(dialog cu medicul Gherasim Ioan Tudor, coordonator al secției R.M.F.B. – Spitalul Județean de Urgență Deva)

– Pentru început prezentați-ne câteva date biografice.

– Sunt absolvent al Universității de Medicină și Farmacie Timișoara, în prezent medic coordonator al secției R.M.F.B. din cadrul Spitalului Județean de Urgență Deva.

– De ce reabilitare medicală și nu altă specialitate?

– Am ales această specialitate din dorința de a îmbunătăți calitatea vieții mai multor categorii de pacienți cu patologii diverse (neurologice, post traumatice, degenerative etc.) și de vârste diferite: de la nou-născuți la vârstnici.

– Ce se poate trata la unitatea spitalicească unde vă desfășurați activitatea?

– Ceea ce este particular specialității este utilizarea programelor complexe pe diverse categorii de patologie somatică, apelând frecvent, concomitent atât a formelor de terapie fizicală și kineto, cât și utilizând arsenalul factorilor naturali de cură (balneoclimatoterapia).

Programele de recuperare medicală necesită un efort colectiv din partea medicului de recuperare medicală, fiziokinetoterapeutului, asistentului generalist, logopedului etc.

– Ce condiții de cazare și tratament oferiți pacienților care se tratează aici?

– Secția noastră R.M.F.B. dispune de 30 paturi contractate cu Casa de Asigurări, asigurând o cură de tratament de maxim 10 zile lucrătoare.

– Care vă sunt cele mai noi, moderne și eficiente metode de tratament pentru recuperare medicală?

– Avem aprobat un proiect de investiții pentru secția noastră de tratament urmând renovarea bazinului cu apă sărată, cât și achiziționarea de aparatură modernă specifică specialității (realitate virtuală, SIS, Tecar, aparat de drenaj limfatic, de elongații vertebrale, laser MLS cu braț robotizat).

– Punctați-ne o satisfacție inedită, din activitatea dvs. de medic.

– Ca și reușită personală aș putea nota nominalizarea ca și medic coordonator al secției la vârsta de 31 ani, urmând în vara anului 2023 susținerea examenului pentru medic primar.

– Privind pregătirea continuă în profesia dvs., ce ne puteți vorbi?

– Specialitatea mea este în plină dezvoltare, zilnic întâmpinăm noi provocări care ne fac să ne autodepășim.

– Ce alte amănunte ne mai puteți oferi?

– Momentan deși nu dispunem de cea mai modernă bază de tratament, încercăm să compensăm prin empatia și respectul acordat pacientului, lucru prin care am reușit să ne evidențiem.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Lumea nu este suficient de pregătită pentru a face faţă dezastrelor, fie că este vorba despre cutremure, inundaţii sau furtuni, la care guvernele reacţionează de cele mai multe ori doar după producerea lor, se arată într-un raport care face apel la regândirea gestionării riscurilor.

În 2015, comunitatea internaţională a adoptat obiectivele Cadrului Sendai, care vizează reducerea până în 2030 a numărului de victime şi a daunelor, investind în evaluarea şi reducerea riscurilor şi în pregătirea în caz de dezastre – fie că este vorba despre seisme sau dezastre climatice provocate de încălzirea globală.

Însă „este foarte puţin probabil” ca aceste obiective să fie îndeplinite, se arată în raportul realizat de International Science Council (ISC), din care fac parte zeci de organizaţii ştiinţifice, potrivit AGERPRES.

Din 1990, peste 10.700 de dezastre (cutremure, erupţii vulcanice, secete, inundaţii, temperaturi extreme, furtuni etc.) au afectat peste șase miliarde de oameni din întreaga lume, potrivit datelor Biroului Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Reducerea Riscului de Dezastre. În fruntea listei se află inundaţiile şi furtunile, din ce în ce mai dese ca urmare a schimbărilor climatice, care reprezintă 42% din totalul dezastrelor.

Însă „așa cum comunitatea internaţională se mobilizează rapid după dezastre precum cutremurele din Turcia şi Siria, prea puţină atenţie şi investiţii sunt direcţionate către planificarea pe termen lung şi prevenire, fie că este vorba de consolidarea regulilor de construcţie sau de crearea de sisteme de avertizare”, a declarat Peter Gluckman, preşedintele ISC, într-un comunicat.

Raportul atrage atenţia asupra unei probleme de alocare a resurselor. De exemplu, doar 5,2% din ajutorul acordat ţărilor în curs de dezvoltare pentru a face faţa dezastrelor între 2011 şi 2022 a fost dedicat reducerii riscului de dezastre, restul fiind alocat ajutorului şi reconstrucţiei post-dezastru.

Numărul persoanelor afectate anual de dezastre este în creştere, la fel ca şi pagubele directe, care au ajuns în medie la 330 de miliarde de dolari pe an în perioada 2015-2021.

Sursa: https://uzp.org.ro/category/actualitate/