Acoperind 31% din suprafața planetei și găzduind 80% din toate speciile terestre, pădurile sunt esențiale pentru sănătatea și bunăstarea oamenilor, iar pierderea lor amenință oamenii din întreaga lume (https://news.un.org/fr/story/2023/03/1133512): pădurile sunt adesea numite „plămânii planetei”, deoarece absorb bioxid de carbon dăunător și produc oxigen, care este vital. Iată cinci lucruri pe care trebuie să le știm despre relația interdependentă veche și în continuă creștere dintre păduri și sănătatea umană:

1. Pădurile luptă împotriva schimbărilor climatice

Ecosistemele forestiere mențin planeta sănătoasă prin reglarea climei, a precipitațiilor și a bazinelor hidrografice și furnizează în mod crucial oxigenul esențial pentru existența umană: pădurile sănătoase ajută la ținerea sub control a schimbărilor climatice prin absorbția a aproximativ două miliarde tone de dioxid de carbon în fiecare an, gazul care contribuie la schimbările climatice și la creșterea temperaturilor în întreaga lume.

Schimbarea rapidă a climei amenință însăși existența oamenilor în diferite moduri: moarte și boli cauzate de fenomenele meteorologice extreme, perturbările sistemelor alimentare și creșterea cazurilor de boli. Pur și simplu, fără păduri sănătoase, oamenii din întreaga lume, în special din cele mai vulnerabile țări ale lumii, se luptă să ducă o viață sănătoasă și chiar să supraviețuiască.

2. Pădurile sunt „farmaciile” naturii

Produsele forestiere sunt folosite în fiecare zi în întreaga lume: până la 80% din țările în curs de dezvoltare și un sfert din țările dezvoltate depind de medicamente pe bază de plante – pădurile conțin aproximativ 50.000 de specii de plante folosite în scopuri medicinale de către comunitățile locale și companiile farmaceutice multinaționale; Timp de mii ani, omenirea a tratat o serie de afecțiuni folosind produse pe care le-a recoltat din păduri – multe remedii farmaceutice obișnuite sunt prelvate din plantele pădurii, inclusiv medicamentele împotriva cancerului și chinina – medicamentul împotriva malariei.

Abordarea One Health, lansată ca parte a răspunsului Națiunilor Unite la pandemia de COVID 19, recunoaște că sănătatea oamenilor, animalelor, plantelor și a mediului mai larg, inclusiv pădurile, sunt strâns legate și interdependente.

3. Hrană pentru un miliard de oameni

Aproape un miliard de oameni din întreaga lume depind de recoltarea alimentelor sălbatice, cum ar fi ierburi, fructe, nuci, carne și insecte pentru diete nutritive; în unele regiuni tropicale îndepărtate, consumul de animale sălbatice acoperă 60-80% din necesarul zilnic de proteine.

Un studiu efectuat pe 43.000 de gospodării din 27 de țări africane a constatat că diversitatea alimentară a copiilor care trăiesc în apropierea pădurilor este cu cel puțin 25% mai mare decât cea a celor care locuiesc departe de păduri. În 22 de țări din Asia și Africa, inclusiv în țările industrializate și în curs de dezvoltare, cercetătorii au descoperit cum comunitățile indigene folosesc în medie 120 de alimente sălbatice în fiecare comunitate, iar în India aproximativ 50 de milioane de gospodării se hrănesc cu fructe culese din pădurile sălbatice.

4. Pădurile sunt esențiale pentru dezvoltarea durabilă

Pădurile oferă bunuri și servicii, locuri de muncă și venituri pentru cca 2,5 miliarde de oameni din întreaga lume; adică aproximativ o treime din populația lumii. Menținerea pădurilor și a Oamenilor sănătoși este, de asemenea, esențială pentru dezvoltarea durabilă și pentru realizarea obiectivelor din Agenda 2030. Pădurile joacă un rol cheie în avansarea progresului către Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD), inclusive și-anume:

– ODD 3 Bunăstare: zonele împădurite fac posibil să te simți bine. Studiile arată că petrecerea timpului în păduri poate întări sistemul imunitar, cresc emoțiile pozitive și se reduc anxietatea, stresul, depresia, oboseala și tensiunea arterială. Sănătatea și bunăstarea omului depind de mediul natural, care oferă beneficii esențiale precum aer curat, apă, sol și alimente sănătoase;

– ODD 6 Apă: pădurile joacă un rol de filtrare în furnizarea de apă dulce. Aproximativ 75% din apa dulce accesibilă din lume provine din bazine hidrografice împădurite. Prin râurile pe care le conțin, pădurile furnizează apă potabilă pentru aproape jumătate dintre cele mai mari orașe din lume. Amenințările la adresa pădurilor ar putea declanșa lipsa de apă și ar putea pune în pericol resursele globale de apă dulce pentru Oamenii din întreaga lume;

– ODD 13 Acțiune pentru climă: pădurile protejează de impactul furtunilor și al inundațiilor, protejând sănătatea și siguranța oamenilor în timpul evenimentelor meteorologice extreme; Timp de secole, pădurile au acționat ca plase naturale de siguranță socio-economică în vremuri de criză; pădurile gestionate și protejate în mod durabil înseamnă sănătate și siguranță mai bună pentru toți.

5. Pădurile trebuie protejate

Nenumăratele beneficii ale pădurilor sunt binecunoscute, deși, de multe ori, nu li se oferă protecția pe care o merită: incendiile, pagubele provocate de insecte și defrișările au afectat și distrus până la 150 de milioane de hectare de pădure în perioada 2012-2022, mai mult decât suprafața unor țări, precum Ciad sau Peru. Numai producția de produse agricole, inclusiv ulei de palmier, carne de vită, soia, cherestea și celuloză, este responsabilă pentru 70% din defrișările tropicale.

Multe guverne au adoptat politici favorabile pădurilor, iar altele și-au sporit investițiile în păduri și copaci: agențiile ONU valorifică parteneriate cu părțile interesate, locale și globale, pentru a proteja mai bine pădurile, pornind de la plantarea a trei milioane de copaci în Peru, până la împuternicirea tinerelor femei să lucreze ca gardieni comunitari pentru a proteja împotriva traficului ilegal de animale din păduri în Indonezia.

Înființat în 2008, UN-REDD este un parteneriat emblematic al Națiunilor Unite pentru cunoștințe și consiliere privind pădurile și clima, sprijinind 65 de țări partenere. Bazându-se pe expertiza Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), a Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) și a Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), inițiativa a permis țărilor membre să reducă emisiile de noxe la niveluri echivalente cu bioxidul de carbon produs de 150 de milioane de mașini, care circulă pe șosele timp de un an, permițând astfel obținerea de mult mai mult aer proaspăt.

Edith-Mihaela Dobrescu, Institutul de Economie Mondială

Emilian M. Dobrescu/UZPR

Foto: Irina Iriser/Unsplash

UZPR