23 | martie | 2023 | UZPR CARAS SEVERIN

Fost primar al Bocșei din 1902 până la Marea Unire când a fost ales senator în Parlamentul României, coleg cu Tiberiu Brediceanu –

Joi, 23 martie 2023, în Cimitirul Ortodox din Bocșa Montană a fost comemorat înv. Ioan Marcu, unul din dascălii de mare vocaţie şi prestigiu ai Banatului.

Biblioteca Orășenească „Tata Oancea”, în parteneriat cu Liceul Teoretic „Tata Oancea” Bocșa, dar și cu Biserica Ortodoxă „Pogorârea Sfântului Duh” din Bocșa Montană și Centrul Catehetic „Vasiova”, cu toții și-au dat mâna și s-au întâlnit la mormântul învățătorului și senatorului Ioan Marcu pentru a-i aduce un omagiu la 175 de ani de la naștere.

Evenimentul a început firesc cu o slujbă de pomenire oficiată de cei doi preoți implicați în proiect, preotul gazdă Daniel Adam și pr. dr. Daniei Crecan, coordonatorul Centrului Catehetic „Vasiova” și parohul Bisericii Ortodoxe „Nașterea Maicii Domnului”.

Despre viața și activitatea acestui vrednic învățător au vorbit prof. dr. Liana Ferciug, prof. dr. Constantin Tufan Stan (Lugoj) și istoricul dr. Mihai Vișan. Elevilor prezenți la eveniment li s-a predat o adevărată lecție de istorie, de cultură și de educație morală, de patriotism și devotament în slujba binelui.

Ioan Marcu s-a născut în 25 ianuarie 1848 în Satul Mic (astăzi Victor Vlad Delamarina) din judeţul Timiş, și a murit în luna mai 1932 la Bocşa Montană, jud. Caraș-Severin.

A învăţat în satul natal şi la Lugoj, apoi a absolvit Preparandia din Arad, iar imediat după absolvire a fost numit învăţător la Bocşa Montană unde, sub strădania episcopului Ioan Popasu, s-a înfiinţat în 1876 Şcoala confesională română. Bucurându-se de o apreciere deosebită, de tânăr a fost numit (1870) Comisar şcolar în conducerea conferinţelor învăţătoreşti din tractul Mehadiei. A succedat apoi în conducerea şi a celorlalte: tractul Caransebeşului (1871), tractul Bisericii Albe (1872), tractul Buziaşului (1873). A fost desemnat ca membru în Adunarea eparhială şi asesor consistoral în Senatul şcolar.

În cadrul Reuniunii învăţătorilor din Episcopia Caransebeşului a fost apreciat ca „unul dintre cei mai valoroşi învăţători români din Banat, cu merite incontestabile în cimentarea prestigiului reuniunii învăţătorilor din dieceza Caransebeşului”. (Constantin Brătescu, Episcopul Ioan Popasu şi cultura bănăţeană). În despărţământul Astrei, la Bocşa a primit demnitatea de preşedinte, misiune pe care şi-a îndeplinit-o cu conştiinciozitate.

La momentul pensionării, a fost ales primar al Bocșei, funcție pe care a îndeplinit-o până în 1918, la Marea Unire, când a fost ales senator în primul Parlament al României Mari.

Ioan Marcu a trudit pe altarul şcolii timp de 35 de ani înfruntând greutăţile şi neajunsurile unei meserii care era îmbrăcată în sacrificiul apostolatului. Pentru truda lui a fost răsplătit cu meritate elogii.

Despre Ioan Marcu se găsesc referințe în câteva publicații[1]; totuși, rămâne o personalitate importantă a Banatului, pe nedrept uitată și prea puțin cunoscută și recunoscută. Iar evenimentul de la Bocșa din 23 martie 2023 a reușit să readucă în memoria bocșenilor acest dascăl harnic și generos de ieri, portretul acestuia fiind conturat de importanți oameni de cultură și dascăli de azi.

Proiectul a fost inițiat și organizat de Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” (manager Gabriela Șerban), în parteneriat cu Liceul Teoretic „Tata Oancea” (prof. dir. Dragoș Vasile și prof. dr. Liana Ferciug), Biserica Ortodoxă „Pogorârea Sf. Duh” Bocșa Montană (pr. Daniel Adam) și Centrul Catehetic „Vasiova” (pr. dr. Daniel Crecan), beneficiind de sprijinul Consiliului Local și al Primăriei Orașului Bocșa, primar dr. Mirel Patriciu Pascu.

[1]Iacob Crețiu. Ioan Marcu În: Foaia Diecezană, anul XLVII, nr. 20, 1932; Episcopul Ioan Popasu şi cultura bănăţeană/ Constantin Brătescu.- Timișoara: Editura Mitropoliei Banatului, 1995; Întoarcerea numelui. Oraşul Bocşa în timp/ Ioana Cioancăş. Reşiţa: Timpul, 1997; Cărăşeni de neuitat vol. III./ Petru Ciurea, Constantin Falcă. Timişoara: Eurostampa, 2010; Oameni şi locuri din Bocşa/ Iosif Cireșan-Loga și Tiberiu Popovici.- Reşiţa: Timpul, 2006; Istorie şi artă bisericească/ Gheorghe Jurma și Vasile Petrica.- Reşiţa: Timpul, 2000; Revistele Bocşa culturală; Valea Bârzavei; Biblioteca, între datorie și pasiune/ Gabriela Șerban, Reșița: TIM, 2013 (Bocșa, istorie și cultură; 30); Cărăşeni de neuitat vol. XXV./ Petru Ciurea, Constantin Falcă. Timişoara: Eurostampa, 2015; Dascăli bocșeni prezentați de Gabriela Șerban În: Dascăli bănățeni de ieri și de azi/ coord. Nicoleta Marcu.- Reșița: Editura Gheorghe Magas, 2019.