Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România i-a adus un pios omagiu celui care a fost DORU DINU GLĂVAN, la un an de la trecerea în eternitate. Regretatul președinte al UZPR a lăsat în urmă amintirea unui jurnalist reputat, unui unificator și unui prieten prețuit.
Dumnezeu să-l aibă în paza Sa!
Sorin Stanciu
președinte UZPR
Doru Dinu Glăvan, fost președinte al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, nu mai este printre noi. A trecut la viața cea veșnică. Pentru noi, cei care l-am cunoscut și am colaborat rămâne nu un simplu prilej de amintire, ci o adevărată pildă vie, un exemplu demn de urmat.
Doru Dinu Glăvan a fost unul dintre cei mai apropiați și sinceri sfătuitori, un bun colaborator în implementarea majorității activităților educative cu tinerii, desfășurate sub egida Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, prin și la inițiativa Asociației „Centru Educativ – Copii și Tineri pentru Comunitatea Europeană”, în locații la Hunedoara, Deva și Hațeg (având sprijinul Primăriei Hunedoara, Consiliului Județean Hunedoara, Direcția pentru Sport și Tineret Hunedoara și ziarul „Accent Media”).
Acum, la un an de la trecerea sa la viața cea veșnică din Ceruri, încerc să punctez implicarea sa în calitate de președinte al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România pentru implementarea unor proiecte educative care s-au dovedit eficiente în viața și activitatea tineretului hunedorean, prezentând astfel doar câteva din titlurile acestora, dar și imagini foto:
La Hunedoara, mai exact la Biblioteca municipală, Doru Dinu Glăvan împreună cu jurnalistul Ștefan Nemecsek, în prezența tinerilor de la Cercul de jurnalism al Clubului copiilor, au pus punct final unui reușit concurs de jurnalism „Istorie, cultură, tradiție”.
Doru Dinu Glăvan a luat parte la dezbaterea care a avut loc la hotelul „Maier”, cu tema „Natura – mesaj pentru sănătate”, ocazie cu care s-au înființat cercurile Reporteri pentru mediu, Prietenii naturii și Prietenii sănătății.
Emoționantă și plăcută a fost întâlnirea lui Doru Dinu Glăvan la Colegiul Național „Iancu de Hunedoara” cu elevii și profesorii iubitori de jurnalism din municipiu. A acordat diplome și cărți elevilor câștigători ai unui concurs literar.
O inițiativă inedită a lui Doru Dinu Glăvan a fost aceea de-a acorda DIPLOMA DE ONOARE pentru prezența în mass-media cu informații utile pentru sănătatea semenilor, medicilor: Sandor Szamosi și Mircea Ioan Artean, acesta din urmă declarând în exclusivitate „Doru Dinu Glăvan rămâne o veșnică amprentă în conștiința noastră, a celor care l-am cunoscut ca om caracterizat de demnitate și profesionalism, un mentor, un luptător pentru adevăr, inimos și mereu neobosit”.
Doru Dinu Glăvan a acceptat ca Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România împreună cu Episcopia Devei și Hunedoarei și ziarul „Accent Media” să se acorde DIPLOMA DE ONOARE „DRAG DE DUMNEZEU” pentru promovarea prin cântec și trăire sufletească a învățăturii creștine, care este viață în Hristos, viață în Duh și Adevăr.
Au primit astfel de diplome interpreții Veta Biriș, Mariana Suciu, Marian Lupo, Viorica Brândușan, Valerica Ianoși Marian etc.
Sunt mândru, pe fondul unei trăiri sufletești, că personal Doru Dinu Glăvan mi-a înmânat DIPLOMA DE EXCELENȚĂ a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, pentru activitate laborioasă în cadrul Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și promovarea jurnalismului în rândul tinerei generații, ÎNSEMNUL DE RECUNOȘTINȚĂ pentru contribuție la realizarea proiectului „Mândria de a fi român”, cât și DIPLOMA DE EXCELENȚĂ „VASILE GOLDIȘ” pentru activitate dedicată celui mai important eveniment omagial al istoriei – „Centenarul Marii Uniri”.
Amintindu-mi de tot ce-a fost Doru Dinu Glăvan pentru promovarea jurnalismului și a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România – pe care a condus-o cu cinste și demnitate, pot afirma că am finalizat o rememorare cu lacrimi în ochi.
Cinstirea lui, deși aflat acum în văzduhul Cerului, am concretizat-o prin pomenirea în Biserica Ortodoxă din satul Cinciș-Cerna (preot Apietroaiei Cosmin Gabriel), în perioada Postului Paștelui, din anul trecut, prin parastas și rugăciuni de mijlocire cu Dumnezeu și odihnă veșnică (inițiativă care se va materializa în fiecare an, de acum înainte).
„Pomenirea în Biserică a lui Doru Dinu Glăvan este – după cum susținea Georgeta-Ileana Cizmaș, membră a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România – un dar al aducerii-aminte și respect pentru faptele lui bune care i-au împodobit viața pe pământ”.
Ioan VLAD/ UZPR Hunedoara
În urmă cu câteva zile a fost trasă cortina peste cea de a XXXII-a ediție a „Decadei Culturii Germane în Banatul Montan”, cel mai important ciclu de manifestări culturale ale etniei germane din acest spațiu. Ea s-a desfășurat, ca urmare a situației pandemice în care ne aflăm cu toții, altcumva decât până în 2019, și cu toate acestea, la fel ca anul trecut și acum doi ani, timp de 10 zile calendaristice de-a lungul întregii luni octombrie. Ediția din acest an a fost dedicată împlinirii a 30 de ani de la semnarea Tratatului între România și Republica Federală Germania privind cooperarea prietenească și parteneriatul în Europa și a 35 de ani de la constituirea Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița.
Ministerul Culturii, Departamentul pentru Relații Interetnice, Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” Caraș-Severin, alte instituții culturale și cele aparținând cultelor, dar și ONG-urile implicate au reprezentat și în acest an baza susținerii întregului calendar al Decadei. Timp de zece zile au fost organizate, în cadrul Decadei 2022, un număr de 51 manifestări, în 14 localități din vestul țării. Alături de Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița au fost de asemenea Ambasada Germaniei din București și Landurile austriece Stiria și Carintia.
Și pe această cale, tuturor coorganizatorilor, participanților și susținătorilor „Decadei Culturii Germane în Banatul Montan”, un sincer mulțumesc, Danke!
În data de 29.10. 2022, ora 11, la Orșova, în incinta Mănăstirii „Sfânta Ana”, a avut loc comemorarea jurnalistului Doru Dinu Glăvan. Acest eveniment de suflet a fost organizat de Filiala UZPR Timișoara în parteneriat cu Episcopia Severin și Strehaia cât și de Mănăstirea „Sfânta Ana”.
Pe minunatul domn Doru Dinu Glăvan, l-am cunoscut personal în Timișoara la inaugurare sediului Filialei Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România „Valeriu BRANIȘTE”, în incinta Bastionului Therezia. Am stat de vorbă cu el și din primele clipe mi-a transmis liniște, bunătate, dragoste imensă de viață și speranță. Era un om care îți oferea speranță! Nu știu cum au trecut acele ore în prezența acestui domn, dar pot spune că mi-a cimentat încrederea în mine, mi-a transmis trăiri și sentimente despre sensul vieții, m-a făcut să înțeleg mai bine ce înseamnă să ai un rol pe scena vieții. De auzit, l-am auzit de foarte multe ori la Radio România Reșița, o voce care îmi spunea mereu cât de frumoși suntem noi ca nație, cât de inteligenți și curajoși, pur și simplu m-am îndrăgostit de lumina cuvintelor ce ieșeau din sufletul său, iar această lumină m-a călăuzit în multe etape ale vieții mele. Într-adevăr a fost un român dedicat jurnalismului. În timp am aflat că omul de la Radio Reșița care mi-a transmis atâtea lucruri importante despre viața, a fost un foarte bun cronicar sportiv, a intrat în presă de tânăr ajungând să dea viață postului Radio Reșița în 1995 când a luat ființă, la Reșița, Fundația Radio Reșița Caraș- Severin, astfel că „la data de 8 august 1996, Radio România Reșița a emis pentru prima dată în eter dobândind pentru prima dată statutul oficial de post public local al Societății Române de Radioteleviziune”,acest fapt a făcut ca acest post de radio să devină foarte important nu numai pentru județul în care m-am născut și am copilărit, ci și pentru teritoriile locuite de frații noștri români din Voivodina și Valea Timocului. Un om demn, conștiincios, un om care a iubit tradiția poporului român, a iubit cultura, a iubit oamenii, a iubit glia strămoșească și a lăsat urmașilor credința și iubirea pentru țară, pentru drag și dor, ne-a lăsat respectul și stima. A fost o personalitate a presei românești, pur și simplu era iubit de oameni.
Odihnă veșnică, om drag!!!
Mia ROGOBETE – membru UZPR 29.10.2022 – Topleț, Caraș-Severin
Și Palatul Copiilor Deva – Structura Hațeg – după cum ne informa recent prof. Trif Vințan Adriana (foto) în calitate de coordonator – și-a deschis larg porțile pentru activitățile cu copiii de la toate cele 5 cercuri: muzică vocal-instrumentală, dans clasic, informatică, cultură și civilizație engleză și pictură-desen.
Atât profesorii, cât și elevii s-au adaptat după un orar bine pus la punct împreună, pentru a fi toată lumea mulțumită. Elevii începători au reușit să se obișnuiască cu modul de lucru și mai ales cu grupa din care fac parte. Grupele avansate au pornit cu forțe proaspete, după frumoasa vacanță, să continue activitatea și să se pregătească pentru competițiile care vor urma.
În săptămâna 23-30 septembrie 2022, am derulat zilnic activități sportiv – educative, sărbătorind astfel și noi ,,Săptămâna Europeană a Sportului în România”. Aici au intrat: jocuri sportive de echipe, momente distractive, diferite ritmuri surpriză cuprinse în flashmob etc. Toate aceste activități nu au adus decât bucurie, fețe zâmbărețe și chiote de fericire (mai ales în momentul în care ieșea câte un echipaj victorios), reușind să închege prietenii și socializări în echipă.
Încetul cu încetul, toamna se instalează mult mai serios peste tot. Cu toții avem bucuria de a descoperi roadele ei: legume, fructe, pe care părinții și bunicii, ajutați de cei mici, le pregătesc ca și provizii pentru iarna ce se apropie cu pași mărunți.
Pentru a sărbători toate aceste bunătăți dăruite de natură, atât elevii cât și profesorii au hotărât să facă o petrecere în cinstea Zânei Toamna sub numele de ,,Bucuriile Toamnei”.
Zâna s-a gătit frumos, cu o săptămână înainte și-a pus podoabele cele mai de preț și ne zâmbește bucuroasă tuturor, urându-ne bun venit în fiecare zi.
A sosit și ziua cu pricina, copiii frumoși și voioși ne-au trecut pragul. Ba mai mult, și soarele zâmbea mulțumit de ceea ce vedea în curtea noastră. Oare să fie acel zâmbet de la fețele surâzătoare ale celor mici, sau de la mirosul dulce și îmbietor de plăcinte? Da, da, și plăcinte am avut, coapte cu mult drag de doamna Maria, prietena tuturor copiilor, care și-a pus sorțul și aduce tava cu plăcinte calde și bune, servindu-i pe toți participanții. Mai avem bomboane colorate și ademenitoare și, nu în ultimul rând, coșurile cu fructe și legume din partea copiilor.
Vă întrebați cine a mai fost? Eu, adică profa de muzică, împreună cu colegii mei, Dan de la ,,Civilizație engleză” și Horia de la ,,Informatică”, am fost responsabili cu voia bună, face-painting, desene realizate pe echipe și o expoziție finală. Seby de la ,,Pictură-Desen” a decorat câțiva dovleci, iar fetele, împreună cu Mariana de la ,,Dans clasic” ne-au prezentat un dans mult aplaudat.
Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
„Binecuvântat ești, Hristoase, Dumnezeul nostru,
Cela ce preaînțelepți pe pescari ai arătat
trimițându-le lor Duhul Sfânt
Și printr-înșii lumea ai vânat
Iubitorule de oameni, mărire Ție!”
În seara praznicului Sfântului Mare Mc. Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, la Biserica Ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului” din Bocșa a avut loc un eveniment inedit: o seară cultural-spirituală dedicată cărții, preoților și tradițiilor românești.
În 26 octombrie 2022 a fost lansat cel de-al doilea volum al cărții „Portrete de preoți și teologi ortodocși din Bocșa de ieri și de azi”, volum apărut recent la Editura TIM din Reșița și poartă semnătura celor doi autori, Gabriela Șerban și pr. Valentin Costea.
Cu doi ani în urmă, în plină pandemie, la subsolul aceleiași biserici se lansa primul volum al acestei cărți, un proiect inițiat în seria „Bocșa – istorie și cultură”, o serie editorială inițiată și realizată sub egida Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea” Bocșa, în care au văzut lumina tiparului 59 de titluri.
Cel de-al doilea volum al „Portretelor de preoți și teologi ortodocși din Bocșa de ieri și de azi” a fost tipărit cu binecuvântarea P.S. Lucian, Episcopul Caransebeșului și înmănunchiază 15 medalioane ale unor preoți – de ieri și de azi – care aparțin Bocșei, fie prin slujire, fie prin naștere: Dorel Viorel Cherciu, Alin Chicoș, Daniel Crecan, Iustinian Dalea, Efrem Gogea, Trăilă Gherga, Ioanichie Petrică, Cornel Ișfan Stan, Cristian Gheorghe Manole, Doru Melinescu, Constantin Miloș, Cristian Gabriel Miloș, Nicolae-Ion Petrișor, Gheorghe Ștefan și Ioan Vîșcu.
Volumul a fost prezentat, evident, de autori, dar acestora li s-au alăturat personaje ale cărții, precum și importanți colaboratori: criticul și istoricul literar Gheorghe Jurma, editorul cărții, istoricul dr. Mihai Vișan, pr. dr. Daniel Crecan și prof. dr. Dorel Viorel Cherciu.
A fost o seară a bucuriei, eveniment întregit prin participarea Corului „Laudae” al Bisericii „Sf. Arh. Mihail și Gavriil” Moniom, dirijor prof. Georgiana Ciucur, pricesnele și cântecele interpretate răsunând a sărbătoare în noua Catedrală a orașului Bocșa.
Un eveniment amplu creat de apariția unei cărți!
O sărbătoare a credinței străbune mărturisită prin cântec și cuvânt!
O seară cultural-spirituală inedită la Bocșa!
Iar pentru această sărbătoare se cuvine să mulțumim celor care susțin actul cultural bocșean, apariția de cărți și tipărituri, păstrând și promovând Bocșa frumoasă, cu oamenii ei model, cu faptele lor de cinstire și onoare: primarul orașului Bocșa, dr. Mirel Patriciu Pascu, dimpreună cu membrii Consiliului Local al Orașului Bocșa.
Ziua de 23 octombrie 2022 a fost pentru comuna Belinț din județul Timiș o zi a bucuriei, o Sărbătoare a culturii și spiritualității belințene.
Devenit tradiție, la Școala Gimnazială din Belinț s-a desfășurat cea de-a IX-a ediție a Colocviului Național de Folclor „Sabin Drăgoi”, eveniment coordonat de prof. dr. Constantin Tufan Stan.
În cadrul Colocviului au fost prezentate cărți și reviste, proiecte cultural-artistice, precum și pagini de istorie muzicală a Banatului.
Au susținut comunicări prof.dr. Adrian Călin Boba, prof. Diana Pistrui, prof. dr. Constantin Tufan Stan, prof. Simion Dănilă, col. Ion Teca, prof. dr. Dumitru Jompan, dr. Ioan Hațegan, prof. Aurelia Onae, precum și scriitorii-jurnaliști Simona Stoiță (Timișoara), Ionel Bota (Oravița), Gabriela Șerban (Bocșa).
De asemenea, au fost prezentate cărți apărute recent sau în perioada de pandemie, precum și unele cărți apărute mai demult, dar unice, și în strânsă legătură cu tema propusă.
Muzicologul Dumitru Jompan (Marga) și-a prezentat cele șase titluri apărute sub semnătură proprie în perioada de pandemie, punând accent pe cea mai recentă carte – „Bibliografia lucrărilor științifice ale intelectualilor Văii Bistrei” vol. III (Ohaba – Bistra-Iaz) – volum apărut la Editura Eurostampa din Timișoara în 2022; traducătorul Simion Dănilă (Belinț) și-a prezentat cel mai recent volum intitulat „Antologie a poeziei sepulcrale românești”, apărut la Timișoara, editura Eurostampa, 2021; bibliotecara Gabriela Șerban (Bocșa) și-a prezentat volumul dedicat unei interprete valoroase a Banatului – „Aurelia Fătu Răduțu – vocea de aur a cântecului bănățean” – o carte apărută la Editura TIM din Reșița în anul 2010, singura monografie a acestei interprete publicată până în prezent, volum prezentat în contextul susținerii unei comunicăriIn memoriam, la 50 de ani de la moartea acestei îndrăgite soliste a folclorului bănățean.
De asemenea, a fost prezentat cel mai recent număr al revistei „Bocșa culturală” – anul XXIII de apariție, nr. 3 (118)/ 2022, într-un scurt istoric al celor 25 de ani de presă neîntreruptă la Bocșa.
Cel din urmă volum prezentat a fost cel al gazdei, o carte de referință alcătuită de muzicologul Constantin Tufan Stan și intitulată „Corul din Chizătău 1840 – 2020”, volum apărut în cea de-a doua ediție la editura timișoreană „Eurostampa” în perioada de pandemie, 2020.
A fost momentul care a făcut legătura cu un alt eveniment, unul artistic, desfășurat în continuare la Chizătău: Festivalul „Trifu Șepețean”, ediția a II-a, conținând o primă ediție a unui nou proiect denumit Olimpiada corală „Doina și Hora”, eveniment desfășurat la Căminul Cultural din Chizătău, menit să marcheze Centenarul Asociației Corurilor și Fanfarelor Române din Banat – 1922 – 2022 .
Pe scena Căminului Cultural din Chizătău au urcat, ca protagoniste ale Olimpiadei Corale „Doina și Hora” ed. I, șase coruri venite din diverse locuri: Corul „Doina Banatului al Parohiei Ortodoxe Române Timișoara – Iosefin, dirijor Florin Nicolae Șincari; Corala „Sargeția” – Deva, dirijor Mihaela Popa; Corul de copii al Academiei de Arte „Lugoj Clasic”, dirijor Claudia Crețiu și solistă Aura Twarowska; Corul „Laudae” al Parohiei „Sf. Arh. Mihail și Gavriil” Moniom, dirijor Georgiana Ciucur; Corul „Învierea” al Bisericii Ortodoxe „Sf. Mare Mc. Dimitrie” Teregova și Corul Parohiei Ortodoxe Șag, dirijor pr. Florin Băran.
Invitații au avut parte de o primire extraordinară din partea membrilor Ansablului folcloric „Hora Belințului”, instructor Adrian Zîmbran, tineri care au încântat publicul prin dans și costumație, portul popular fiind la loc de cinste, îmbrăcat cu mândrie la ceas de frumoasă sărbătoare.
În aceeași zi – duminică, 23 octombrie 2022 – Biserica Ortodoxă „Învierea Domnului” din localitatea Belinț, aparținătoare Protopopiatului Lugoj și păstorită de pr. paroh Daniel Gabriel Otescu, a fost resfințită, în urma unor lucrări de restaurare și consolidare, slujba târnosirii și Sfânta Liturghie fiind oficiate de P.S. Paisie Lugojanu, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei.
Așadar, o zi istorică pentru comuna Belinț din județul Timiș!
Foarte mulți credincioși au participat la târnosirea Bisericii; mulți au participat la Colocviul Național de Folclor „Sabin Drăgoi”, ed. a IX-a; și foarte mulți dintre localnici și invitați au fost prezenți la Olimpiada Corală „Doina și Hora”, ed. I.
Pentru această extraordinară sărbătoare a bucuriei desfășurată la Belinț se cuvine a aduce mulțumiri și felicitări truditorilor și susținătorilor: prof. dr. Constantin Tufan Stan, tânărului primar ing. Laurențiu Târziu, dnei. dir. Diana Pistrui și dlui. dir. Adrian Zîmbran. Sunt doar câțiva dintre cei care s-au străduit ca ziua de 23 octombrie 2022 să pună localitatea Belinț pe harta cultural- spirituală a Banatului la un loc de frunte!
BULETIN DE PRESĂ
ŞI AL ASOCIAŢIEI GERMANE DE CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE A ADULŢILOR REŞIŢA
„Decada Culturii Germane în Banatul Montan”, ediția a XXXII-a se află în plină desfășurare. Ea a debutat în data de 1 octombrie și continuă până la sfârșitul lunii, fiind susținută de Ministerul Culturii din București. În data de 27 octombrie vor avea loc mai multe manifestări după programul:
MOLDOVA NOUĂ
Expoziția de artă plastică Viorica Ana Farkas și Tatiana Țibru (Reșița).
ORAVIȚA
Prezentarea a două cărți-album editate de Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița („Semmeringul Bănăţean: calea ferată Oraviţa – Anina = Der Banater Semmering: die Eisenbahnlinie Orawitza – Anina = The Banat Semmering: The Railway Oraviţa – Anina” și „Muzeul de locomotive cu abur Reșița = Das Dampflokomotivenmuseum Reschitza = The Railway Steam-engines Museum of Reșița = Le Musée des Locomotives à vapeur de Reșița), apărute la Editura „Banatul Montan”, 2022, prin Gheorghe Jurma și Erwin Josef Țigla.
Expoziție de artă plastică „Locomotivele cu abur”, cu lucrări ale artiștilor plastici din Stuttgart / Germania (Adriana Hermle), Bocșa (Nik Potocean), București (Luciana Cristina Ionescu), Reșița (Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Elena Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina & Gustav Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Tatiana Țibru) și Timișoara (Lia Popescu).
Avem deosebita plăcere de a anunța ieșirea de sub tipar a numărului 3 al publicației noastre locale: CRONICA MEHADIEI.
Dorim tuturor cititorilor o lectură captivantă și cu folos!
Constantin VLAICU/UZPR – redactor șef adjunct CRONICA MEHADIEI
(pentru arhivă, se poate accesa pagina de Internet la următorul link: https://cronicamehadiei.wordpress.com/arhiva-cronica-mehadiei/ )
Material alcătuit de Melania Rusu Caragioiu închinat lui DORU DINU GLĂVAN
Comemorăm azi și mereu amintirea neuitatului și dragului nostru colaborator ASRAN, Doru Dinu Glăvan, Președinte al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, luat dintre noi de nemiloasa pandemie Covid 19, tocmai în timpul unei activități, fiind în deplasare.
Domnia sa reprezenta exemplar tot ce jurnalistul respectă cu prețul sângelui, conform jurământului de breaslă, codul deontologic îmbunătățit la alcătuirea și modificările căruia în 1918 a participat substanțial: Statutul Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, pe care l-a respectat ca literă de lege și pe care să ni-l amintim.
Memorăm succint: Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România este o organizație profesională din care fac și pot face parte jurnaliști cetățeni români indiferent de etnie și jurnaliști etnici români din toată lumea, indiferent de țara în care se află, dacă aderă la principiile și statutul UZPR.
Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România este parte activă a societății civile și în acest sens, își asumă, ca misiune socială, prin membrii săi, rolul de avertizor public asupra derapajelor politice, morale, economice și juridice ale factorilor decidenți, ca și acela de promotor al ideilor mari și constructive venite din mediul social, care pot conduce la progresul de orice fel al României.
Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România este cea mai coerentă și mai numeroasă organizație de breaslă din România, care luptă pentru drepturile sociale ale tuturor românilor, ale jurnaliștilor în general și ale membrilor săi în special. Este, de altfel, singura organizație de breaslă cu statut de uniune de creație și utilitate publică.
Din larga paletă a atribuțiilor acestei prestigioase Uniuni amintim succint:
1. PATRIOTISMUL.
2. Atașamentul față de sistemul de valori care au făcut posibilă supraviețuirea poporului român într-o istorie ostilă.
În viziunea UZPR, valorile naționale și cele europene nu sunt opozabile, ci complementare.
3. Jurnalistul fiind formator de opinie, cu toate responsabilitățile luptă pentru Resuscitarea CLAUZEI DE CONȘTIINȚĂ a practicii profesionale și recuperarea demnității de jurnalist. De aceea, UZPR și-a ales ca simbol/model tutelar al breslei pe jurnalistul MIHAI EMINESCU, care a fost nu numai „omul deplin al culturii române” (spune Constantin Noica), ci și modelul deontologic tutelar, conștiința supremă a meseriei de jurnalist.
4. Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România se definește prin rezistența la presiunile de deznaționalizarea și dezintegrarea teritorială a României, și susținerea articolului Nr 1 din Constituția României, „România este stat naţional, suveran și independent, unitar și indivizibil”).
DIRECȚII DE ACTIVITATE
1. Mobilizarea societății civile, a specialiștilor (istorici, sociologi, juriști etc.) pentru dezbaterea și clarificarea, în cadru organizat și cu largă expunere publică, a unor probleme sensibile care frământă opinia colectivă actuală, intoxicată adesea de idei false sau abordări excesive.
2. Implementarea activă a membrilor UZPR (organizați în grupuri, colective de inițiativă etc.) în proiecte finanțate de guvern sau de Uniunea Europeană, proiecte care vor fi susținute de UZPR prin autoritatea sa, dar ai căror beneficiari vor fi, în totalitate, inițiatorii și organizatorii.
3. Implicarea membrilor UZPR în acțiuni comune de socializare „ludică”, prin organizarea de concursuri, expoziții foto sau de caricatură, team building, întâlniri bazate pe afinități de orice fel, cluburi etc., pentru a „vasculariza” cât mai mult comunicarea între membrii Uniunii.
4. Mobilizarea jurnaliștilor tineri (prin întâlniri, prelegeri, dezbateri etc. organizate la facultățile de jurnalism) în acțiuni specifice UZPR, scopul fiind înscrierea acestora în UZPR
5. Participarea activă a UZPR la marile evenimente comemorative ale națiunii și poporului român, cu proiecte și inițiative care să contribuie la reînarmarea mentală a cetățenilor români, prin reactivarea arsenalului de valori naționale, interzise, denigrate, ascunse sau ignorate voit.
Acestea ar fi, în rezumat, reperele care definesc și legitimează existența, în spațiul public, a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, ca ferment activ al societății românești și, în egală măsură, ca uniune de creație și utilitate publică.
Materialul prezentat mai sus este extras din sinteza preliminară realizată de Consiliul Director al UZPR, în urma propunerilor făcute de membrii Uniunii, ca urmare a hotărârii aprobate în Adunarea Generală din 24.03.2018.
Președintele UZPR, Doru Dinu Glăvan reprezenta un șef maleabil, iubit de subalternii săi, dar în același timp o mână nu de fier, ci de ajutor permanent și o capacitate lucidă care ocârmuia și sprijinea activitatea fiecărui jurnalist, spre eficiență, progres național și cunoașterea acestei profesii pe plan național, dar și evoluția acestei profesii în sine interesând și în relația cu Țara noastră.
În încheiere promitem cu suflet de român că vom respecta și sprijini frumoasa și dificila profesie de jurnalist care face cinste României, acționând întotdeauna în primele rânduri, așa cum a fost dorința și activitatea marelui jurnalist Doru Dinu Glăvan,
Semnează: Melania Rusu Caragioiu,
Vice Președintă ASRAN
Ambasador literar benevol Limba Noastră cea Română,
Bibliografie:
Și în acest an școlar, activitățile care se desfășoară la Clubul Copiilor Brad, structură arondată Palatului Copiilor Deva – după cum susținea prof. Sava Voicu Constantin (foto), în calitatea sa de coordonator – promit prin vocea profesorilor, atractivitate, socializare, inițiere primară, aprofundată sau de performanță, respect, multă mișcare și voie bună. Rigiditatea unei materii din curriculumul formal nu se regăsește la activitățile extrașcolare. Aici copiii vin de bună voie, atrași de ceea ce văd și agreează ceea ce se întâmplă la aceste cursuri/activități nonformale. Sistemul competițional prin cadrele didactice prof. Cobori Sorina – dans modern, prof. Sava Voicu – educație rutieră/ informatică, prof. Macsim Adrian – karting/ aeromodele și prof. Rus Daniela – orientare turistică, creează un climat destins, plăcut, agreabil și interesant la care copiii vin cu plăcere și motivație.
La activitățile tehnico-aplicative-educație rutieră, karting și informatică, dotarea foarte bună a laboratoarelor în care se desfășoară cursurile este un motiv în plus prin care se poate oferi atractivitate și interes tuturor categoriilor de elevi. Cercul de dans modern, foarte solicitat mai ales de către fete, le oferă acestora mișcare, ritm și posibilitatea de a performa la competițiile naționale sau internaționale de dans. Structura Brad are singurul cerc de educație rutieră din județul Hunedoara, unde toate categoriile de elevi au posibilitatea de a se familiariza cu legislația rutieră într-un mod permisiv și atractiv. Dotarea deosebită a cercului de karting (6 karturi cu motor termic), unicat în județul Hunedoara atrage în mod deosebit elevii de la toate ciclurile școlare. Orientarea turistică are un impact deosebit în rândul elevilor și a copiilor, oferind posibilitatea mișcării libere în natură, sănătate sau chiar cunoștințe tehnice (montare de corturi, lecții de supraviețuire, orientare în pădure etc.)
Atractivitatea activităților noastre are la bază un concept fundamental rezultat din pasiunea profesorilor de a oferi elevilor ceva nou, plăcut, interesant și pasional. Nu lipsit de importanță este faptul că toate activitățile sunt gratuite, cu program lejer și permisiv, motiv pentru care normativul grupelor este atins sau chiar depășit.
De notat este faptul că am avut elevi care au ocupat locuri fruntașe la concursurile organizate de Ministerul Educației, mulți dintre ei beneficiind de mult dorita și așteptata bursă de performanță. Un lucru demn de toată lauda este că trei dintre profesorii de la CC Brad, au proiectele lor inițiate pentru organizarea de concursuri județene sau naționale, unele cu tradiție și cu impact pozitiv major asupra imaginii instituției Palatului Copiilor Deva, în special și a tuturor instituțiilor școlare din județ sau naționale în general.
Colectivul de profesori de la Clubul Copiilor Brad este unul bine închegat, experimentat și cu posibilități majore de a se plia pe nevoile și speranțele de a performa ale elevilor.
În numele colegilor mei pot asigura pe toți aceia care au o implicare mai mică sau mai mare la aceste activități menționate mai sus că vom rămâne alături de toți copiii și elevii cu sufletul, mintea și înțelepciunea, creând un climat plăcut și atractiv tuturor celor care ne solicită ajutorul didactico-pedagogic, social și afectiv.
Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Inspectoratul Teritorial de Muncă Hunedoara – după cum ne puncta CRP Cristina CREȚ – dorește să aducă la cunoștință atât angajatorilor, cât și angajaților noile modificări ale Codului Muncii care au intrat în vigoare începând cu data de 22.10.2022.
Astfel, a fost publicată în Monitorul Oficial Legea nr.283/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr.53/2003 – Codul Muncii, precum și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.57/2019 – Codul Administrativ.
Noile prevederi se referă la instituirea concediului de îngrijitor salariatului în vederea oferirii de către acesta de îngrijire a unei rude sau a unei persoane cu care locuiește în aceeași gospodărie și care are nevoie de îngrijire (se adaugă art.152ˆ1), absența de la locul de muncă în situații de urgență (se adaugă art.152ˆ2), concediu paternal (se adaugă art.153ˆ1 și art.153ˆ2), programul individualizat de muncă pentru toți salariații, inclusiv pentru cei care beneficiază de concediu de îngrijitor (modificarea art.118 alin.1), trecerea pe un post vacant care îi asigură condiții de muncă mai favorabile (se adaugă lit.m1 la art.39 alin.1), elemente noi ale contractului individual de muncă.
Totodată, potrivit noilor reglementări, Inspecția Muncii va pune la dispoziția angajaților și angajatorilor un model-cadru al contractului individual de muncă, stabilit prin ordin al ministrului muncii și solidarității sociale (art.17 alin.8) în termen de 30 de zile de la publicarea prezentei legi.
Angajatorii au obligația de a informa angajații cu privire la toate elementele prevăzute de prezenta lege, în caz contrar, salariații pot sesiza Inspecția Muncii, conform modificărilor articolului 19.
Odată cu modificarea acestor articole, se modifică și se adaugă noi sancțiuni, respectiv la art.260 se modifică litere r):
„nerespectarea dispozițiilor art.5 alin.(2)-(9) și ale art.59 lit.a) și c), cu amendă de la 4000 lei la 8000 lei” (principiul egalității de tratament față de toți salariații și angajatorii), și se adaugă litera t):
„neacordarea concediului de îngrijitor salariaților care îndeplinesc condițiile prevăzute la art.152ˆ1, cu amendă de la 4000 lei la 8000 lei” (În cazul unor evenimente familiale deosebite, salariații au dreptul la zile libere plătite, care nu se includ în durata concediului de odihnă).
Pentru salariatul care are raporturi de muncă stabilite anterior datei de intrare în vigoare a prezentei legi, informațiile suplimentare privind condițiile aplicabile raportului de muncă se comunică de către angajator, la cerere, în maximum 30 de zile lucrătoare de la data primirii solicitării scrise a salariatului. Lipsa unei astfel de solicitări nu exclude aplicarea drepturilor minime stabilite la art.35 alin.(1), art.39 alin.(1), art.40 alin.(2) lit.j), art.194 alin.(3) și art. 278ˆ2 din Legea nr.53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta lege.
Referitor la modificările Codului Administrativ, la art.374, după alin.(2) se adaugă 9 alineate – alin.(3) – alin.(11), care permit funcționarilor publici să își exercite raporturile de serviciu și în regim de telemuncă, de acasă, bazându-se pe acordul de voință al părților și se realizează ca urmare a aprobării de către conducătorul autorității sau instituției publice, însă durata nu poate depăși cinci zile pe lună. Situațiile în care se poate presta activitatea în regim de telemuncă sunt următoarele: pentru funcționarii publici care au copii cu vârsta de până la 11 ani, care acordă îngrijire unei rude cu care locuiește în aceeași gospodărie, care au o stare de sănătate care nu le permite deplasarea la sediul autorității sau instituției publice sau cei care desfășoară activități dintre cele stabilite de conducătorul autorității sau instituției publice care se pot realiza în regim de telemuncă.
Inspectoratul Teritorial de Muncă Hunedoara dorește să asigure toți angajații și angajatorii de tot sprijinul nostru proactiv, în soluționarea favorabilă a doleanțelor adresate instituției noastre.
Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
La sugestia mai multor conducători auto care apreciază eficiența activității pe linia monitorizării traficului rutier dovedită de polițiștii de la Postul Teliucu Inf. din cadrul secției V a Poliției Rurale Hunedoara, încercăm să creionăm succint câteva aspecte consemnate pe teren.
… O dimineață senină de octombrie. Poposim la un punct stabilit, mai exact lângă așa numitul „pod de la Iuba” unde circulația rutieră se află mereu într-un flux continuu, pe aici trecând zilnic conducători auto din comunele Toplița, Ghelari, Lelese, Lunca Cernii și Teliucu Inf.
Am făcut cunoștință cu agentul principal Conț Patrick Ionuț, dar și cu agenții Dingă Claudia Adriana și Glăvan Ion Nelu. Le-am admirat profesionalismul cu care știu să monitorizeze traficul rutier, cu accent pe prevenirea de accidente, dar și depistarea nerespectării legilor circulației rutiere, printre care conducerea autoturismului sub influența băuturilor alcoolice.
Unul dintre conducătorii auto oprit în trafic pentru a prezenta documentele solicitate, Petroesc Marin Viorean, din satul Cinciș-Cerna, ne-a declarat în exclusivitate: Agentul principal Conț (cum bine i-am reținut numele) care mi-a făcut semn să opresc, a dovedit în dialogul cu mine răbdare și mult calm, profesionalism și responsabilitate. A pus accent pe prevenția de care trebuie să dea dovadă un conducător auto, dar și pe respectarea cu strictețe a Codului Rutier. A dovedit prin atitudine și discuții un respect față de meseria aleasă. Felicit polițiștii de la Postul Teliucu Inf.
Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Direcția pentru Agricultură Județeană Hunedoara – după cum ne informa în exclusivitate Claudiu Teodor GRAMA în calitatea sa de director executiv – desfășoară în această perioadă numeroase activități menite sã vină în sprijinul producătorilor agricoli, persoane fizice și juridice.
Ca urmare a fenomenelor meteorologice periculoase care au avut ca efect producerea secetei pedologice pe raza județului nostru, conform prevederilor Ordinului nr. 97/2020, începând cu sfârșitul lunii iulie, 12 specialiști desemnați prin Ordin al Prefectului județului Hunedoara s-au deplasat, în cadrul comisiilor de evaluare a pagubelor, în toate unitățile administrativ-teritoriale unde au existat solicitări. Au fost întocmite și semnate 460 procese-verbale de constatare şi evaluare a pagubelor la culturile agricole. Suprafața totală constatată a fi calamitată în proporție de 30-100% însumează până la data curentă 6210 hectare. Cele mai afectate culturi sunt: porumbul – 4000 hectare, plantele furajere – 1725 hectare, floarea soarelui – 219 hectare, soia – 127 hectare. Utilizatorii de terenuri cu destinaţie agricolă ale căror suprafeţe cu culturi agricole au fost afectate în procent de peste 30% din suprafeţele destinate producţiei vegetale, aferente fiecărei culturi mai pot depune înştiinţări scrise la UAT-uri pânã la data de 15 noiembrie 2022 inclusiv. Activitatea de verificare în teren și completare a proceselor-verbale de constatare şi evaluare a pagubelor la aceste culturi se va desfășura până la data de 30 noiembrie 2022.
În paralel cu această acțiune de amploare, se continuă verificarea îndeplinirii condițiilor de eligibilitate pentru 79 producători înscriși în Programele de susținere a producției de legume în spații protejate, cartof de consum, usturoi și struguri de masă. Aceste programe desfășurate de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Direcţiile pentru Agricultură Judeţene reglementează acordarea ajutoarelor de minimis pentru susținerea producțiilor la culturile sus-amintite. Sumele care se acordă prin aceste scheme de ajutor guvermanental sunt: 1000 euro/ 0,1 hectare legume cultivate toamna în sere și solarii, 200 euro/ hectar cultivat cu cartof, 3000 euro/ cultivat cu usturoi și 1200 euro/ hectar cultivat cu struguri de masă. Au fost verificate în teren suprafețele declarate a fi înființate: minim 0,3 hectare la cartof și usturoi și 0,1 hectare la struguri de masă. S-a fãcut evaluarea producției obținute, una din condițiile de eligibilitate fiind obținerea a minim 15 to/ hectar la cartof, 6 to/ hectar la struguri de masă și 3 to/ hectar la usturoi. Pentru legume – ciclul 2 de producție cultivate în spații protejate se verifică existența culturii declarată în cererea de înscriere în program pe suprafața de 0,1 hectare. Pentru a beneficia de ajutorul de minimis, solicitanții care au îndeplinit până în prezent condițiile de eligibilitate vor depune la sediul Direcției pentru Agricultură Județeană Hunedoara dovezile de comercializare (bonul fiscal/ factura/ fila/ filele din carnetul de comercializare) pentru cantitatea reglementată de fiecare program. Reamintim că, prin Programul de susținere a producției de legume în spații protejate pentru anul 2022, un număr de 38 de cultivatori de tomate – ciclul 1 de producție au primit suma de 564015 lei (3000 euro/ beneficiar).
Activitatea instituției referitoare la vânzarea terenurilor agricole situate în extravilan constă în publicarea ofertelor de vânzare pe site-ul propriu, verificarea exercitării dreptului de preempţiune, verificarea îndeplinirii condiţiilor legale de vânzare de către preemptorul sau potenţialul cumpărător, emiterea avizelor necesare încheierii contractului de vânzare și a procesului-verbal necesar pronunţării unei hotărâri judecătoreşti care ţine loc de contract de vânzare. De la începutul acestui an, la Direcția pentru Agricultură Județeană Hunedoara s-a înregistrat un număr de 1053 oferte de vânzare terenuri extravilane și un număr de 73 avize finale necesare încheierii contractelor de vânzare cumpărare în formă autentică.
Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
UZPR CARAS SEVERIN 