Căldura fără precedent, seceta, incendiile și furtunile schimbă atitudinea publicului față de tema schimbărilor climatice. Trei din patru americani cred acum că încălzirea globală are loc astăzi, iar 70% afirmă că sunt fie „foarte” fie îngrijorați de aceasta, potrivit rezultatelor unui sondaj realizat de Yale Program on Climate Communication. Pe măsură ce oamenii devin din ce în ce mai preocupați de schimbările climatice, ei doresc, în mod implicit, mai multe informații despre acestea. Acoperirea jurnalistică a modificărilor climei și a tuturor efectelor pe care le generează este esențială pentru credibilitate și atragerea audiențelor de toate vârstele și de toate preocupările.

Odată ce prezentul și viitorul climatic al omenirii a devenit temă majoră în marile redacții ale lumii, întrebarea s-a mutat de la „dacă” să fie acoperit subiectul – redacțiile responsabile au soluționat această provocare – la „cum” să fie abordat. Și răspunsurile au venit: întemeierea fermă a materialelor climatice pe știință; recunoașterea faptului că specialiștii afirmă că lumea se confruntă cu o situație de urgență și este nevoie de găsirea unor modalități de a transmite acest lucru; umanizarea poveștii climatice, astfel încât să nu fie abstractă și publicul să poată relaționa;

localizarea poveștii fără a ignora dimensiunile ei globale; identificarea unghiului climatic în zonele vieții în care nu este așteptat, arătând adâncimea și amploarea crizei; prezentarea problemelor, dar și a soluțiilor.

Astăzi este din ce în ce mai frecvent să poată fi citite articole pe teme climatice pe prima pagină în The Washington Post sau The New York Times, unde Sarah Kaplan, Somini Sengupta și Hiroko Tabuchi, printre alții, fac reportaje remarcabile. Rețelele de televiziune se alătură tot mai intens, în special în edițiile lor de dimineață, unde experții în meteorologie de la NBC, CBS sau ABC vorbesc frecvent despre ceea ce nu ezită să numească „criza climatică” sau chiar „urgența climatică”. CNN, NPR, Los Angeles Times și alte redacții de top angajează reporteri, editori, producători pentru a înființa unități climatice noi sau a le extinde pe cele existente.

Firește, nu doar redacțiile din SUA își măresc acoperirea climatică. Din Canada în Australia și din Europa în Japonia, de la reviste la site-uri și de la posturi de radio la podcasturi și ziare, „atenția mass-media asupra schimbărilor climatice și încălzirii globale a fost cel mai înalt nivel în ultimii ani”, după cum a raportat Observatorul Media de la Universitatea din Colorado.

„Este actuala acoperire jurnalistică a schimbărilor climatice suficientă? Nu încă… și nici pe departe…” (Mark Hertsgaard, thenation.com)

Mădălina Corina Diaconu
(Revista UZP nr. 27/2022)