În perioada 14 – 17 iulie 2022 la Bocșa se va desfășura cea de-a doua ediție a Festivalului de Film, eveniment care, prin grija regizorului Ioan Cărmăzan și a directorului Ioan Cojocaru, se derulează în întreg Banatul.

Dacă prima ediție a Festivalului de Film de la Bocșa a prezentat oameni de seamă ai locului, cea de-a II-a ediție își propune să promoveze cartea, filmul românesc și ținutul natal.

În perioada 14 – 16 (inclusiv) iulie 2022, începând cu orele 16.00, în sala de festivități a Primăriei Orașului Bocșa se vor desfășura lansări de cărți, reviste, publicații, prezentări de autori și edituri din Banatul istoric. Astfel, în aceste zile, vor poposi la Bocșa scriitori, jurnaliști și editori din Reșița, Timișoara, Oravița, Lugoj, Anina, Caransebeș, Cluj-Napoca și, evident, scriitorul și regizorul Ioan Cărmăzan de la București.

Ziua de 14 iulie 2022 este dedicată cărților scriitorului Ioan Cărmăzan, care va avea alături Clubul de la Timișoara, o serie de scriitori și editori bucuroși să-și prezinte cărțile. Se vor lansa, alături de Ioan Cărmăzan, scriitori precum: Nina Ceranu, Maria Nițu, Silvia C. Negru, Vasile Bogdan, Titus Suciu, Constantin Tufan Stan, Ion Marin Almăjan și Irina Goanță.

Ziua de 15 iulie 2022 este, de asemenea, bogată în cărți și scriitori. Se vor întâlni, în aceeași generoasă sală a Primăriei Bocșa, tot de la ora 16.00, scriitori precum: Ada D. Cruceanu, Vasile Barbu, Ioan Moisa, Ana Kremm, Doina Gârboni, Daniel Luca, Nicolae Toma, Mihai Chiper, Victor Nafiru, Camelia Tamaș, Iulian Barbu, Ionel Bota și Nicolae Sârbu pentru a-și prezenta cărți, reviste, edituri, precum și alte frumoase proiecte culturale.

De la ora 21.00, la Bocșa Izvor, pe Insula „Paradis”, primarul orașului Bocșa, Mirel Patriciu Pascu, invită iubitorii de film la deschiderea celei de-a II-a ediții a Festivalului de Film de la Bocșa. Seara va debuta cu o proiecție In memoriam Valentin Uritescu, un scurtmetraj realizat de regizorul Ioan Cărmăzan în anul 2009 la Bocșa, intitulat „Negustorul de amintiri”, avându-l în rolul principal pe regretatul Valentin Uritescu.

Cel de-al doilea film propus publicului bocșean în seara de 15 iulie este o comedie românească din seria „B.D”-urilor („Brigada Diverse”): „B.D. la munte și la mare”, un film de 102 minute, din 1971, în regia lui Mircea Drăgan, avându-i în rolurile principale pe regretații actori: Dem Rădulescu, Toma Caragiu, Iurie Darie, Puiu Călinescu și Jean Constantin. 

În 16 iulie 2022, de la ora 16.00, în sala de festivități a Primăriei Orașului Bocșa, iubitorii de carte se vor întâlni cu două edituri importante: Editura TIM din Reșița, manageriată de scriitorul și istoricul literar Gheorghe Jurma și Editura „Ecou Transilvan” de la Cluj-Napoca, manageriată de inimoasa Nadia Farcaș, o prietenă mai veche a bibliotecii bocșene. Alături de cărți și editori, vor fi prezenți și scriitori din Bocșa, Reșița, Lugoj și Cluj-Napoca.

Seara de 16 iulie va prezenta publicului cinefil, începând cu orele 21.00, pe Insula „Paradis” la Bocșa Izvor, un documentar semnat de Vasile Bogdan și Diana Trocmaier de la TVR Timișoara, care-l are în prim-plan pe sculptorul Tiberiu Bottlik. „Culorile singurătății” este documentarul care prezintă personalitatea și arta artistului plastic bocșean, Tiberiu Bottlik.

Proiecția de film continuă pe Insula Paradis cu 88 de minute de comedie românească realizată în anul 1983 de regizorul Virgil Calotescu – „Buletin de București”, în rolurile principale fiind mari actori români precum Mircea Diaconu, Catrinel Dumitrescu, Octavian Cotescu sau Draga Olteanu-Matei.

Ultima seară de Festival de Film la Bocșa este în 17 iulie 2022, pe Insula „Paradis”, începând cu orele 21.00. Primarul Orașului Bocșa, Mirel Patriciu Pascu, împreună cu regizorul Ioan Cărmăzan vor încheia cea de-a doua ediție de „Bocșa Film Festival”, o ediție prin care, timp de 4 zile, vor fi promovate locuri, fapte, personaje din Bocșa de ieri și de azi, vor fi cinstiți actori, regizori și producții ale cinematografiei românești de ieri și de azi, vor fi promovați scriitori, editori și slujitori ai cărții din întreg Banatul istoric! Va fi promovată cartea, arta cinematografică și localitatea Bocșa!

Ultima seară din Festivalul de Film de la Bocșa se va încheia cu proiecția unui reportaj In memoriam Viorel Coțoiu, realizat de Vasile Bogdan de la TVR Timișoara în anul 2010, acasă la artistul plastic bocșean, Viorel Coțoiu.

Iar filmul artistic care încheie „Bocșa Film Festival 2022” este un film românesc de 87 minute, din 1976, „Mere roșii”, în regia lui Alexandru Tatos, avându-i în rolurile principale pe îndrăgiții actori Mircea Diaconu și Carmen Galin.

Așadar, în perioada 14 – 17 iulie 2022, organizatorii – Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa, cu sprijinul serviciilor Primăriei și Consiliului Local Bocșa, cu sprijinul primarului Mirel Patriciu Pascu, precum și al Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România,  al Casei de Cultură „George Suru” din Caransebeș și al Asociației Dacin Sara București – vă invită la Bocșa, pentru un eveniment complex, care-și propune să îmbine armonios literatura cu filmul și, după cum spune motto-ul evenimentului: „Promovăm Cartea, Filmul și Ținutul natal!”

Una dintre cele mai importante preocupări ale Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România este atragerea tinerilor pasionați de profesie spre reperele jurnalismului profesionist, de la teorie la practică. Într-o lume marcată de dezinformare și propagandă, rolul presei este nu doar extrem de pregnant și de relevant în prezent, ci și crucial pentru viitor, iar tinerii care se pregătesc pentru a informa publicul sunt pregătiți pentru provocările pe care le au în față.

Conștientă de misiunea sa și de utilitatea publică pe care o are pe frontispiciu, UZPR a încheiat un parteneriat cu Fundația Maria Club pentru UNESCO, propunându-și să elaboreze împreună proiecte pentru tinerii jurnaliști. Uniunii i-a revenit misiunea de a se implica, prin exemplul membrilor săi de marcă, în componenţa de presă a acestui parteneriat, al cărui prim workshop a avut loc cu ocazia Zilei Internaționale a Libertății Presei.

Continuând activitățile pe care le-a inițiat, joi 30 iunie 2022, UZPR a organizat, la sediul central din București, un prim studiu tematic în cadrul workshop-ului organizat în parteneriat cu Fundația Maria club pentru UNESCO, cu tema „Jurnalismul o provocare pentru studenți sau studenții o provocare pentru jurnalism?”. S-a dat astfel startul unor serii de întâlniri la sediul UZPR a studenților la jurnalism, ocazii cu care au fost și vor fi dezbătute diverse teme din breaslă, probleme stringente de actualitate, propuse în urma unor experiențe în teritoriu, ca și întâlniri cu jurnaliști consacrați, membri ai UZPR, care se pot constitui în modele ale tinerilor aspiranți la această nobilă profesie, grație unor cariere și realizări de excepție.

Studenții s-au întâlnit cu Sorin Stanciu, președinte UZPR, cu binecunoscutul jurnalist Dan Constantin, redactor șef al revistei UZP, președintele Comisiei de atestare a UZPR, cu omul de radio Viorel Popescu, membru în Comisia de atestare profesională a UZPR, cu jurnalistul Radio România Mădălina Corina Diaconu, secretar general al UZPR, inițiatorul întâlnirilor și dezbaterilor.

Foarte interesați de anvergura profesională a interlocutorilor și de vasta lor experiență, studenții s-au angajat într-o sesiune dinamică de întrebări-răspunsuri, acest prim atelier de lucru constituindu-se într-un episod cu intensă încărcătură profesională, marcată de curiozitatea tinerilor viitori jurnaliști, care s-au dovedit astfel persoane cu vocație, pe deplin implicate în viitorul profesiei pe care și-au ales-o.

În cadrul proiectului a avut loc și o vizită în studiourile TVR, organizată de profesionistul de televiziune Răzvan Onesa, membru în Consiliul Director al UZPR. Turul studiourilor a fost asigurat de Dan Obadă, de la TVR.

A doua zi, vineri 1 iulie 2022, la sediul UZPR a avut loc un nou studiu tematic în cadrul atelierului de Jurnalism organizat de UZPR în parteneriat cu Fundația Maria Club pentru UNESCO. Același interes din partea studenților, noi dezbateri pe marginea temei „De ce vocile studenților trebuie ascultate?”, alte serii de întrebări și de răspunsuri din partea unora dintre cei mai reputați membri ai UZPR, care nu doar și-au construit un renume bine consolidat în mass-media, dar continuă să activeze, pregătind generațiile viitoare de jurnaliști prin exemplu personal.

Departamentul Comunicare

linkuri audio

https://radiouzpr.podbean.com/e/jurnalismul-o-provocare-pentru-studen%c8%9bi-sau-studen%c8%9bii-o-provocare-pentru-jurnalism/

https://radiouzpr.podbean.com/e/de-ce-vocile-studen%c8%9bilor-la-jurnalism-trebuie-ascultate/

Astăzi se sărbătoresc 251 de ani de la aprinderea primelor două furnale la
Reșița, „Josephus” și „Franziskus”, 3 iulie 1771 – momentul 0 a ceea ce
astăzi este Reșița.

Acum trei ani am primit din partea arhivistului Diecezei Romano-Catolice
Timișoara, dr. Claudiu Sergiu Călin, copia înregistrării în matricolă a
sfințirii celor două cuptoare. Înregistrarea se găsește la: „Matricula
Baptisatorum, Copulatorum, Defunctorum 1758-1773 [et Conversorum, cum Status
Animarum et informationes historicae] Paroeciae Karassova” (pagină
nenumerotată, spre finalul volumului).

Textul în original în latină și traducerea în limba română și germană:

Annô ut Supra [1771] die 3ia Julÿ primavice benedictae sunt Cæ[sare]o
Regiæae ustrinæ seu Hochöfen in Neo-erecto loco Montano Reschiza dicto per
me Patrem Michaëlem Grosdich Administratorem Parochiæ Carashoviensis

(În anul de mai sus [1771], ziua 3-a a lui iulie, au fost binecuvântate
cuptoarele cezaro-crăiești sau Hochöfen în nou întemeiatul loc montan Reșița
[binecuvântare] rostită de mine Pater [=preot-călugăr] Michaël Grosdich,
administrator parohial [=paroh] de Carașova)

(Im oben angegebenem Jahr [1771], am 3. Juli wurden die
Kaiserlich-Königlichen Hochöfen im neu-gegründeten Montanistischen [Berg-]
Ort Reschitza von mir Pater Michaël Grosdich, Pfarradministrator in
Karaschowa gesegnet)

Tot astăzi se împlinesc 151 de de ani de la inaugurarea Parcului „Josefin”,
actualula Grădina Zoologică „Ioan Crișan” a Primăriei Municipiului Reșița.
Demersurile creării acestui parc s-au realizat acum 151 de ani pentru a
marca împlinirea la 3 iulie 1871 a 100 de ani de industrie la Reșița.

Pentru a marca cei 251 de ani, Forumul Democratic al Germanilor din județul
Caraș-Severin împreună cu Asociația Germană de Cultură și Educație a
Adulților Reșița au editat un plic filatelic ocazional. De asemenea au
realizat și o ștampilă ocazională, aprobate de Federația Filatelică Română
și de Poșta Română. Întreaga corespondență care a plecat sâmbătă de la
Oficiul Poștal Reșița 1, a fost obliterată cu această ștampilă.

Ad multos annos, REȘIȚA 251!

Erwin Josef Țigla

După cum ne-au relatat prof. dr. Valeria Lazăr și prof. dr. Daniel Lazăr de la Colegiul Național „Iancu de Hunedoara” din orașul de pe Cerna – Hunedoara, Examenul Național de Bacalaureat – sesiunea iunie-iulie 2022 a fost o provocare… emoții… încredere în sine… trăiri… împlinire a sufletului…

Ambii susțin că mentorii – profesioniști ai Colegiului sunt implicați în formare, explorare, descoperire, participare activă, încurajarea gândirii critice, studiu, reflexivitate, flexibilitate, creativitate, devenire…,vizând faptul că discipolii reprezintă actori ai triadei predare – învățare – evaluare, țintele strategice fiind:

P – PREGĂTIRE, PROFESIONALISM, PROGRES

E – ECHILIBRU

R – RĂBDARE PENTRU CIZELAREA CARACTERELOR

F – FORMAREA DEPRINDERILOR ȘI A ABILITĂȚILOR

O – OBIECTIVE SMART

R – RIGUROZITATE

M – METICULOZITATE

A – AUTOCUNOAȘTERE, AMBIȚIE, ABNEGAȚIE

N – NOUTATE

Ț – ȚELURI COMUNE

E – EMPATIE

A învăța să înveți… a simți, a gândi, a comunica, a interacționa… Elevul răspunde la o situație așa cum o trăiește și o înțelege, în funcție de propria experiență și de însușirile sale de personalitate. Asumarea responsabilităţii pentru propria învăţare, autoorganizarea, monitorizarea progresului personal în cadrul realizării unei sarcini, gestionarea eficientă a timpului, cunoaşterea şi înţelegerea strategiilor de învăţare preferate, a punctelor tari şi slabe, identificarea oportunităților de învățare reprezintă factori care au contribuit la obținerea rezultatelor remarcabile în această sesiune a Examenului Național de Bacalaureat: promovabilitatea – 94,74% și o medie de 10 – elevul CRISTESCU Rami (foto).

Școala ne învață să fim proprii dascăli, este locul unde ne țesem norocul, iar didactica este arta de a-i învăța pe alții.

Echipa elev – profesor – părinte menține tradiția – performanța – excelența, în familia Colegiului Național „Iancu de Hunedoara” din municipiul Hunedoara.

„Vivat academia,/ Vivant professores,/ Vivat membrum quodlibet,/ Vivant membra quaelibet,/  Semper sint in flore!”

Învățăm pentru viață! Viața este școală!

Zbor lin, dar înalt, spre prestigioasele universități din țară și din străinătate, dragii noștri absolvenți! Urmați drumul desăvârșirii profesionale, iar când simțiți, pășiți, o clipă, pe treptele școlii, pentru a ne induce nouă, dascălilor voștri, impulsul de „a merge” mai departe…

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Sub genericul „Siderurgia hunedoreană – trecut, prezent și viitor”, am primit o scrisoare de la ing. Petru VAIDOS, fost președinte al Sindicatului „Siderurgistul” Hunedoara, aceasta cu ocazia împlinirii a 138 de ani de la inaugurarea, în orașul de pe Cerna, a primelor două furnale cu volum de 110 mc și din care am spicuit.

„Hunedoara și împrejurimile au fost binecuvântate de o puternică încărcătură milenară atât în istorie, cultură și civilizație, cât și în ceea ce privește frumusețile naturii care ne înconjoară.

În aceste condiții, în zonă s-au dezvoltat puternic mineritul și siderurgia. Nu întâmplător la Muzeul Tehnicii și Tehnologiei de la Londra este expusă macheta cuptorului de reducere a minereului de fier din secolul IX – X, descoperit la Valea Caselor, lângă Ghelari, în anul 1895.

Data de naștere a siderurgiei moderne la Hunedoara, sub denumirea Uzinele de fier Hunedoara este la 12 iunie 1884 când au fost inaugurate primele două furnale cu volum de 110 mc.

Înainte de construcția Combinatului Siderurgic de la Galați, Hunedoara era cel mai mare producător de oțel din România, iar orașul Hunedoara era cel mai mare oraș industrial din țară, cu o populație de cca 90000 locuitori.

Momentul decembrie 1989 a găsit Hunedoara în cea mai dificilă situație din siderurgia hunedoreană, tehnologii vechi (tehnologia nemaifiind îmbunătățită din anul 1970), resursele de minereu de fier la Teliuc și Ghelari în faza de epuizare, poziția geografică dazavantajoasă (distanța de cca 600 km față de cea mai apropiată cale de transport pe apă).

În aceste condiții platforma siderurgică de la Hunedoara a parcurs cel mai amplu și mai dur program de restructurare din țară.

În toată această perioadă Sindicatul „Siderurgistul” s-a implicat activ în toate etapele procesului de restructurare și privatizare a platformei.

În continuare voi prezenta pe scurt concluziile unui studiu realizat la Hunedoara pe tema Restructurarea responsabilă social la Siderurgica Hunedoara, finanțat de Comisia Europeană.

Situată într-un oraș mono-industrial cu aproape 90000 de locuitori la începutul anilor 1990, Întreprinderea Siderurgică Hunedoara avea peste 20000 de angajați. În anul 2002, firma mai avea  8500 de angajați, iar la sfârșitul anului 2003 – 2200 de angajați.

Compania a fost privatizată în anul 2004, când a fost achiziționată împreună cu Petrotub Roman de compania Mittal Steel, devenită ulterior ArcelorMittal.

Principalele instrumente utilizate de partenerii sociali din metalurgie (Federația Sindicală Metarom și Organizația patronală Metalurgia au fost: Convenția de acompaniament social al restructurării siderurgiei semnată în 1996, acordurile sociale (ca anexe la contractele de privatizare) și contractele colective de muncă.

Sindicatul „Siderurgistul” a abordat cu multă maturitate toate problemele firmei și a aplicat toate mijloacele legale de acțiune pentru a-și apăra membrii de sindicat, dar și pentru a obține maximum de protecție socială pentru cei concediați.

În lipsa unor resurse care să permită finanțarea măsurilor din  Convenția de acompaniament social al restructurării, Sindicatul „Siderurgistul” a fost unul dintre membrii fondatori ai Asociației Iancu de Hunedoara,  organizație neguvernamentală care a oferit servicii de ocupare și consiliere în afaceri persoanelor disponibilizate și familiilor acestora.

Asociația a fost finanțată din fonduri europene, ale Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare și ale sindicatului, în perioada 1997 – 2005; a găzduit centrul regional de instruire al Confederației Naționale Sindicale Cartel Alfa; a înființat în anul 2001 Centrul de Reconversie Profesională care oferă servicii șomerilor, dar și angajaților companiei (în anul 2006 a oferit cursuri de formare profesională unui număr de 680 de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă și cursuri de formare continuă unui număr de peste 1200 de angajați ai Mittal Steel); a creat mai multe firme care au oferit peste 300 locuri de muncă pentru persoanele disponibilizate din întreprindere (producție și servicii); a devenit acționar al Parcului Industrial, alături de Primăria Hunedoara; a luptat pentru finanțarea activității Clubului Siderurgistul (casa de cultură), clubului sportiv, bibliotecii și a altor facilități sociale care oferă zeci de locuri de muncă și a constituit primul sindicat de platformă industrială pentru a păstra membrii de sindicat după scindarea companiei în 9 firme distincte. Sindicatul de platformă reprezintă o inovație în materie de strucruri sindicale, ca reacție la constrângerile legislației românești în vigoare la acel moment cu privire la organizațiile sindicale.

În final voi sublinia cele mai importante 3 etape cu influență puternică asupra viitorului siderurgiei din Hunedoara: realizarea investiției la Turnarea continuă – care a reprezentat un succes tehnologic la Hunedoara – în anul 1998; finalizarea instalației la Cuptorul electric nr. 3 – 100 tone – în anul 2002 (dacă nu se finaliza această investiție, Hunedoara nu avea tehnologie pentru producerea oțelului, practic nu mai exista obiectul privatizării la Hunedoara); aprobarea, după privatizare, în anul 2009, a investiției la laminor și finalizarea ei în anul 2012.

Fără construcția unui laminor, astăzi, nu mai făcea parte din familia europeană a producătorilor de profile economice, fiind transformată într-un punct de lucru pentru țaglă țeavă la Petrotub Roman”.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Recent, la Galeria Army a Cercului Militar din cetatea culturală a Lugojului, Filiala UZPR ,,Valeriu Braniște”, în parteneriat cu Asociația Cultural Umanitară ,,Luceafărul de Vest” și Mișcarea Națională pentru Apărarea Drepturilor Omului Timișoara (MNADOR), a organizat Simpozionul ,,Eminescu, ziaristul” care s-a dovedit a fi o reușită prin diversitate, acuratețe și profunzime a temelor prezentate, referitoare la viața și activitatea în toate ipostazele sale a geniului eminescian, răsplătită cu aplauze intense de către participanții iubitori de Eminescu și de fenomenul cultural din urbea bănățeană.

Dintre temele prezentate reținem: Eminescu în Banat, Eminescu și Slavici – jurnaliști, Eminescu – ziaristul. Protagoniști: Ioan Medoia, Dumitru Mnerie, Gheorghe Lungu, Sylvia Hârceagă, profesori și membri UZPR.
În partea a doua a acestui moment de revelație eminesciană, poezia a fost la înălțimea așteptărilor prin cărțile lansate în premieră: Lumini și ove, autor Mirela Cocheci, Petroșani, o carte ca o călătorie de vis spre cel de-al cincilea anotimp; Picătură de iubire, autor Aurel Constantin Muntoiu, Lugoj, o carte ca o flacăra a mântuirii prin rugăciune și credință în Dumnezeu; Pandemie și patriotism, autori Dumitru Buțoi – versuri și Cristinel Vecerdea CRIV – ilustrații, o carte inspirată de concursul ,,Pandemie și patriotism” inițiat, sub egida UZPR, de cel ce a fost președintele UZPR Doru Dinu Glăvan.
Au rostit alocuțiuni referitoare la aceste apariții editoriale inedite Maria Rogobete, Nicolae Toma, Ioan I. Ionescu, membri UZPR.
Moderator: Dumitru Buțoi, membru UZPR.

Text și foto: Grigore MÂINEA / UZPR Timiș

București, 28 iunie 2022. O Zi festivă. O Zi Elogiu lui Mihai Eminescu. Gala Premiilor „Eminescu, ziaristul” – ediția 2022!

Am vrut neapărat să fiu și eu prezentă la această sărbătoare. Am vrut să regăsesc atmosfera și spiritul celorlalte ediții.

Vă amintiți? În 28 iunie 2019, sala „Constantin Brâncuși” din Palatul Parlamentului părea neîncăpătoare pentru confrații noștri poposiți de prin toate colțurile țării!

Amintiri! Nemuritoare amintiri?!

Să nu ne amăgim, totul trece, se transformă și-ar putea deveni perfectibil? Vom trăi și vom vedea!

Și-aud, sau mi se pare?!…

„El trece dus pe Steaua ce zboară ca un gând”, „alunecă în zbor”, și „printre nori își face drum”!…

Mirarea este „mama înțelepciunei”, glăsuiește, în „Archaueus”, Mihai Eminescu.

Precum „visătorul” Dionis, orice este posibil. Sufletul poate călători…

Câte suflete tot atâtea stele „cuprinse într-o picătură de rouă sub cerul cel limpede al nopții”.

Să nu ne mirăm. Chiar și planetele se joacă, dansând și aliniindu-se la o perioadă anume. De ce nu, și-o minusculă stea, cu voință divină, și-ar putea dori o mică abatere din traiectoria ei?! Așa, ca să se bucure de prezența noastră, de laureații ediției 2022, de un moment festiv-omagiu.

„Viața-i umbră și zilele sunt vis”!…

După circa opt luni de tăcere, o stea nu și-ar putea devia zborul?

Nu-mi luați în nume de rău fantezia. Din înaltul „locaș al pătimirei”, orice-i posibil!

În fond, au știut prietenii din juriul UZPR 2022 de ce au creat și un premiu unic în felul său. Acela a fost momentul când steaua „Dor cu Dor” a strălucit, din înalt, pentru noi, încurajându-ne.

Cinste tuturor acelora care-ți urmează și-ți întregesc Visul!…

Nobil vis: 28 IUNIE să devină OFICIAL ZIUA ZIARISTULUI ROMÂN!

Și astfel, a nu uita data de 28 iunie 1883 – și de a preamări Steaua Presei Românești „tremurând”, in aeternum, în „nemărginirea albastră a cerului”, MIHAI EMINESCU!

Merită acest efort.

Din jilțul „nepătrunsului ascuns”, Steaua EMINESCU se aprinde, christic: „Lumea nu-i decât o vecinică plătire cătră viață, o vecinică încasare din partea morții”!

Deopotrivă, și-o inimă, dintr-o ramă, șoptește, cu vădită speranță: „Fiți uniți, confraților, vom birui”!

Livia Ciupercă / UZPR

3 iulie 2022, orele 16.00 – 18.00, Centrul German „Alexander Tietz” Reșița:

Proiectul „Reșița: 250 + 1 de ani de industrie”.

251 de ani de la aprinderea primelor două furnale la Reșița, „Josephus” și
„Franziskus”, 3 iulie 1771 – momentul 0 a ceea ce astăzi este Reșița.

Vernisarea expoziției de fotografii „Reșița pierdută” din colecția Ioan
Mato (*13 octombrie 1932, Iersig – †27 iunie 2004, Reșița), cu fotografii
din istoria orașului vechi, parte care a fost demolată ca urmare a
extinderii uzinelor reșițene în perioada comunistă. Manifestare
expozițională organizată cu sprijinul fiului fotografului, Jancsi Mato.