiectiv principal creșterea nivelului înalt de încredere în rândul angajatorilor și angajaților, răspunderea și receptivitatea la sesizările angajaților, acestea fiind soluționate cu celeritate.
Cu ocazia Zilei Inspecției Muncii, I.T.M. Hunedoara dorește să le mulțumească pe această cale tuturor angajatorilor și angajaților pentru încrederea acordată și garantăm în continuare răspunderea promptă a solicitărilor și asigurarea unei munci sigure și decente.
La mulți ani și succes în activitate tuturor colegilor din Inspecția Muncii și Inspectoratelor teritoriale de Muncă, angajatorilor și angajaților de pe piața muncii a județului Hunedoara!

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

11 iulie 2023, ora 17.00, Liceul de Arte „Sabin Păuța“ Reșița, Sala „Lira“:

„Triumful pianului”: Concert de pian și prelegere Gregor Vidovic, în organizarea Consulatului Republicii Federale Germania din Timișoara.

11. Juli 2023, 17:00 Uhr, „Sabin Păuța“-Kunstlyzeum Reschitza, „Lyra“-Saal:

Gesprächskonzert „Der Triumphzug des Klaviers“ mit Gregor Vidovic. Klavierkonzert und Vortrag in der Organisation des Konsulats der Bundesrepublik Deutschland in Temeswar.

 

12 iulie 2023, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz” Reșița:

Prezentare de carte: „Portrete interioare. Roman“, autoare: Camelia Tamaș. Cartea a apărut la Editura Universitară București, 2021.

–

Miercuri, 12 iulie 2023, ora 19.00, Biserica Romano-Catolică „Maria Zăpezii” din Reșița se bucură să găzduiască un concert de muzică la orgă, prezentat de către maestrul Eduard Antal. Organistul și cantorul Catedralei Arhiepiscopale „Sf. Iosif” din București ne va onora în turneul concertelor Domniei sale. Participarea este liberă.