Să ne aducem aminte de personalități care au văzut lumina zilei la Oravița:
Franz Kumher, la 95 de ani de la naștere

Una dintre misiunile culturale însușite de către Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și de către Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița este cea de-a reaminti iubitorilor de cultură și spiritualitate, personalitățile care s-au născut sau au trăit pe meleagurile Banatului Montan, numele lor fiind trecute în cartea de aur a acestui spațiu de interferențe culturale.
De data aceasta să ne aducem aminte de o personalitate care s-a născut la Oravița. Câteva date biografice despre cel aniversat:

Franz Kumher s-a născut la 16 iulie 1927 în Oravița. Anii copilăriei și ai tinereții i-a petrecut la Timișoara. În ianuarie 1945 a fost deportat în Rusia, de unde, în toamna anului 1946 a fost dus, prin intermediul unui transport de bolnavi, în zona de est a Germaniei. La sfârșitul anului 1946 a ajuns în zona de ocupație britanică a Germaniei.
Și-a început studiile în perioada 1948 – 1950 în cadrul Facultății Pedagogice Alfeld / Leine, specializarea artă plastică. Au urmat, între anii 1953 și 1955 – 1957, pregătirea sa la Hanovra, între anii 1957 și 1961, la Facultatea de Arte Plastice din cadrul Universității Hamburg. În perioada 1953 – 1955 a fost asistentul profesorului Kurt Schwerdtfeger în cadrul Facultății Pedagogice Alfeld / Leine, între anii 1950 și 1963, educator de arte plastice în cadrul unor universități populare și gimnazii, iar din anul 1963 a fost profesor de arte plastice în cadrul Facultății Pedagogice Alfeld / Leine, aparținătoare mai apoi de Universitatea Hildesheim. Activitatea artistică a prof. Franz Kumher cuprinde pictură, grafică, cinetica luminii.
Expoziții personale ale prof. Franz Kumher: printre altele, în Hildesheim, Hamburg, Bremen, Kassel, München, Goslar, Düsseldorf, Roma, Milano, Palermo, Bologna, Trieste, Dubrovnik, Reșița, Oravița. Participă la expoziții de grup pe toate meridianele lumii.
Prof. Franz Kumher a fost distins cu nenumărate premii și distincții, printre care, în anul 1988, cu Crucea Federală de Merit al Ordinului de Merit al Republicii Federale Germania, iar în anul 1999 a fost distins cu Premiul Cultural al Șvabilor Dunăreni pentru artă plastică, oferit de Landul german Baden-Württemberg. La inițiativa Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin, orașul său natal, Oravița, i-a conferit la 28 mai 2007 titlul de Cetățean de Onoare al orașului Oravița. A trecut în eternitate la 13 februarie 2018, în Germania.

Anul acesta, Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița marchează împlinirea a 95 de ani de la nașterea lui Franz Kumher printr-un plic filatelic ocazional și o ștampilă adecvată

„Inspiraţia este fundamentul artelor în genere, ea este exact ca impulsul electric care stârneşte fulgerul între doi poli. În momentul în care tensiunea între doi poli se creează, fulgerul apare. Fără fulger nu poate să existe fulger.”  (Nichita Stănescu)

Cu ocazia împlinirii a doi ani de la înființarea revistei Regal Literar (fondată la 15 iulie 2020) și cu ocazia cinstirii memoriei regretatului om de cultură Nicolae Dabija (născut la 15 iulie 1948), Directorul de Onoare in memoriam al redacției Regal Literar Chișinău, pentru seriozitatea și responsabilitatea lor față de cititori și de sine, pentru erudiția și pentru talentul lor, pentru înalta pricepere, pentru inspirație și excelență, au fost desemnați laureații Premiilor Regal Literar 2022.

„Am stabilit să oferim premii de excelență (pentru lucrări care se pot socoti astfel), câteva premii speciale și distincții (pentru că nu putem face abstracție de meritele deosebite ale autorilor care sunt, de fapt, de valoare inestimabilă), dar și două mențiuni care arată că scrierile respective sensibilizează.

De asemenea, am decis să desemnăm și Omul Anului la Regal Literar, acesta fiind acel autor a cărui literatură liniștește sufletul omenesc de mai multă vreme, cărțile și conferințele sale fiind de un folos deosebit în România și Republica Moldova, tratând, cu seriozitate, talent și înaltă pricepere, pseudo-psihologia omului contemporan, evenimentele și manifestările din lume, arătând cum ar trebui să viețuiască un om în mod corect și cum să răspundă în fața provocărilor din lumea profană și din arta înșelătoare.” – Claudiu Dumitrache, fondatorul revistei Regal Literar

În mod simbolic, în semn de prețuire, pentru recunoașterea valorilor și pentru continuarea idealurilor nobile și elitiste, se comunică lista laureaților Premiilor Regal Literar 2022:   

Omul Anului

• Savatie Baștovoi – pentru întreaga operă literară; pentru erudiție și unicitate, pentru analizele psihologice și teologice expuse cu multă pricepere în scris și în conferințe; pentru contribuția adusă la viziunea corectă și lucidă a fenomenelor și manifestărilor din contemporaneitate, în special în rândul tinerilor din Republica Moldova, Germania și România; pentru folosul tuturor celor care caută să afle moralitatea, literatura, artele și spiritualitatea în mod autentic.

Distincția de Excelență:

• Sorin Bute – pentru analizele teologice și psihologice publicate în mediul virtual, de mare folos, cu privire la manifestarea omului contemporan; pentru opiniile și comentariile de moralitate și spiritualitate expuse cu deosebită pricepere.
• Theologos Cadar – pentru analizele teologice și științifice comunicate în mod deosebit în mediul virtual (chilieathonita.ro) și pentru talentul oratoric care se dovedește a fi de mare folos, contribuind la formarea intelectuală, psihologică și spirituală a celor însetați de cunoaștere.
• Jonathan Jackson – pentru contribuția adusă în lume la înțelegerea artei autentice, pentru operele literare scrise cu inspirație și talent, pentru punerea în lumină a valorilor culturii răsăritene.
• Sebastian Serdaru – pentru întreaga operă teologică închinată Sfintei Mironosițe și întocmai cu Apostolii Maria Magdalena; pentru talentul și inspirația cu care contribuie la aprofundarea culturii răsăritene, pentru operele științifice de valori istorice și teologice semnificative.
• Dan Bădulescu – pentru întreaga operă științifică, de mare valoare și folos; pentru deosebitele cercetări teologice și psihologice care combat pseudo-științele și scot la lumină adevărul, moralitatea și libertatea; pentru contribuția adusă la cunoașterea profunzimii și sensului artelor.
• Cristinel Ioja – pentru întreaga operă științifică, teologică și psihologică, de mare valoare și folos, prin care contribuie la viziunea lucidă a omului în fața provocărilor contemporane; pentru talentul deosebit și inspirația prin care reușește să fie un reper intelectual autentic.

Distincția Culturală:

• Sergiu Cioiu – pentru arta actorului de readucere în prezent a simbolurilor artistice și creștine: Constantin Brâncuși, Nichita Stănescu, respectiv Sfântul Constantin Brâncoveanu.
• Andrei Zincă – pentru performanța profesională în domeniul artei cinematografice, pe plan național și internațional.
• Sebastian Zidaru – pentru creațiile literare și pentru promovarea culturii în rândul tinerilor.
• Alexa Visarion – pentru promovarea spiritualității românești pe parcursul întregii cariere din perspectiva teatrului și filmului, în continuu dialog și simbioză.

Premiul pentru poezie: 

• Cristian Mușa – pentru publicarea deosebitelor creații poetice în revista Regal Literar.
• Radu Botiș și Gentiana Muhaxhiri – pentru volumul bilingv „În brațele luminii – Në krahët e dritës” (Editura Amanda Edit, 2022).

Premiul pentru eseistică:

• Livia Ciupercă – pentru eseistică și pentru promovarea literaturii române.
• Galina Martea – pentru eseistică, cercetare și pentru promovarea literaturii române în lume.
• Ștefan T. Baciu – pentru eseistică și pentru promovarea culturii în rândul tinerilor.

Premiul pentru critică literară:

• Nadejda Ivanov – pentru publicarea lucrării de critică literară „Vladimir Beșleagă sau anevoioasa cale a cunoașterii de sine” (Editura Știința, 2021).

Premiul de Excelență pentru volumele publicate în perioada ianuarie 2021 – martie 2022:

• Andrei Drăgulinescu – pentru publicarea volumului de morală și știință, cu privire la manifestarea artistului muzical contemporan, „Armoniile lui Dumnezeu și disonanțele lumii” (Editura Agaton, 2022).
• Emilia Țuțuianu – pentru publicarea albumului „Antotimpurile lui Eminescu la Văratic; 170 de ani de la nașterea Românului Absolut, Mihai Eminescu” (Editura Mușatinia, 2021).
• Vasilisk Donica – pentru volumul de nuvele „Poteci spre ziua a șaptea” (Editura Epigraf, 2021).
• Nicolae Nicău – pentru lucrarea „Monahul Proclu Nicău, trâmbița sihaștrilor. Cuvinte vii” (Editura Agaton, 2022).
• Mihail Vlădăreanu – pentru lucrarea „Muzica, limbaj deschis între Dumenzeu și om” (Editura Bibliotheca & Editura Universitară, 2022).
• Gabriel Iancu – pentru cercetarea istorică expusă în lucrarea „Primele secole ale creștinismului românesc (sec. I-VI)” (Editura Agaton, 2022).
• Vali Şerban – pentru volumul de proză scurtă „Iartă, crede în tine şi mergi mai departe” (Editura Berg, 2021).
• Flori Bungete – pentru volumul deosebit de proză contemporană „Există un nou început” (Editura Bibliotheca, 2021).

Mențiuni:

• Augustina Visan – pentru volumul de versuri (debut) „Fă ceva tată” (Editura Prut Internațional, 2021).
• Tatiana Grosu – pentru volumul de versuri (debut) „Ce vedem noi când ne uităm unul la altul” (Editura Casa de Pariuri Literare, 2021).

Comisia de evaluare a fost formată din:

• Prof. univ. dr. Ștefan-Lucian Mureșanu (filolog, antrolopog, etnograf, scriitor, critic literar – I.E.F, Academia Română și membru AFHBR).
• Prof. univ. dr. George Coandă (istoric al culturii și civilizației, scriitor, ziarist, critic literar – vicepreşedinte al Societăţii Scriitorilor Târgovişteni, președinte UZPR Târgoviște).
• Lect. univ. dr. Lucian-Costin Dindirică (scriitor, istoric – Director al Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman” Dolj).
• Prof. dr. Cornel Mărculescu (scriitor, istoric – vicepreședinte al Societății de Științe Istorice din România, filiala Dâmbovița).
• Maria Ivanov (scriitor, eseist, poet, editor – Director revista TIMPUL Chișinău).
• Nicolae Florentin Streche (filolog, poet, eseist, critic literar – redactor-șef Regal Literar).
• Claudiu Dumitrache (sciitor, eseist, hamartiolog artisitic – membru CPFCFC, Societatea Academică de Cercetare a Religiilor şi Ideologiilor; fondator Regal Literar).

Parteneri principali: Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, Radio România Cultural, Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” Dolj, Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească”, Librăriile Dialar.

„Din cele 63 de nominalizări, am ales să premiem, evident, lucrările cu sens, serioase.

Foarte multe nominalizări au venit din partea unor autori tineri de literatură senzuală, sexuală, pornografică, delirantă și fantezistă, literatură provenită din frustrări, depresii, mândrii, traume, neputințe, răzvrătiri, ideologii felurite și necunoaștere, unele putând ușor să impresioneze profanii printr-un stil erudit și impunător de exprimare, având ocazia să fie socotite drept scrieri valorice de către unii.

Acest fapt, din păcate, ne-a întristat. Majoritatea tinerilor, dar și o mare parte din adulții care se aventurează în lumea literaturii, sunt cuprinși de această ideologie a scrisului fără discernământ, lăsând seriozitatea de-o parte și acceptând compromisul intelectual și spiritual, fiind mult mai ușor decât a te pune cu adevărat pe treabă și a perpetua umanismul autentic.

Ei îmbrătișează, de fapt, surogatul umanismului, care a apărut prin prisma faptului că unii nu-și pot asuma calitatea umană ce tinde spre desăvârșire și depășirea lumii hedoniste, nihiliste, de consum, de pofte, de instinct, sofisme și autosuficiență, operele lor fiind, totodată, mărturii pentru lipsa de discernământ și cunoaștere de la începutul celui de-al III-lea mileniu.” – Claudiu Dumitrache, fondatorul revistei Regal Literar

ULTIMA ORĂ

de Raluca DONCA

În 16 iulie 1872 se năștea Roald Amundsen, în apropiere de Oslo, în Norvegia. În limba norvegiană „Roald” înseamnă „gloriosul”. El a devenit un faimos explorator al regiunilor polare. Toată copilăria și-a dorit să ajungă la poli, de aceea a abandonat facultatea de medicină și s-a angajat pe un vapor belgian care pornea spre Antarctica. Vasul RV Belgica a rămas blocat peste iarnă între ghețari și echipajul a trebuit să învețe să supraviețuiască.

Vasul RV Belgica blocat în ghețari. Sursă foto: Wikipedia.

Apoi, în 1903-1905 și-a îndeplinit visul din copilărie, acela de a găsi Pasajul de Nord-Vest, cel care unește Oceanul Atlantic de Oceanul Pacific prin nordul Americii. A durat doi ani pentru că și acolo vasul s-a blocat între ghețari, iar Amundsen a avut ocazia să aplice, ca lider de echipaj, ceea ce învățase de la priceputul medic de pe RV Belgica, pentru a supraviețui.

Și de la inuiții întâlniți în nordul Canadei a învățat multe lucruri care îi vor fi de folos în următoarea lui călătorie, spre Polul Sud. Pentru că atunci când se pregătea să „cucerească” Polul Nord, alții i-au luat-o înainte. Așa că și-a redirecționat eforturile pentru a „cuceri” Polul Sud. Dar și acolo era în competiție cu alți exploratori. Expediția lui Amundsen a fost cea câștigătoare, datorită pregătirii atente, a echipamentului corespunzător ales, dar și din cauză că, învățat de inuiți, a folosit schiuri și sănii cu câini. Liderul celuilalt echipaj chiar a dispărut încercând să găsească Polul Sud…

Seria Micii Eroi de la Editura Litera are un volum dedicat lui Roald Amundsen. De acolo copiii pot afla într-un mod distractiv despre viața celebrului explorator și își pot imagina viața din secolul al XIX-lea, când oamenii încă nu cercetaseră toată planeta și când orice astfel de „cucerire” era o izbândă a întregii omeniri.

(Biblioteca de vise)

,,Mă bazez pe pregătirea primită în timpul rezidențiatului și pe un permanent studiu individual„
(dialog cu medicul specialist Mihai SÎNGEORZAN – U.P.U. Spitalul Municipal „Dr. Alexandru Simionescu” Hunedoara)

• Punctați-ne cele mai semnificative date biografice.
• Sunt născut în Oradea. Tot aici am finalizat școala primară, gimnazială și Liceul Teoretic „Aurel Lazăr”. Am urmat apoi Facultatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara.
• De ce ați ales medicina de urgență și nu altă specialitate?
• Decizia a fost luată în timpul pregătirii în facultate, în urma efectuării practicii de vară în U.P.U. a Spitalului „Pius Brînzeu” Timișoara, deși ulterior am adăugat pe lista de posibilități Chirurgia Generală și ATI.
• Pacienții vorbesc frumos de D-voastră, susținând că grija și respectul față de omul suferind vă exprimă energia personalității, un adevărat profesionalism care străbate ca un fir roșu propriul destin. Cum comentați?
• Comentarii pe această temă nu am, însă nu poate să nu mă bucure acest fapt. Sper ca pacienții care nu au aceeași părere să nu se supere. De fapt eu susțin și promovez sănătatea, facilitând prin pasiune și respect față de meseria aleasă, alinarea suferinței trupești a fiecărui pacient pe care-l tratez.
• Care vă sunt momentele hotărâtoare în tratamentul pacienților?
• După mine, nu există momente hotărâtoare în atitudinea față de pacient. Personal, mă ocup cu grijă și profesionalism din punct de vedere medical și uman față de fiecare pacient indiferent de suferința sau vârsta acestuia.
• Aveți o viață agitată?
• Eu lucrez la U.P.U. a Spitalului Municipal din Hunedoara. Fac naveta la Deva unde locuiesc. Sunt căsătorit și am un băiețel de un an.
  La spital – U.P.U. – vin mulți pacienți, unii care nu își cunosc patologia de care suferă sau și-au neglijat-o, iar alții urmare a unor accidente și atunci, pot spune că pe alocuri pot vorbi de o viață agitată.
• Credeți în legea compensației?
• Nu aș putea spune că aș crede în această lege sau în oricare altă lege care stipulează că nu ai control deplin asupra vieții pe care o ai. Cred însă că lucrurile care ți se întâmplă sunt consecințele deciziilor luate anterior.
• Aveți calități care vă deranjează?
• Sigur am, fiecare persoană le are. De ale mele sunt cu siguranță și alții deranjați.
• Neîmpliniri aveți?
• Nu pot spune că am avut parte de neîmpliniri, chiar dacă pe parcursul vieții am considerat că am avut parte de ele. Se pare că trecerea timpului și întâlnirea unor obstacole te fac să regândești anumite convingeri avute anterior. Îmi place să cred că acest fapt înseamnă maturizare.
• Cât despre pregătirea profesională, ce ne puteți zice?
• În momentul de față mă bazez pe pregătirea primită în timpul rezidențiatului, dar și pe un continuu și permanent studiu individual de specialitate. Iar pentru viitor, pe agenda mea de lucru vor fi înscrise și noi competențe profesionale.
• Cât despre destinul D-voastră, sunteți mulțumit?
• Evident, da, dar în același timp nu cred că fiecare persoană are destinul trasat, acesta mai degrabă fiind un cumul de decizii luate anterior.

Au consemnat: Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

15 iulie 2022, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

CUVINTE INTRODUCTIVE: Erwin Josef Țigla

MODERATOR: Dana Antoaneta Bălănescu

I. Prezentare de volume cu participarea autorilor: 

1. „Regele Mihai, un surâs care nu se vede”, autoare: jurnalista și scriitoarea timișoreană Lia Lucia Epure. 

Prezintă: Anca Bica Bălălău

2. „De-a rostogolul prin Amânăria”, autor: medicul timișorean, prof. univ. dr. Sorin Pescariu, născut la Dalboșeț / Valea Almăjului.

Prezintă: Carmen Șulți

II. Recital muzical susținut de Marianne și Petru Chirilovici (piese din repertoriul românesc și international)

Intervenții din public (dacă este cazul).

CUVINTE LA FINAL: Erwin Josef Țigla

Acesta ar fi cel mai sincer și mai expresiv mesaj pe care l-au transmis participanții la solemnitatea dezvelirii bustului lui Doru Dinu Glăvan, neuitatul președinte al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. Dezvelirea bustului fiind sfințită de către părintele Teoctist Moldovan, starețul mănăstirii Plăviceni, în prezența unei numeroase asistențe, în rândul căreia s-au aflat prestigioși colegi de breaslă și iubitori ai mass-media.
Fapt semnificativ, creație a sculptorului Romeo Protopopescu, bustul a fost donat uniunii noastre de către soții Daniela și Constantin Gumann, din Salzburg, membrii marcanți ai UZPR și ai Asociației Scriitorilor Români din Austria. Gest de o admirabilă noblețe, care, prin el însuși, dovedește că lecția de omenie, de solidaritate și de respect pe care am primit-o de la Doru Dinu Glăvan ne unește și ne dă încredere că ea va fi continuată de către cei care vor să fie și trebuie să rămână, împreună, adevărați istorici ai clipei.
Spunem, așadar, ,,dor de Doru” și ne gândim la înțelepciunea și devotamentul cu care Doru Dinu Glăvan a condus destinele Uniunii noastre de creație în perioada 2012-2021. Perioadă în care prestigiul și notorietatea UZPR au cunoscut un puternic curs ascendent, fapt cu atât mai demn de menționat dacă ne amintim că, în acest răstimp, Uniunea noastră s-a confruntat cu tentative de destabilizare și de manipulare. Tentative pe care, din fericire, Uniunea noastră a reușit să le depășească și să le anihileze datorită spiritului de încredere și de solidaritate pe care a știut să ni-l insufle Doru Dinu Glăvan. Spirit creator, pe care avem datoria profesională morală și civică să îl continuăm și să îl valorificăm fiecare dintre noi, ziariștii din presa scrisă, audiovizuală, ca și din media alternative. Idei-forță pe care ne-am bucurat să le regăsim în intervențiile cu care le-au avut, în acest cadru, personalități reprezentative ale mass-media, precum și ale vieții culturale și artistice românești. În mod cu totul deosebit se cuvine remarcat puternicul ecou emoțional pe care l-au avut mesajul transmis de către doamna Cecilia Vaipan, soția regretatului nostru confrate, precum și melodia dedicată acestuia de către violoncelistul și cantautorul Adrian Naidin, scrisă pe versurile lui Miron Manega.
,,Dor de Doru”, iată gândul frumos cu care am plecat și vom merge mai departe de la emoționantul eveniment omagial de astăzi. Eveniment pentru care organizatorii – Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, președintele Uniunii, Sorin Stanciu și colaboratorii săi – merită pe deplin aprecierea și respectul nostru.

Șerban CIONOFF

Posted

Într-o atmosferă de pioasă reculegere, pe 12 iulie 2022, începând cu orele 14:00, a avut loc în București, la sediul Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, în prezența unui numeros public, dezvelirea bustului fostului Președinte al breslei jurnalistice, Doru Dinu Glăvan.

La acest eveniment, desfășurat sub semnul recunoștinței pentru ctitorul modern al celei mai vechi și mai puternice Uniuni de creație a ziariștilor profesioniști, au participat personalități de frunte ale U.Z.P.R., invitați prestigioși, trimiși ai unor posturi de radio și televiziune.

În sala Uniunii, devenită neîncăpătoare, părea că plutea glasul și spiritul celui ce a fost cunoscutul jurnalist, neobositul luptător pentru drepturile membrilor acestei Uniuni, sufletul atâtor inițiative, care au dat breslei sentimentul de responsabilitate față de misiunea socială a presei, încredere în rolul și obligațiile ei de serviciu public foarte necesar în lumea de astăzi.

Realizând o punte de legătură între tradiție și contemporaneitate, sesizând mutațiile capitale care au conferit presei noi dimensiuni și noi misiuni, Doru Dinu Glăvan a înțeles să fie un ostaș neînfricat pe baricadele bătăliei pentru adevăr și dreptate. Dedicat cu pasiune acestui rol de paznic de far al jurnalismului angajant, fostul Președinte și-a dus cu demnitate și curaj greaua luptă.

Deschiderea evenimentului a fost făcută de Părintele Teoctist Moldoveanu, starețul Mănăstirii Plăviceni, care a sfințit bustul prin rostirea unei rugăciuni. În scurtul său cuvânt, cuviosul părinte a rugat pe cei prezenți să păstreze vie memoria celui pe care l-a numit „smeritul Doru Dinu Glăvan, cel care ne-a unit aici și ne va uni și în viitor”. În continuare, jurnalistul Miron Manega a rugat asistența să păstreze un moment de reculegere în memoria celui comemorat, iar cunoscutul muzician Adrian Naidin (un André Rieu al violoncelului) a interpretat o piesă muzicală dedicată lui Doru Dinu Glăvan, inspirată de versurile lui Miron Manega.

Apoi a luat cuvântul Florin Vașoti, nepotul de soră a lui Doru Dinu Glăvan, care a subliniat prin cuvinte pline de emoție calitățile umane ale unchiului său.

În desfășurarea evenimentului, Dr. Marian Nencescu a făcut un expozeu al istoriei presei românești, referindu-se între altele la existența portretului literar, ca gen de creație, atât în literatură cât și în artele plastice, și relevând că acest bust este o imagine fidelă a celui omagiat astăzi. Vorbitorul evidențiază în continuare portretul moral al regretatului Președinte, subliniind trei trăsături definitorii ale lui Doru Dinu Glăvan: patriotism, dragostea pentru jurnalism și cultul prieteniei. Propune ca maestrul Valentin Tănase să îi realizeze și portretul plastic. În final, a dat citire mesajului Ceciliei Vaipan, fosta parteneră de viață a lui Doru Dinu Glăvan, adresat celor prezenți, în care era subliniat altruismul, dragostea pentru profesie, pentru oameni, mulțumind celor care au făcut posibil acest eveniment. Mulțumiri deosebite adresează familiei Daniela și Constantin Gumann, care a donat bustul Uniunii, operă a sculptorului Romeo Protopopescu (firma NE&RO).

A luat apoi cuvântul îndrăgitul jurnalist Șerban Cionoff, care a mulțumit la rândul său soților Gumann pentru această dovadă de solidaritate și de iubire. Prin cuvintele rostite a scos în evidență marile calități ale fostului Președinte al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.

Prof. univ. Florin Cristian Gheorghe, matematician, a împărtășit asistenței că l-a cunoscut pe Doru Dinu Glăvan cu prilejul <em>Seratelor Eminescu, și că acesta l-a îndemnat și stimulat să continue cercetarea arhivelor, pentru a cunoaște biografia lui Eminescu. Ovidiu Zanfir, prezent la eveniment, s-a referit la personalitatea celui omagiat, arătând că moștenirea lăsată de Doru Dinu Glăvan este atât de bogată încât mai trebuie mult timp ca să fie descifrată in integrum, să îi cunoaștem valoarea. Acesta remarcă faptul că, prin bustul ce a fost dezvelit, Doru Dinu Glăvan s-a reîntors acasă.

Dorel Vidrașcu, aflat și el printre jurnaliștii prezenți la eveniment, a prezentat contextul în care l-a cunoscut pe Doru Dinu Glăvan, și a mulțumit familiei Gumann pentru darul de suflet făcut, așa cum confrații săi în poiana sufletului lor au înălţat o troiță să mai poată vorbi cu ei, iar Doru Dinu Glăvan ˝să le dea un bob de omenie, pentru a putea scrie mai departe, împreună, istoria clipei. El a încheiat spunând „Doamne Dezînvrăjbește-i pe Români!”.

Și alți vorbitori au evocat personalitatea celui omagiat. Spre final, ziaristul Miron Manega, care s-a implicat în realizarea acestui eveniment, a recitat câteva versuri și a mulțumit participanților prezenți la această manifestare omagială.

Președintele Uniunii Ziariștilor Profesioniști, jurnalistul Sorin Stanciu, prezent activ la întreaga desfășurare a evenimentului, a mulțumit asistenței pentru participare și a îndemnat membrii Uniunii la unitate.

A fost de față și familia Daniela și Constantin Gumann, din Salzburg. Daniela Gumann, prestigioasă animatoare a vieții culturale românești din Austria (Președinte al Asociației Scriitorilor Români din Austria) și soțul acesteia, scriitorul și artistul Constantin Gumann, au evocat în cuvintele lor pline de simțire și recunoștință meritele celui dispărut, idei pe care le-au redat cu emoție deplină.

Prin acest eveniment, membrii U.Z.P.R. au vrut să își exprime recunoștința pentru principiile morale, pentru sfaturile înțelepte, pentru activitatea plină de dăruire în slujba Uniunii și pentru grija ce a purtat-o Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România cel ce a fost OMUL și JURNALISTUL DORU DINU GLĂVAN.

Tanța Tănăsescu / UZPR

Ziua de 11 iulie a fost instituită „Ziua Inspecției Muncii” prin Legea nr. 337 din 21 decembrie 2018 privind Statutul Inspectorului de Muncă.

Despre rolul și scopul Inspecției Muncii ne-a vorbit Adrian Florin BOZDOG (foto), în calitatea sa de inspector șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Hunedoara.

–   Inspecția Muncii funcționează ca organ de specialitate al administrației publice centrale în subordinea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, având în subordinea sa inspectoratele teritoriale de muncă, instituții cu personalitate juridică, organizate în fiecare județ și în municipiul București, îndeplinind funcția de autoritate de stat, prin care asigură exercitarea controlului în domeniile relațiilor de muncă, securității și sănătății în muncă și supravegherea pieței.

Prin structurile sale centrale și teritoriale, Inspecția Muncii exercită controlul aplicării unitare a dispozițiilor legale în domeniile sale de competență și în unitățile din sectorul public, privat, mixt, la autoritățile administrației publice locale și centrale, la persoane fizice și juridice și la organismele neguvernamentale, precum și la alte categorii de angajatori.

Principalul scop al Inspecției Muncii și al Inspectoratelor Teritoriale de Muncă este de a urmări îndeplinirea de către angajatori a obligațiilor legale în domeniul relațiilor de muncă, securității și sănătății în muncă și al supravegherii pieței produselor, precum și a celor referitoare la condițiile de muncă, apărarea vieții, integrității corporale și a sănătății salariaților și a altor participanți la procesul de muncă, în desfășurarea activității.

O funcție importantă în exercitarea atribuțiilor sale generale și specifice este comunicarea, aceasta având un rol important și instructiv în procesul de informare și consiliere permanentă atât a angajatorilor, cât și a angajaților, cu privire la importanța cunoașterii și a respectării legislației.

Colectivul Inspectoratului Teritorial de Muncă Hunedoara dorește să le mulțumească, pe această cale, tuturor angajatorilor și angajaților pentru încrederea acordată și garantăm în continuare răspunderea promptă a solicitărilor dumneavoastră și asigurarea unei munci sigure și decente.

La mulți ani și succes în activitate tuturor colegilor din Inspecția Muncii și Inspectoratelor teritoriale de Muncă, angajatorilor și angajaților de pe piața muncii a județului Hunedoara!

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Comisarii din cadrul Comisariatului Judeţean Hunedoara al Gărzii Naţionale de Mediu  – după cum ne spunea Dorel Ovidiu BRETEAN (foto), în calitatea sa de comisar șef – au efectuat recent un număr total de 212 inspecţii, atât planificate cât și neplanificate.

Inspecţiile planificate (53) au fost realizate conform Planului anual de activitate al Comisariatului Judeţean Hunedoara al Gărzii Naţionale de Mediu, la operatorii economici care desfăşoară activităţi cu impact asupra mediului şi se supun procedurii de reglementare.

În cadrul inspecţiilor neplanificate au fost efectuate un număr de 158 controale după cum urmează: 16 controale în urma autosesizării; 10 controale de verificare a respectării condiţiilor din actele de reglementare; 29 controale efectuate în urma sesizărilor; 60 controale dispuse de Comisariatul General al Gărzii Naţionale de Mediu; 38 controale cu alte autorităţi, conform protocoalelor încheiate în acest sens cu instituţii la nivel judeţean; 5 controale pentru verificarea realizărilor măsurilor impuse anterior;

Principalele neconformităţi constatate în urma controalelor efectuate în perioada menţionată au fost: nerespectarea prevederilor autorizaţiei/autorizației integrate de mediu/ acordului de mediu; gestionarea necorespunzătoare a deșeurilor deținute sau generate în urma desfășurării activității; lipsa evidenței gestiunii deșeurilor conform prevederilor HG nr. 856/2002; depozitarea pe sol a VSU (vehicule scoase din uz); neluarea măsurilor pentru limitarea emisiilor fugitive.

În urma acestor controale, au fost aplicate 40 sancţiuni contravenţionale principale, respectiv 11 avertismente și 30 amenzi (cele mai mari au avut valori cuprinse între 10.000 lei și 15.000 lei), în valoare totală de 193.000 lei.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

De câteva zile, în condiții grafice excelente, a apărut „Revista UZP”, nr. 26 / 2022, publicație editată de Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România.
Din sumar, diversificat dar foarte interesant prin conținut, am reținut pentru o lectură prioritară: *Președintele UZPR, Sorin Stanciu, a primit Premiul Oscar GAP, al Uniunii Jurnaliștilor GAP, din Turcia, pentru activitatea sa în mass-media și ca o recunoaștere a activității celei mai mari organizații de breaslă din România;
*Informarea, în război cu dezinformarea profesionistă (Dan Constantin);
*UZPR și Fundația Maria Club pentru UNESCO, parteneri pentru viitorul jurnalismului (Ovidiu Zanfir);
*Seratele „Eminescu, jurnalistul”, tradiție culturală de excepție sub auspiciile UZPR (Teodora Marin);
*Regal de carte la Palatul Brătianu (Tanța Tănăsescu); *DADA TV și provocarea jurnalismului de reală utilitate publică (Claudius Dociu);
*Noi suntem presa culturală. Ofensiva de primăvară (Marian Nencescu);
*Eminescu, un vis în așteptare (Dumitru Buțoi);
*Laudă mâinilor de țărani (Monica Dușan);
*Cronicar al clipei (Milena Munteanu); *For spiritual și cultural românesc în jurul Bisericii ortodoxe române „Sf.Ap.Petru și Pavel”, din New York (Theodor Damian);
*Despre critică, libertate și adevăr (Ioan Aurel Pop);
*Jurnalismul local poate explica tot ceea ce se întâmplă în țară și în lume pe înțelesul populației (interviu cu Daniel Neguț realizat de Mădălina Corina Diaconu);
*De la istoria clipei la tezaur cultural (Mircea Pospai); Ctitori ai Mănăstirii Ceahlău (Grigore Radoslavescu);
*Regele comunicării (Firiță Carp);
*Mass-media ca instrument de control și management în agricultură (Huseyin Padem).

Cristiana Vărășteanu